2r-36/20 — constatarea incalcarii dreptului la executarea in termen rezonabil a hotaririi judecatoresti, repararea prejudiciului moral

2r-36/20 — constatarea incalcarii dreptului la executarea in termen rezonabil a hotaririi judecatoresti, repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr.2r-36/2020

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (L. Lavric)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (I. Țurcanu, V. Cotorobai, M. Anton)

D E C I Z I E

22 ianuarie 2020 mun.Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

examinând recursul declarat de Ministerul Justiției al Republicii Moldova,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Viorel Chistol

împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova, intervenienți accesorii

Consiliul municipal Chișinău, executorul judecătoresc Igor Doroftei privind

constatarea încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii

judecătorești și repararea prejudiciului moral,

împotriva încheierii din 24 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău prin care s-

a restituit cererea de apel depusă de Ministerul Justiției al Republicii Moldova,

c o n s t a t ă :

La 03 decembrie 2018 Viorel Chistol a adresat cerere de chemare în judecată

împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova, intervenienți accesorii

Consiliul municipal Chișinău, executorul judecătoresc Igor Doroftei solicitând

constatarea faptului violării drepturilor prevăzute de art. 6 CEDO și art. 1 Protocolul 1

Adițional la CEDO, încasarea din bugetul de stat, prin intermediul Ministerului Justiției

al Republicii Moldova a prejudiciului moral pentru neexecutarea hotărârii Curții de

Apel Chișinău din 26 martie 2009 în perioada 01 noiembrie 2015 – 01 decembrie 2018

în mărime de 150 000 de lei, încasarea cheltuielilor de judecată formate din cheltuielile

de asistență juridică în mărime de 4500 de lei și cheltuielile de multiplicare în sumă de

515 lei.

Prin hotărârea din 18 februarie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a

admis parțial acțiunea lui Chistol Viorel.

S-a constatat încălcarea dreptului reclamantului Chistol Viorel garantat de art. 6,

art. 1 Protocolul 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului, ca

urmare a neexecutării hotărârii Curții de Apel Chișinău din 26 martie 2009.

S-a încasat din bugetul de stat, prin intermediul Ministerului Justiției al Republicii

Moldova în beneficiul lui Chistol Viorel suma de 20 000 de lei cu titlu de prejudiciu

moral cauzat prin neexecutarea în termen rezonabil a hotărârii Curții de Apel Chișinău

din 26 martie 2009 în perioada 01 noiembrie 2015 – 01 decembrie 2018.

1

S-a încasat din bugetul de stat, prin intermediul Ministerului Justiției al Republicii

Moldova în beneficiul lui Chistol Viorel cheltuielile de asistență juridică în mărime de

4500 de lei și alte cheltuieli de judecată în sumă totală de 1686 de lei, iar în total s-a

încasat suma de 6186 de lei.

În rest, capătul de cerere privind repararea prejudiciului moral s-a respins, ca

neîntemeiat.

Manifestând dezacord cu hotărârea primei instanțe, la 04 martie 2019 Chistol

Viorel, iar la 11 martie 2019 Ministerul Justiției al Republicii Moldova, au declarat

apel împotriva hotărârii din 18 februarie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

Prin încheierea din 21 iunie 2019 a Curții de Apel Chișinău nu s-a dat curs

cererilor de apel depuse de Chistol Viorel și Ministerul Justiției al Republicii Moldova.

S-a comunicat lui Chistol Viorel și Ministerului Justiției al Republicii Moldova

despre necesitatea prezentării cererilor de apel întocmite în conformitate cu exigențele

legii anexând motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază apelurile, acordându-

le pentru aceasta un termen de 7 zile din momentul recepționării încheierii.

S-a explicat apelanților Chistol Viorel și Ministerului Justiției al Republicii

Moldova că în caz dacă nu vor lichida neajunsurile menționate, cererile de apel nu vor

fi considerate depuse și împreună cu actele anexate vor fi restituite.

La 08 iulie 2019 Chistol Viorel a înregistrat la Curtea de Apel Chișinău cererea

de apel motivată suplimentară depusă la 18 martie 2019 la Judecătoria Chișinău,

Buiucani.

