2ra-130/20 — încasarea remunerației pentru drepturile de autor și conexe, penalității dobânzii de întârziere și cheltuielilor de judecată
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- încasarea remuneraţiei pentru drepturile de autor şi conexe, penalităţii dobânzii de întârziere şi cheltuielilor de judecată
- Temei legal
- temeiurile declararii recursului
2ra-130/20 — încasarea remunerației pentru drepturile de autor și conexe, penalității dobânzii de întârziere și cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2020)
dosar nr. 2ra-130/2020
prima instanță, Judecătoria Chișinău, sediul Centru, judecător: (N. Mazur)
instanța de apel, Curtea de Apel Chișinău judecători: (L. Pruteanu, O. Cojocaru, V. Buhnaci)
Î N C H E I E R E
15 ianuarie 2020 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție,
în componența:
Președintele completului, judecătorul Nina Vascan
judecătorii Victor Burduh
Iurie Bejenaru
examinând admisibilitatea recursului declarat de Societatea cu Răspundere
Limitată „Liuca-Gastro”,
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Instituția Privată
Centrul de Licențiere și Administrare a Drepturilor, Asociația Obștească Asociația
Națională Copyright, Asociația Obștească Oficiul Republican al Dreptului de
Autor împotriva Societății cu Răspundere Limitată „Liuca-Gastro” privind
încasarea remunerației pentru dreptul de autor/conexe,
împotriva deciziei din 17 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin
care s-a respins apelul declarat de Societatea cu Răspundere Limitată „Liuca-
Gastro” și s-a menținut hotărârea din 11 februarie 2019 a Judecătoriei Chișinău,
sediul Centru,
c o n s t a t ă :
La data de 21 august 2018, Instituția Privată Centrul de Licențiere și
Administrare a Drepturilor, Asociația Obștească Asociația Națională Copyright,
Asociația Obștească Oficiul Republican al Dreptului de Autor (în continuare
CLAD, ANCO, ORDA), au depus cerere de chemare în judecată împotriva SRL
„Liuca-Gastro” privind încasarea remunerației pentru dreptul de autor/conexe.
În motivarea acțiunii, reclamanții CLAD, ANCO, ORDA, au invocat că
ANCO și ORDA, potrivit deciziei AGEPI nr. 3/1566 din 20 septembrie 2013 au
fost avizate în calitate de organizații de gestiune colectivă (OGC) să gestioneze, de
sine stătător sau în comun, în bază de acord, toate drepturile care le-au fost
încredințate în gestiune, iar ORDA și ANCO au decis să gestioneze drepturile în
bază de acord prin fondarea Instituției Private Centrul de Licențiere și
Administrare a Drepturilor (CLAD).
1
Reclamanții CLAD, ANCO, ORDA au menționat că prin deciziile AGEPI nr.
7/258 din 31 ianuarie 2015 și nr. 10/3269 din 29 decembrie 2015 ANCO și ORDA
au fost desemnate să gestioneze pe principiul rotației pe un termen de 2 ani pentru
fiecare, drepturile ce cad sub incidența licenței extinse și obligatorii ale titularilor
de drepturi, care nu sânt membri la nici o organizație de gestiune colectivă din
Republica Moldova și care nici nu le-au încredințat gestiunea drepturilor lor în alt
mod, începând cu 01 ianuarie 2018, astfel, ANCO perioada 01 ianuarie 2018-
31 decembrie 2019; ORDA- perioada de la 01 ianuarie 2020-31 decembrie 2021.
Reclamanții CLAD, ANCO, ORDA au indicat că CLAD este fondat de
ORDA și ANCO pentru asigurarea drepturilor de autor și conexe, în special prin
prisma transparentizării funcției de colectare a remunerației de autor, pentru
optimizarea cheltuielilor și este un reprezentant al acestora în limitele stabilite. În
conformitate cu Legea nr. 139 din 02 iulie 2010 privind dreptul de autor și
drepturile conexe, orice acțiune ce ține de utilizarea sub orice formă și în orice mod
a obiectelor protejate de dreptul de autor și conexe are dreptul la o remunerație
echitabilă, cuantumul și modul de achitare a căreia se stabilesc în contractul de
autor sau în contractele cu organizațiile de gestiune colectivă.
