2ra-97/20 — cu privire la incasarea datoriei
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- cu privire la incasarea datoriei
- Temei legal
- Temeiurile inadmisibilitatii recursului
2ra-97/20 — cu privire la incasarea datoriei (Curtea Supremă de Justiție, 2020)
Dosarul nr. 2ra-97/20 Instanța de fond: Judecătoria Chișinău, sediul Central – M. Țurcan Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – G. Dașchevici, V. Cotorobai, L. Bulgac ÎNCHEIERE 22 ianuarie 2020 mun.
Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas judecătorii Nina Vascan Victor Burduh examinând admisibilitatea recursului declarat de către Liudmila Ștovberg, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Societatea pe Acțiuni „Termoelectrica” în interesele Asociației de Coproprietari în Condominiu nr. 55/3 COOP împotriva Liudmilei Ștovberg cu privire la încasarea datoriei și a cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei din 15 august 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a respins apelul declarat de către Liudmila Ștovberg și s-a menținut hotărârea din 29 noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central, constată: La 05 februarie 2018 SA „Termoelectrica” s-a adresat cu acțiune oblică, în interesele ACC nr. 55/3 COOP împotriva Liudmilei Ștovberg, prin care a solicitat încasarea datoriei în mărime de 28 761,68 lei pentru consumul energiei termice în perioada 01.03.2011-31.10.2017 și a cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că potrivit informației din Registrul Bunurilor Imobile, în calitate de proprietar al apartamentului nr. XX din str. XXXXX, nr. XXXX, mun. Chișinău este înregistrată Liudmila Ștovberg. În baza contului personal, deschis la ACC nr. 55/3 COOP pe numele pârâtei, ultima a acceptat prestația și a beneficiat de servicii comunale în volum deplin, fără întreruperi, în conformitate cu normele și tarifele în vigoare. Reclamanta a menționat că potrivit informației privind situația despre achitarea serviciilor locativ comunale, pârâta domiciliază în apartamentul nr. XXX din str. XXXXX, nr. XXXX, mun. Chișinău, iar pentru perioada 01 martie 2011-01 noiembrie 2017, a acumulat o datorie la plata energiei termice în mărime de 28 761, 68 lei.
1 Potrivit art. 25 alin. (1) al Legea serviciilor publice de gospodărie comunală nr. 1402 din 24.10.2002, persoanele fizice și juridice care beneficiază de servicii publice de gospodărie comunală sunt obligate să achite contravaloarea serviciilor prestate, conform facturilor primite, în termenul prevăzut de contractul încheiat între operator și consumator. Totodată, în conformitate cu prevederile art. 51 alin. (4) al Legii nr. 75 din 30 aprilie 2015 cu privire la locuințe, plata pentru serviciile prestate necontorizate în locuință se efectuează conform indicatorilor contoarelor instalate la bloc și se repartizează de către administrator pentru fiecare locuință necontorizată în funcție de suprafața ei totală.
Conform pct. 17 și 18 din Regulamentul cu privire la modul de prestare și achitare a serviciilor locative, comunale și necomunale pentru fondul locativ, contorizarea apartamentelor și condițiile deconectării acestora de la/reconectării la sistemele de încălzire și alimentare cu apă, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 191 din 19 februarie 2002, plățile pentru serviciile locative, comunale și necomunale se percep de la proprietarii, chiriașii și locatarii caselor individuale, apartamentelor/încăperilor locuibile în cămine și încăperilor nelocuibile din bloc conform contractelor, în baza conturilor (bonurilor) lunare respective pentru fiecare tip de serviciu, eliberat de furnizorii, gestionarii sau prestatorii de servicii.
Proprietarii, chiriașii și locatarii caselor individuale, apartamentelor/încăperilor locuibile în cămine și încăperilor nelocuibile din bloc achită plățile pentru serviciile prestate în luna precedentă până la data indicată în factura de plată. Astfel, serviciile publice de gospodărie comunală se prestează și respectiv se achită costul acestora.