Prin încheierea din 24 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a acceptat spre

examinare cererea de apel declarată de Chistol Viorel împotriva hotărârii Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru din 18 februarie 2019, fiind numită ședința de examinare a

apelului pentru 24 octombrie 2019, ora 12.00, cu notificarea părților la proces.

La 18 octombrie 2019 Ministerul Justiției al Republicii Moldova a înregistrat

cererea de apel suplimentară împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru

din 18 februarie 2019.

Prin încheierea din 24 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a restituit

cererea de apel declarată de Ministerul Justiției al Repiblicii Moldova.

S-a remis Ministerului Justiției al Republicii Moldova cererea de apel cu toate

documentele anexate, și s-a explicat că restituirea cererii de apel nu exclude

posibilitatea adresării repetate în judecată în termenul și în modul stabilit a aceluiași

apelant, cu cerere de apel, împotriva aceleiași hotărâri, cu același obiect și temeiuri,

dacă apelantul a lichidat neajunsurile.

Prin decizia din 24 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul

declarat de Chistol Viorel și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru din 18 februarie 2019.

La 12 decembrie 2019 Ministerul Justiției al Republicii Moldova, a declarat recurs

împotriva încheierii din 24 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, solicitând

casarea încheierii de restituire a apelului, cu emiterea unei încheieri noi prin care

cererea de apel a Ministerului Justiției al Republicii Moldova să fie admisă spre

examinare de către Curtea de Apel Chișinău, cu restituirea cauzei spre rejudecare.

În susținerea recursului a indicat că Ministerul Justiției al Republicii Moldova la

11 martie 2019 a contestat cu apel hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din

18 februarie 2019.

Prin încheierea din 21 iunie 2019 Curtea de Apel Chișinău nu a dat curs cererii de

apel și a acordat termen de 7 zile de la data recepționării încheierii pentru a fi înlăturate

2

neajunsurile, însă respectiva încheiere nu a fost recepționată de către apelant. Deoarece

a trecut un termen prea mare de la data pronunțării hotărârii și nu cunoșteau despre

ședința de judecată, au depus apelul motivat la 18 octombrie 2019. Necătând la aceasta

apelul declarat de Ministerul Justiției al Republicii Moldova a fost restituit la 24

octombrie 2019.

Menționează că încheierea de restituire a apelului din 24 octombrie 2019 și

decizia Curții de Apel Chișinău din 24 octombrie 2019 a fost comunicată și

recepționată de către Ministerul Justiției al Republicii Moldova la 04 decembrie 2019.

A invocat că încheierea de restituire a apelului nu este întemeiată, or Ministerului

Justiției al Republicii Moldova nu i-a fost comunicată încheierea din 21 iunie 2019 de

a nu da curs cererii de apel, și contrar art. 190 alin. (2) Cod de procedură civilă nu i s-

a acordat termen suficient pentru lichidarea neajunsurilor și pentru a pregăti și prezenta

apărarea statului față de pretențiile reclamantului Chistol Viorel. Prin urmare, a fost

încălcat dreptul la apărare prevăzut de art. 26 al Constituției.

A specificat că Codul de procedură civilă prevede transmiterea prin poșta

electronică doar a citației dar nu și a actelor de procedură adică a încheierilor emise de

către instanța de judecată, fapt contrar prevederilor art. 105 alin. 11 Cod de procedură

civilă. La fel, încheierea de a nu da curs și cea de restituire a cererii de apel nu a fost

publicată pe pagina oficială a Curții de Apel Chișinău pentru a invoca aducerea la

cunoștință a acesteia. Referitor la acest aspect, Curtea Supremă de Justiție anterior prin

decizia din 07 februarie 2018 în cauza Sclifos Elena vs Ministerul Justiției al Republicii

Moldova s-a expus în favoarea apelantului.

În conformitate cu art. 425 Cod de procedură civilă, termenul de declarare a

recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.

Din materialele cauzei rezultă că încheierea Curții de Apel Chișinău a fost

adoptată la 24 octombrie 2019 și expediată în adresa participanților la proces la 03

decembrie 2019, inclusiv și prin poșta electronică (f.d. 111-112, vol.2).

Astfel, recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat recursul în

termen la 12 decembrie 2019 (f.d. 141, 137-139, vol.2).