Reclamanții CLAD, ANCO, ORDA au mai indicat că utilizatorii de opere
sunt obligați să asigure respectarea drepturilor de autor și conexe și să achite
remunerația pentru orice mod de valorificare organizațiilor de gestiune colectivă
care activează legal, fiind avizate în mod corespunzător de către AGEPI. SRL
„Liuca-Gastro”, în calitate de utilizator de creații protejabile prin comunicarea
publică, conform Legii nr. 139/2010, Codul audiovizualului și Hotărârea
Guvernului nr. 641 din 12 iulie 2001 despre tarifele, minime ale remunerației de
autor, are obligația să obțină, din partea organizațiilor care administrează pe
principii colective drepturile patrimoniale ale titularilor de drepturi, licență
(contract) neexclusivă și să plătească remunerația corespunzătoare.
Astfel, la data de 08 ianuarie 2016, între CLAD, ANCO, ORDA și SRL
„Liuca-Gastro” a fost încheiat contractul de licență nr. 716 privind interpretarea
publică a operelor drepturilor de autor și conexe, în urma căruia pârâtului i-a fost
acordat dreptul de a utiliza operele muzicale în incinta cafenelei, situate pe adresa:
mun. Chișinău, str. Iablocikin, nr. 2/2. Potrivit pct. 5.3 a contactului remunerația
pentru licența acordată constituie 350 lei/lunar, începând cu data de 01 ianuarie
2016, remunerația care urma a fi achitată până la data de 15 a fiecărei luni de
referință (pct. 6.1 contract). Totodată, punctul 6.2 din contract prevede penalități
pentru neachitarea la timp a remunerațiilor în mărime de 1 % pe zi, aferente
sumelor neachitate în termen. Potrivit pct. 8.1 din contract, contractual a fost
încheiat pe perioada de la 01 ianuarie 2016 până la 31 decembrie 2017.
Reclamanții CLAD, ANCO, ORDA au menționat că pârâta SRL „Liuca-
Gastro” nu și-a onorat obligațiunile contractuale pe deplin și la 01 octombrie 2016
contractul a fost reziliat. Pentru perioada de timp, de la data de 01 ianuarie 2016 și
până la data de 20 august 2018, SRL „Liuca-Gastro” nu a achitat suma totală de
3150 lei pentru trimestrele 01, 02, 03 a anului 2016 (nouă luni), (9 x 350 = 3150).
Potrivit obligaților contractuale și art. 268 lit. a) Cod Civil, a fost calculată și
penalitatea pentru 180 de zile (22 februarie 2018 până la 20 august 2018), din suma
datorată, ce constituie 5670 lei și dobânda de întârziere - 1190 lei, pentru perioada
16 februarie 2016 până pe 20 august 2018, în conformitate cu prevederile art. 585,
2
619 alin. (2) Cod civil. Pentru rezolvarea litigiului pe cale extrajudiciară
reclamanții au expediat în adresa pârâtei SRL „Liuca-Gastro” somația nr. 263 din
20 iulie 2018, dar pârâtul nu a recepționat somația și nu a executat obligațiunile
contractuale pe deplin.
Reclamanții CLAD, ANCO, ORDA au solicitat admiterea acțiunii, încasarea
din contul SRL „Liuca-Gastro” în beneficiul Instituției Private Centrul de
Licențiere și Administrare a Drepturilor a datoriei de bază ce decurge din dreptul
de autor și drepturile conexe în sumă de 3150 lei, a penalitărții de întârziere în
sumă de 5670 lei și a dobânzii de întârziere în valoarea de 1190 lei, iar în total
suma de 10 010 lei și încasarea cheltuielilor de judecată.
Prin hotărârea din 11 februarie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,
s-a admis cererea de chemare în judecată depusă de Instituția Privată Centrul de
Licențiere și Administrare a Drepturilor, Asociația Obștească Asociația Națională
Copyright, Asociația Obștească Oficiul Republican al Dreptului de Autor
împotriva SRL „Liuca-Gastro” privind încasarea remunerației pentru dreptul de
autor/conexe, s-a încasat de la SRL „Liuca-Gastro” în beneficiul Instituției Private
Centrul de Licențiere și Administrare a Drepturilor datoria de bază ce decurge din
dreptul de autor și drepturile conexe în valoare de 3150 lei, a penalității de
întârziere în mărime de 5670 lei, a dobânzii de întârziere în mărime de 1190 lei, în
sumă totală 10010 lei, s-a încasat de la SRL „Liuca-Gastro” în beneficiul statului
taxa de stat în mărime de 300, 30 lei.