A menționat că aceleași prevederi cu privire la obligația consumatorilor de a achita serviciile comunale conform facturilor primite, este stipulată și în art. 37 alin. (3) al Legii nr. 75 din 30 aprilie 2015 cu privire la locuințe, pe lângă plata pentru închirierea locuinței din fondul public de locuințe sau a locuinței proprietate privată, locatarul este obligat să efectueze plata pentru apa potabilă și evacuarea apelor uzate, încălzire, alimentarea cu energie electrică, gaze naturale, transportarea deșeurilor menajere solide și lichide, ascensor și pentru alte servicii prestate de locator sau de furnizorul de servicii comunale și necomunale, conform facturilor prezentate. La solicitarea locatarului, locatorul este obligat să prezinte bonurile de plată ce confirmă cheltuielile respective.
Totodată, în cazul prestării serviciilor comunale de către administratorul fondului locativ ACC nr. 55/3 COOP, prestarea serviciilor este efectuată în temeiul conturilor personale deschise pe numele pârâtei, iar în caz de prestare a serviciilor publice de gospodărie comunală în lipsa contractelor încheiate cu consumatorii (proprietarii, chiriașii și locatarii apartamentelor, caselor individuale de locuit, încăperilor locative în cămine și încăperilor nelocative), aceștia din urmă sunt obligați să achite contravaloarea serviciilor prestate, conform facturilor primite.
Concluzia respectivă se desprinde din prevederile exprese cuprinse în art. 25 alin. (5) al Legii nr. 1402 din 24 octombrie 2002, în care se stipulează că agenții economici care furnizează/prestează servicii de gospodărie comunală fără contracte cu consumatorii, în caz de neachitare a sumelor datorate, pot acționa conform prevederilor alin. (2)-(4). La rândul său, alin. (2)-(4) din art. 25 al Legii respective prevăd acțiunile ce pot fi întreprinse de către operator în privința consumatorilor care nu achită serviciile prestate inclusiv acționarea 2 în judecată. Prin urmare, în caz de prestare a serviciilor publice de gospodărie comunală indiferent de faptul dacă a fost sau nu încheiat contract în acest sens, consumatorii urmează să achite serviciile prestate.
Or, lipsa unui contract scris nu scutește consumatorul de obligația de a achita serviciul prestat”. Prin hotărârea din 29 noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central s-a admis cererea de chemare în judecată depusă de către SA „Termoelectrica” în interesele ACC nr. 55/3 COOP. S-a încasat de la Liudmila Ștovberg în beneficiul ACC nr. 55/3 COOP suma de 28 761,68 lei cu titlu de datorie pentru energia termică livrată în perioada 01.03.2011-31.10.2017. S-a încasat de la Liudmila Ștovberg în beneficiul SA „Termoelectrica” taxa de stat în sumă de 862,85 lei. (f.d. 104, 107-113) Prin decizia din 15 august 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul declarat de către Liudmila Ștovberg și s-a menținut hotărârea din 29 noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central.
(f.d. 182, 183-187) Pentru a ajunge la această concluzie instanțele au reținut că sunt relevante, la caz, prevederile art. 25 alin. (1) al Legii serviciilor publice de gospodărie comunală nr. 1402 din 24.10.2002, art. 51 alin. (4) al Legii nr. 75 din 30.04.2015 cu privire la locuințe, coroborate cu pct. 17 și 18 din Regulamentul cu privire la modul de prestare și achitare a serviciilor locative, comunale și necomunale pentru fondul locativ, contorizarea apartamentelor și condițiile deconectării acestora de la/reconectării la sistemele de încălzire și alimentare cu apă, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 191 din 19.02.2002, care statuează că persoanele fizice și juridice care beneficiază de servicii publice de gospodărie comunală sunt obligate să achite contravaloarea serviciilor prestate, conform facturilor primite, în termenul prevăzut de contractul încheiat între operator și consumator.