Potrivit prevederilor art. 426 alin. (3) Cod de procedură civilă, recursul împotriva

încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza

copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și a referinței la recurs,

fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat de Ministerul

Justiției al Republicii Moldova, neîntemeiat și care urmează a fi respins din

următoarele considerente.

În conformitate cu art. 427 lit. a) Cod de procedură civilă, instanța de recurs, după

ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și să

mențină încheierea.

Din actele cauzei civile rezultă că la 11 martie 2019, Ministerul Justiției al

Republicii Moldova, a depus cerere de apel nemotivată împotriva hotărârii din 18

februarie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând casarea hotărârii

menționate și emiterea unei hotărâri noi de respingere integrală a acțiunii (f.d. 10,

vol.2).

În conformitate cu art. 365 alin. (1) lit.d), (11), alin. (4) Cod de procedură civilă,

în cererea de apel se indică motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază apelul.

3

Elementele cererii de apel prevăzute la alin. (1) lit.d), e) și h) pot fi incluse într-o cerere

de apel suplimentară depusă după data întocmirii hotărârii integrale.

La cererea de apel se anexează dovada de plată a taxei de stat dacă apelul se

impune cu taxă.

În conformitate cu art. 368 alin. (1) Cod de procedură civilă, dacă cererea de apel

nu întrunește condițiile prevăzute la art. 364 și 365 și dacă cererea este depusă fără

plata taxei de stat, instanța de apel, în termen de 10 zile de la repartizarea dosarului,

dispune printr-o încheiere, fără înștiințarea participanților la proces, să nu se dea curs

cererii, acordînd apelantului un termen pentru lichidarea neajunsurilor.

Prin încheierea din 21 iunie 2019 a Curții de Apel Chișinău nu s-a dat curs

cererilor de apel depuse de Chistol Viorel și Ministerul Justiției al Republicii Moldova,

s-a comunicat lui Chistol Viorel și Ministerului Justiției al Republicii Moldova despre

necesitatea prezentării cererilor de apel întocmite în conformitate cu exigențele Legii

anexând motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază apelurile, acordându-le

pentru aceasta un termen de 7 zile din momentul recepționării încheierii.

Totodată s-a explicat apelanților Chistol Viorel și Ministerului Justiției al

Republicii Moldova că în caz dacă nu vor lichida neajunsurile menționate, cererile de

apel nu vor fi considerate depuse și împreună cu actele anexate vor fi restituite (f.d.22-

23, vol.2).

Încheierea instanței de apel din 21 iunie 2019 prin care nu s-a dat curs cererii

de apel, la 01 iulie 2019 a fost expediată prin intermediul poștei electronice

secretariat@justice.gov.md în adresa Ministerului Justiției al Republicii Moldova,

fiind confirmat recepționarea mesajului la aceeași dată (f.d. 24, vol.2).

La 18 octombrie 2019 Ministerul Justiției al Republicii Moldova a înregistrat

cererea de apel suplimentară împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru

din 18 februarie 2019 (f.d. 94-98, vol.2).

Prin încheierea din 24 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a restituit

cererea de apel declarată de Ministerul Justiției al Republicii Moldova. S-a remis

Ministerului Justiției al Republicii Moldova cererea de apel cu toate documentele

anexate, și s-a explicat că restituirea cererii de apel nu exclude posibilitatea adresării

repetate în judecată în termenul și în modul stabilit a aceluiași apelant, cu cerere de

apel, împotriva aceleiași hotărâri, cu același obiect și temeiuri, dacă apelantul a lichidat

neajunsurile (f.f.101-103, vol.2).

Verificând legalitatea încheierii contestate, în limitele indicate în recursul depus

de Ministerul Justiției al Republicii Moldova, prin prisma respectării de către instanța

de apel a normelor de drept procedural, Colegiul consideră că instanța de apel corect

a restituit prin încheierea din 24 octombrie 2019 cererea de apel depusă or, apelantul

nu s-a conformat în termenul stabilit dispozițiilor instanței de apel.