Prin decizia din 17 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a respins
apelul declarat de Societatea cu Răspundere Limitată „Liuca-Gastro” și s-a
menținut hotărârea din 11 februarie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în
cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Instituția Privată Centrul
de Licențiere și Administrare a Drepturilor, Asociația Obștească Asociația
Națională Copyright, Asociația Obștească Oficiul Republican al Dreptului de
Autor împotriva SRL „Liuca-Gastro” privind încasarea remunerației pentru dreptul
de autor/conexe.
În susținerea soluției adoptate, instanța de apel a reținut că la 08 ianuarie 2016
între CLAD, ANCO, ORDA și SRL ”Liuca-Gastro” a fost încheiat contractul de
licență nr. 716 privind interpretarea publică a operelor drepturlor de autor și
conexe, în urma căruia ultimei i-a fost acordat dreptul de a utiliza operele muzicale
în incinta cafenelei, situate pe adresa: mun. Chișinău, str. Iablocikin, nr. 2/2, pe un
termen de la 01 ianuarie 2016 pînă la 31 decembrie 2017. Conform pct. 5.3 a
contactului, remunerația pentru licența acordată constituie suma de 350 lei/lunar,
începând cu data de 01 ianuarie 2016, remunerația care urma a fi achitată până la
data de 15 a fiecărei luni de referință. Iar, pct. 6.1 stipulează că remunerația va fi
plătită până la data de 15 a fiecărei luni de referință. În pct. 6.2 se indică că pentru
întârzieri la plată beneficiarul/utilizatorul datorează penalități de întârziere de 1 %
pe zi, aferente sumelor neachitate în termen. Astfel, pentru perioada de timp, de la
data de 01 ianuarie 2016 și până la data de 20 august 2016, SRL ”Liuca-Gastro” nu
a achitat datoria de bază în mărime totală de 3150 lei pentru trimestrele 01, 02, 03
anul 2016 (9 luni a câte 350 lei lunar). Despre acumularea datoriei, pe adresa SRL
”Liuca-Gastro” a fost expediată somația nr. 263 din data de 20 iulie 2018, însă
care a fost lăsată fără răspuns. În scopul îndeplinirii obligațiunilor contractuale, în
adresa SRL ”Liuca-Gastro” au fost expediate un șir de facturi, care sânt reflectate
3
în actul de verificare a decontărilor și care nu au fost achitate de către pârât. Prin
prisma pct. 6.2 a contractului și art. 268 lit. (a) Cod Covil (în redacția anului 2002),
reclamanții au solicitat încasarea penalității în sumă de 5670 lei, calculată pentru
180 zile (22 februarie 2018 pînă la 20 august 2018) din suma datorată. De
asemenea, reclamanții au calculat dobândă de întârziere pentru perioada de
întârziere pentru perioada 16 februarie 2016 pînă pe 20 august 2018, în mărime de
1190 lei.
Instanța de apel consideră că instanța de fond just a încasat de la SRL „Liuca-
Gastro” în beneficiul Instituției Private Centrul de Licențiere și Administrare a
Drepturilor datoria de bază ce decurge din dreptul de autor și drepturile conexe în
valoare de 3150 lei, a penalității de întârziere în mărime de 5670 lei, a dobânzii de
întârziere în mărime de 1190 lei, în sumă totală 10010 lei.
Instanța de apel a indicat că nu pot fi reținute argumentele apelantei referitor
la recepționarea citației deoarece în conformitate cu prevederile art. 106 alin. (1) și
(2) Codul de procedură civilă, dacă destinatarul refuză să primească citația sau
înștiințarea, persoana împuternicită să o înmîneze consemnează refuzul pe citație
sau înștiințare și o restituie instanței judecătorești. Persoana care refuză să
primească citația sau înștiințarea se consideră înștiințată despre locul, data și ora
ședinței de judecată sau despre locul, data și ora efectuării unui act procedural.