Plata pentru serviciile prestate contorizate în locuință se efectuează conform indicatorilor contoarelor instalate la bloc și se repartizează de către administrator pentru fiecare locuință necontorizată în funcție de suprafața ei totală. Plățile pentru serviciile locative, comunale și necomunale se percep de la proprietarii, chiriașii și locatarii caselor individuale, apartamentelor/încăperilor locuibile în cămine și încăperilor nelocuibile din bloc conform contractelor, în baza conturilor (bonurilor) lunare respective pentru fiecare tip de serviciu, eliberat de furnizori gestionari sau prestatori de servicii. Au menționat că Liudmila Ștovberg pentru perioada 01.03.2011-01.11.2017 a acumulat o datorie în mărime de 28 761,68 lei pentru energia termică, iar faptul că ea a locuit temporar în altă locuință nu o exonerează de obligația de plată pentru serviciile prestate apartamentului aflat inițial în posesie, apoi în proprietate privată.
Totodată au indicat că în perioada 13.06.2012-24.08.2013, când Liudmilei Ștovberg i-a fost radiată viza de reședință, ulterior, restabilită, locuința a fost încălzită, respectiv ea este obligată de a suporta cheltuieli pentru energia termică. La 08 noiembrie 2019 Liudmila Ștovberg a declarat recurs împotriva deciziei din 15 august 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat casarea deciziei instanței de apel cu trimiterea cauzei la rejudecare. (f.d. 193-196) În motivarea recursului recurenta a invocat că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate, fiind aplicate eronat normele de drept material și procedural.
3 Consideră că instanța de apel, cu abatere de la prevederile art. 122, 130 Cod de procedură civilă, nu a dat apreciere probelor prezentate, incorect a menținut hotărârea instanței de fond, limitându-se astfel numai la reiterarea divergentă a circumstanțelor de fapt, care au fost indicate de instanța de fond în hotărârea adoptată. În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Materialele cauzei atestă că decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la 15 august 2019, a fost publicată pe portalul național al instanțelor de judecată la 19 septembrie 2019, expediată la data de 22 septembrie 2019. Astfel, recursul declarat de către Liudmila Ștovberg, la 08 noiembrie 2019, se consideră în termen.
Examinând temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia, că recursul declarat de către Liudmila Ștovberg este inadmisibil din următoarele considerente. Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă, Liudmila Ștovberg a indicat argumente ce țin de dezacordul cu felul în care instanțele de judecată au apreciat înscrisurile probatorii și au constatat circumstanțele cauzei. Nu pot fi reținute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs. Conform regulilor din Secțiunea a 2-a din Capitolul XXXVIII al Codului de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel.
Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs. Recursul exercitat conform secțiunii a 2 - a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procesual, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt. Astfel, completul Colegiului constată că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acesta nu se încadrează în cele expres stabilite la art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă. În conformitate cu prevederilor art. 432 alin. (1) al Codului de procedură civilă părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declarare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procesual.
Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
4 În conformitate cu art. 433 lit. a) al Codului de procedură civilă cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4). Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în recursul declarat de către Liudmila Ștovberg, asemenea aspecte nu se regăsesc. În speță, completul Colegiului menționează, că recursul în cauză conține obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanțele de judecată, primind o apreciere corespunzătoare.
În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentei la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției. Drept urmare, se reține că argumentele invocate de recurentă nu pot constitui temei de admisibilitate ale recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa cum formal invocă Liudmila Ștovberg, și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate. În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Liudmila Ștovberg, inadmisibil.
Conform celor expuse, în temeiul art. 431 alin. (1) și (2), art. 433 lit. a), 440 alin. (1) și (11) ale Codului de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursul, declarat de către Liudmila Ștovberg, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas judecătorii Nina Vascan Victor Burduh 5
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.