Aici instanța de recurs reține că apelantul cunoscând că a depus încă la 11 martie

2019 cerere de apel împotriva hotărârii primei instanțe, fără a fi întrunite condițiile

stabilite de lege la depunerea acesteia, cât și faptul că apelantul a recepționat

încheierea de a nu da curs la 01 iulie 2019, avea obligația de a întreprinde toate

măsurile necesare, după cum sugerează și jurisprudența CEDO (Van Harn versus

Germany, nr. 7557/03 din 11 septembrie 2007) de a-și proteja drepturile sale de acces

la instanță și de a îndeplini cerințele legale, fapt ignorat de acesta.

Colegiul menționează că, termenul acordat de instanța de apel pentru înlăturarea

neajunsurilor, care au servit temei pentru a nu da curs cererii de apel, este unul

imperativ or, în conformitate cu art.110 din Cod de procedură civilă, termenul de

4

procedură este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul

căruia instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de

activitatea instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie

un ansamblu de acte.

În conformitate cu art.111 Cod de procedură civilă, actele de procedură se

efectuează în termenul prevăzut de lege. În cazul în care nu este stabilit prin lege,

termenul de procedură se fixează de către instanța judecătorească.

Termenul de procedură se instituie prin indicarea unei date calendaristice, datei

comunicării actului de procedură, a unei perioade sau prin referire la un eveniment

viitor și cert că se va produce. În ultimul caz, actul de procedură poate fi efectuat în

decursul întregii perioade.

Dacă începutul curgerii termenului este determinat de un eveniment sau moment

în timp care va surveni pe parcursul zilei, inclusiv de comunicarea actului de procedură,

atunci ziua survenirii evenimentului sau a momentului nu se ia în considerare la

calcularea termenului.

Dacă începutul curgerii termenului se determină prin începutul unei zile, această

zi se include în termen.

Conform art. 113 Cod de procedură civilă, dreptul de a efectua actul de procedură

încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de instanța de

judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din dreptul de a efectua

actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.

După cum denotă actele cauzei, încheierea de a nu da curs din 21 iunie 2019 a

Curții de Apel Chișinău a fost adusă la cunoștință părții apelante, la 01 iulie 2019 prin

intermediul poștei electronice secretariat@justice.gov.md, de către Ministerul Justiției

al Republicii Moldova fiind confirmat recepționarea mesajului (f.d. 24, vol.2). Colegiul

menționează că conform informației oficiale de pe site-ul Ministerului Justiției al

Republicii Moldova, secretariat@justice.gov.md este unica adresă oficială de e-mail a

instituției (http://www.justice.gov.md/feedbacktxt.php?l=ro&idc=110&). Totodată,

persoana responsabilă de primirea corespondenței din cadrul Ministerului Justiției al

Republicii Moldova a confirmat recepționarea mesajului, nefiind indicat că ar lipsi

încheierea de a nu da curs din 21 iunie 2019 a Curții de Apel Chișinău, conform anexei

la mesajul expediat.

La caz, urmează a fi concretizat că comunicarea actelor de procedură prin

intermediul poștei electronice este un mijloc de comunicare prevăzut de legea

procedurală, fapt ce indică la legalitatea acțiunilor instanței de apel de a comunica

actele de procedură prin acest intermediu, or conform art. 100 alin. (1) Cod de

procedură civilă, cererea de chemare în judecată și actele de procedură se comunică

participanților la proces și persoanelor interesate, contra semnătură, prin intermediul

persoanei împuternicite, prin poștă, cu scrisoare recomandată și cu aviz de primire, prin

intermediul biroului executorului judecătoresc, la adresa electronică indicată în cererea

de chemare în judecată sau înregistrată prin intermediul Programului integrat de

gestionare a dosarelor, sau prin alte mijloace care să asigure transmiterea textului

cuprins în act și confirmarea primirii lui, precum și prin delegație judiciară.

Concomitent, contrar argumentelor reprezentantului Ministerului Justiției al

Republicii Moldova din cererea de recurs, încheierea de lăsare fără curs a apelului, a

fost publicată pe portalul Curții de Apel Chișinău încă la 04 iulie 2019, devenind astfel

publică și opozabilă. Prin urmare, invocarea necunoașterii nu poate opera, mai ales

5

parvenind de la reprezentantul unei instituții de stat, care trebuie să manifeste diligență

în aflarea sorții cauzelor aflate pe rolul instanțelor judecătorești și din alte surse.