Neprezentarea ei în instanță nu împiedică judecarea pricinii sau efectuarea actului
procedural. Nereclamarea citațiilor de către apelant echivalează cu refuzul primirii
acestora. Așadar, apelanta a fost înștiințată în mod legal, însă corespondența s-a
returnat ca fiind nereclamată.
Instanța de apel a ajuns la concluzia că apelul depus de SRL „Liuca-Gastro”
este unul neîntemeiat și care urmează a fi respins, cu menținerea hotărârii hotărârii
primei instanțe.
La 11 noiembrie 2019 SRL „Liuca-Gastro” a declarat recurs împotriva
deciziei din 17 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău prin care a solicitat
admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe,
cu remiterea cauzei la rejudecare în instanța de fond în alt complet de judecată.
În motivarea cererii de recurs recurenta SRL „Liuca-Gastro” a invocat
dezacordul cu decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe, considerându-le
vădit ilegale și neîntemeiate, deoarece instanța de apel la pronunțarea deciziei a
aplicat eronat normele de drept material, instanța a interpretat în mod eronat legea,
concluziile instanței de apel expuse în decizie sunt în contradicție cu
circumstanțele cauzei.
Recurenta SRL „Liuca-Gastro” a menționat că cauza a fost judecată în
absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora
ședinței de judecată.
Recurenta SRL „Liuca-Gastro” a relatat că este incorectă constatarea instanței
de apel precum că citarea a fost efectuată legal la sediul pârâtei care nu a fost
reclamată și a soluționat cauza în absența participantului la proces, considerând că
absența pârâtei este nemotivată.
Recurenta SRL „Liuca-Gastro” a menționat că citația și înștiințarea se trimit
prin scrisoare recomandată cu aviz de primire sau prin persoana împuternicită de
judecată. Data înmînării citației sau înștiințării se înscrie pe citație sau înștiințare în
partea care se înmînează destinatarului, precum și pe cotor, care se restituie
4
instanței. Citația sau înștiințarea se expediază autorităților publice, persoanelor
juridice de drept privat și avocaților prin intermediul Programului integrat de
gestionare a dosarelor sau prin orice mijloc de comunicare ce asigură transmiterea
și confirmarea primirii acestor acte.
Recurenta SRL „Liuca-Gastro” a indicat că în cazul în care destinatarul refuză
să primească citația sau înștiințarea, persoana împuternicită să o înmîneze
consemnează refuzul pe citatie sau înștiințare și o restituie instanței judecătorești.
Persoana care refuză să primească citația sau înștiințarea se consideră înștiințată
despre locul, data și ora ședinței de judecată sau despre locul, data și ora efectuării
unui act procedural.
Recurenta SRL „Liuca-Gastro” a declarat că nu a refuzat să primească citația,
aceast fapt fiind demonstrat din comunicarea oficiului poștal care a menționat că
citația și actele expediate nu au fost reclamate, fără a indica motivul nereclamării.
Recurenta a menționat că nu cunoaște motivele pentru care poșta nu a înmânat
citația și actele de procedură, cert este faptul că SRL „Liuca-Gastro” nu a știut că
este citată în instanța de judecată.
Recurenta SRL „Liuca-Gastro” a menționat că instanțele judecătorești
inferioare nu s-au asigurat că citația și cererea de chemare în judecată a
reclamantului și materialele cauzei au fost recepționate de către SRL „Liuca-
Gastro”. Instanța s-a bazat doar pe faptul că a expediat cererea și materialele cauzei
la adresa juridică a recurentei, acest lucru fiind insuficient pentru a se afla în
situația juridico-imperativă reglementată de norma art. 100 alin. (1) Cod de
procedură civilă, or, norma dată indică expres că scrisoarea trimisă prin poștă
trebuie să aibă forma de scrisoare recomandată și aviz de recepționare de către
destinatar. Astfel, nu este suficientă doar expedierea actelor de procedură, dar, ca
garanție procesuală, instanța de judecată trebuie să se asigure asupra faptului că
actul de procedură a fost înmânat destinatarului, ceea ce se poate realiza doar prin
dovada semnăturii destinatarului. Prin aspect concludent, este evidentă încălcarea
normei de drept procedural, atât timp cât însuși instanța a constatat că cererea și
materialele trimise către apelant s-au întors neavizate (nerecomandat).
