2ra-172/20 — încasarea primei de asigurarea medicala si a penalitătii

Dosarul nr.2ra-172/20

Prima instanță - Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani ( jud. : D. Dulghieru)

Instanța de Apel - Curtea de Apel Chișinău (jud. : N. Budăi, I. Muruianu, V. Buhnaci )

Î N C H E I E R E

15 ianuarie 2020 mun. Chișinău

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al

Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Mariana Pitic

Iurie Bejenaru

examinând admisibilitatea recursului declarat de Nicolai Anghel, reprezentat

de avocatul Tatiana Tampei,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Agenția Teritorială

Centru a Companiei Naționale de Asigurări în Medicină împotriva lui Nicolai

Anghel cu privire la încasarea primei de asigurare obligatorie de asistență medicală

și a penalității,

împotriva deciziei din 3 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-

a respins apelul declarat de Nicolai Anghel și s-a menținut hotărârea din 18 ianuarie

2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani,

c o n s t a t ă :

La 30 mai 2018, Agenția Teritorială Centru a Companiei Naționale de

Asigurări în Medicină s-a adresat în instanța de judecată, cu cerere de chemare în

judecată împotriva lui Nicolai Anghel cu privire la încasarea primei de asigurare

obligatorie de asistență medicală pentru anii 2015- 2017 și a penalității.

În motivarea acțiunii, Agenția Teritorială Centru a Companiei Naționale de

Asigurări în Medicină a reiterat că Nicolai Anghel, în funcția acestuia de fondator al

ÎI ”Anghel Nicolai” se atribuie la categoria de plătitor a primelor de asigurare

obligatorie de asistență medicală în sumă fixă care se asigură în mod individual.

Astfel, conform datelor Sistemului Informațional ”Asigurarea Obligatorie de

Asistență Medicală”, pe parcursul anilor 2015, 2016, 2017, Nicolai Anghel nu și-a

onorat obligația de plată și ca urmare, a acumulat o datorie în mărime de 15031,54

lei, constituită din prima de asigurare în mărime de 12 168 lei și penalitatea în

mărime de 2863,54 lei.

Mărimea penalității este în proporție directă dintre mărimea primei de

asigurare și termenul limită de plată a acesteia pentru anii 2015, 2016 și 2017.

Pentru anul 2015, datoria lui Nicolai Anghel a constituit 4688,74 lei, care

rezultă din prima de asigurare obligatorie de asistență medicală în mărime de 4056

1

lei, stabilită conform art.4 alin.(3) al Legii fondurilor asigurării obligatorii de

asistență medicală pentru anul 2015, nr.74 din 12.04.2015, scadentă fiind la 28 iulie

2015 inclusiv, și astfel, penalitatea pentru 156 zile constituie 632,74 lei, conform

formulei de calcul 4056 lei x 0,1% = 4,056 lei/zi x 156 zile (29 iulie 2015 – 31

decembrie 2015).

Pentru anul 2016, datoria lui Nicolai Anghel a constituit 5171,40 lei, care

rezultă din prima de asigurare obligatorie de asistență medicală în mărime de 4056

lei, stabilită conform art.4 alin.(3) al Legii fondurilor asigurării obligatorii de

asistență medicală pentru anul 2015, nr.74 din 12 aprilie 2015, și astfel, penalitatea

pentru 275 zile (01 aprilie 2016 – 31 decembrie 2016) constituie 1115,40 lei.

Pentru anul 2017, atât datoria la plata primei de asigurare, cât și perioada de

întârziere la plata acesteia, sunt identice cu cele pentru anul 2016, și anume, prima

de asigurare constituie suma de 4056 lei și penalitatea pentru 275 zile constituie

suma de 1115,40 lei.

Agenția Teritorială Centru a Companiei Naționale de Asigurări în Medicină,

solicită încasarea din contul lui Nicolai Anghel a primei de asigurare obligatorie de

asistență medicală pe anii 2015, 2016 și 2017 în mărime de 12 168 lei și penalitatea

în mărime de 2863,54 lei.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 18 ianuarie 2019,

acțiunea înaintată de Agenția Teritorială Centru a Companiei Naționale de Asigurări

în Medicină a fost admisă.

S-a încasat din contul lui Nicolai Anghel în beneficiul Companiei Naționale de

Asigurări în Medicină prima de asigurare obligatorie de asistență medicală pe anii

2015, 2016, 2017 în mărime de 12168 lei și suma de 2863,54 lei, cu titlu de

majorare de întârziere.

Pentru a hotărî astfel instanța de fond a constatat că, Nicolai Anghel este

fondator al Întreprinderii Individuale „Anghel Nicolai”. Iar potrivit raportului

privind extrasele bancare din sistemul informațional automatizat asigurare

obligatorie de asistență medicală pentru perioada anilor 2014-2018 lipsește vreo

notare privind achitarea primelor de asigurare de către Nicolai Anghel.