Necătând la faptul că se cunoștea din care motiv nu a fost dat curs cererii de apel

și indicațiile instanței de apel, apelantul nu a înlăturat în termenul stabilit neajunsurile

indicate în încheierea instanței de apel, și anume în termen de 7 zile din momentul

recepționării încheierii, termen apreciat ca fiind unul suficient și real, dar a înregistrat

apelul motivat abia la 18 octombrie 2019, după ce a fost recepționată la 11 octombrie

2019 citația pentru ședința numită la 24 octombrie 2019, ora 12.00 (f.d. 89, vol.2).

Astfel, afirmațiile recurentului că nu a recepționat încheierea de a nu da curs, însă

a depus apelul motivat la 18 octombrie 2019 din motiv că a trecut un termen prea mare

de la data pronunțării și nu a cunoscut când va fi ședința de judecată, instanța de recurs

le apreciază ca eronate, or înscrisurile cauzei civile denotă contrariul, și anume

recepționarea încheierii de a nu da curs la 01 iulie 2019 de către Ministerul Justiției al

Republicii Moldova (f.d.24, vol.2), cât și recepționarea citației pentru ședința numită

la 24 octombrie 2019, ora 12.00 (f.d. 89, vol.2).

Totodată, instanța de recurs menționează că decizia din 07 februarie 2018 a Curții

Supreme de Justiție invocată de către Ministerul Justiției al Republicii Moldova drept

exemplu pe caz similar, nu are aplicare în speța dată, or circumstanțele cauzei, cât și

constatările instanței sunt diferite.

Conform art. 16 alin. (1)-(2) Cod de procedură civilă, hotărârile, încheierile,

ordonanțele și deciziile judecătorești definitive, precum și dispozițiile, cererile,

delegațiile, citațiile, alte adresări legale ale instanței judecătorești, sînt obligatorii

pentru toate autoritățile publice, asociațiile obștești, persoanele oficiale, organizațiile

și persoanele fizice și se execută cu strictețe pe întreg teritoriul Republicii Moldova.

Neexecutarea nemotivată a actelor judecătorești, dispozițiilor, cererilor,

delegațiilor, citațiilor, altor adresări legale, precum și lipsa de considerație față de

judecată, atrag răspunderea prevăzută în prezentul cod și în alte legi.

Prin urmare, în încheierea din 21 iunie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost fixat

termen de 7 zile din momentul recepționării încheierii de a nu da curs, pentru

prezentarea apelului motivat. Respectiv apelantul nu a lichidat neajunsurile în termenul

stabilit de instanță, iar omisiunea exercitării în termenul stabilit de instanță a obligației,

este imputabilă apelantului, lipsa diligenței devenind culpabilă și neopozabilă instanței

de apel.

Colegiul reține că, recurentul nu a dat dovadă de diligență și bună credință în

realizarea drepturilor sale, ca ulterior să pretindă încălcarea dreptului de acces la

justiție, în condițiile când personal nu și-a realizat drepturile garantate de legislația în

vigoare.

În conformitate cu art. 56 alin. (3) Cod de procedură civilă, participanții la proces

sînt obligați să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale. În cazul

abuzului de aceste drepturi sau al nerespectării obligațiilor procedurale, se aplică

sancțiunile prevăzute de legislația procedurală civilă.

Așa fiind, instanța de recurs reține că soluția adoptată de instanța de apel prin

încheierea contestată privind restituirea cererii de apel în rezultatul nelichidării

neajunsurilor este compatibilă cu respectarea garanțiilor unui proces echitabil în sensul

prevederilor art. 6 § 1 CEDO, având în vedere obligația părților privind exercitarea

drepturilor procedurale cu bună credință și în termen.

În conformitate cu art. 427 lit. a), 428 Cod de procedură civilă, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

6

d e c i d e :

Se respinge recursul declarat de Ministerul Justiției al Republicii Moldova.

Se menține încheierea din 24 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, în cauza

civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Viorel Chistol împotriva

Ministerului Justiției al Republicii Moldova, intervenienți accesorii Consiliul

municipal Chișinău, executorul judecătoresc Igor Doroftei privind constatarea

încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești și

repararea prejudiciului moral.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

7