Recurenta SRL „Liuca-Gastro” consideră că instanța de fond nu a utilizat alte
mijloace legale de citare a recurentei, de comunicare a cererii de chemare în
judecată și a materialelor cauzei. Acest fapt juridic vine să confirme că instanța de
judecată a folosit doar o singură dată și doar un singur mijloc de comunicare în
raport cu reclamanta. Drept consecință a încălcat și a aplicat eronat normele de
drept procedural, recurenta a fost lipsită de posibilitatea de a se apăra împotriva
pretențiilor intimatei fiind astfel încălcat dreptul la un proces echitabil, drept ce
este garantat de art. 6 paragraful 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
În conformitate cu prevederile art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă,
recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a
deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.
După cum denotă materialele cauzei, copia deciziei motivate din
17 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost expediată participanților la
proces la data de 22 octombrie 2019, prin scrisoarea de expediere nr. 11066 (f.d.
100), însă dovada recepționării acesteia la materialele cauzei lipsește.
În aceste circumstanțe, instanța de recurs precizează că recursul, a fost depus
de SRL „Liuca-Gastro” la 11 noiembrie 2019, cu respectarea termenului prevăzut
5
la art. 434 Cod de procedură civilă.
La 03 decembrie 2019 în adresa intimaților Instituția Privată Centrul de
Licențiere și Administrare a Drepturilor, Asociația Obștească Asociația Națională
Copyright, Asociația Obștească Oficiul Republican al Dreptului de Autor, a fost
expediată cererea de recurs depusă de SRL „Liuca-Gastro” a cu înștiințarea despre
necesitatea depunerii referinței.
La 26 decembrie 2019 Instituția Privată Centrul de Licențiere și
Administrare a Drepturilor, Asociația Obștească Asociația Națională Copyright,
Asociația Obștească Oficiul Republican al Dreptului de Autor au depus referință
prin care a solicitat declararea recursului inadmisibil.
Examinând temeiurile recursului declarat de SRL „Liuca-Gastro”, în raport
cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți
participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă
încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a
normelor de drept procedural.
Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se
consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate
sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele
indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în
măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii
sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către
instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la
încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de
recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul, nu se încadrează în
temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de SRL „Liuca-Gastro”, nu se
încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură
civilă.
Astfel, argumentele invocate în recursul declarat de SRL „Liuca-Gastro”, se
referă la dezacordul recurentei cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă
nu relevă încălcarea esențială, sau aplicarea eronată a normelor de drept material,
respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.
Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul, exercitat conform
secțiunii a II-a, are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material
și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în
fapt.
În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție, reiterează și faptul că procedura
admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se
încadrează în cele prevăzute la art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
În această ordine de idei, Completul Colegiului precizează că, în contextul
normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură
6
civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către
instanțele de fond și de apel.
Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența
probelor și concluziile făcute în urma probațiunii, sunt în afara controlului instanței
de recurs.
Prin prisma art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate
interveni în materia probațiunii, doar sub aspect procedural și anume dacă se
invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod
flagrant regulile de apreciere a probelor, stabilite în art. 130 Cod de procedură
civilă. Din recursul declarat de SRL „Liuca-Gastro”, nu rezultă că instanța a
apreciat arbitrar probele.
În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, a relevat în
jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției
Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că
nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,
întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva
sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes
(cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului,
25 februarie 1995, nr.26561/1995).
În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a
considera inadmisibil recursul declarat de SRL „Liuca-Gastro”.
În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de
procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție
d i s p u n e :
Se consideră inadmisibil recursul declarat de Societatea cu Răspundere
Limitată „Liuca-Gastro”, împotriva deciziei din 17 septembrie 2019 a Curții de
Apel Chișinău, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de
Instituția Privată Centrul de Licențiere și Administrare a Drepturilor, Asociația
Obștească Asociația Națională Copyright, Asociația Obștească Oficiul Republican
al Dreptului de Autor împotriva Societății cu Răspundere Limitată „Liuca-Gastro”
privind încasarea remunerației pentru dreptul de autor/conexe.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Nina Vascan
Judecătorii Victor Burduh
Iurie Bejenaru
7