Instanța a reținut că, Nicolai Anghel fiind persoană fizică neangajată, fondator

al Întreprinderii Individuale „Anghel Nicolai” în condițiile Legii nr. 1585 din 27

februarie 1998 și nr. 1593 din 26 decembrie 2002 este obligat la plata primei de

asigurare în mărime de a câte 4056 lei pentru anii 2015, 2016, 2017, iar această

obligație nu a fost executată.

La 23 februarie 2019, Nicolai Anghel a declarat apel împotriva hotărârii

Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 18 ianuarie 2019 a solicitând admiterea

apelului și emiterea unei noi decizii de respingere a acțiunii înaintată de Agenția

Teritorială Centru a Companiei Naționale de Asigurări în Medicină.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 3 octombrie 2019 a fost respins apelul

declarat de către Nicolai Anghel și a fost menținută hotărârea Judecătoriei Chișinău,

sediul Buiucani din 18 ianuarie 2019.

La 20 noiembrie 2019, Nicolai Anghel, reprezentat de avocatul Tatiana

Tampei, a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea

acestuia, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe și

transmiterea cauzei spre rejudecare în instanța de apel.

2

În motivare a invocat că, nu este deacord cu soluția instanțelor ierarhic

inferioare.

Cauza a fost examinată în lipsa sa, și ca urmare, a fost privat de dreptul a se

apăra și de a depune referința la cererea de chemare în judecată. Fiind astfel

încălcate prevederile art. 6 din Convenție.

În opinia recurentului instanța de apel a examinat superficial cauza.

Potrivit deciziei Agenției Servicii Publice din 10 aprilie 2019 Întreprinderea

Individuală „Anghel Nicolai” a fost radiată din Registrul de Stat al Întreprinzătorilor

Individuali, iar în decizie este indicat că nu are careva datorii. ÎI "Anghel Nicolae”

nu a activat nici o zi, nici cont în bacă nu are deschis.

Recurentul consideră că acțiunea civilă nici nu urma a fi examinată conform

Codului civil. Pentru neachitarea primelor obligatorii de asigurare medicală, urma

să fie emisă o decizie de sancționare conform codului contravențional și în cadrul

acestei cauze contravenționale să fie obligat să achit primele de asigurări medicale.

Cererea de chemare în judecată nefiind formulată în drept corect.

Cu referire la termenul de depunere a recursului, instanța de recurs

menționează că Curtea de Apel Chișinău a pronunțat dispozitivul deciziei la 3

octombrie 2019.

Conform art.434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen

de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale.

Cererea de recurs împotriva a fost declarată la 20 noiembrie 2019, respectiv în

termenul prevăzut de art.434 din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art.439 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii

acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor

invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în

conformitate cu alin. (2).

Astfel, prin prisma art. 439 alin. (2) din Codul de procedură civilă, la 10

decembrie 2019 instanța de recurs a comunicat intimatului recursul, informând

despre necesitatea depunerii referinței în termen de o lună de la data primirii

scrisorii (f. d.176).

La 13 ianuarie 2020, Agenția Teritorială Centru a Companiei Naționale de

Asigurări în Medicină a depus referință asupra recursului, invocând că, cererea de

recurs este neîntemeiată și a pledat pentru inadmisibilitatea recursului.

Examinând temeiurile recursului completul Colegiului Civil, Comercial și de

Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție reține următoarele.

Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și

(4) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Instanța de recurs reține, că examinarea chestiunii privind admisibilitatea

recursului presupune verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de

3

recurs cu temeiurile prevăzute în art. 432 din Codul de procedură civilă.

La caz, Colegiul constată că argumentele invocate în cererea de recurs nu se

încadrează în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de

casare a deciziei recurate, or, motivele recursului sunt similare celor invocate în

cadrul judecării pricinii, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat.

Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, relatarea situației nu

constituie un temei de casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform

secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și

procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Totodată, Colegiul reține că potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din

Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul

de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei

probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în

urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant

regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 din Codul de procedură civilă.

Din recursul declarat nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele.

În acest sens CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că, dreptul de

acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acest este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45).

Curtea a mai reiterat că, modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața

instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor

respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național

și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (a se vedea Botten v.

Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-I, p. 141, § 39).

La fel, conform jurisprudenței Curții, procedurile cu privire la admisibilitatea

căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de

fapt pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9

octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

Potrivit art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în care se

constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3

judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului.

Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire

cu privire la fondul recursului.

Având în vedere cele expuse mai sus, recursul declarat de Nicolai Anghel,

reprezentat de avocatul Tatiana Tampei, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art.432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă și drept urmare, este

inadmisibil.

4

În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) din Codul de

procedură civilă, completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios

Administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se declară inadmisibil recursul înaintat de Nicolai Anghel, reprezentat de

avocatul Tatiana Tampei.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii

Mariana Pitic

Iurie Bejenaru

5