2r-760/19 — demolarea constructiei

Dosarul nr. 2r-760/19

Prima instanță: Judecătoria Orhei, sediul Central (jud. : E. Ciubotaru)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău ( jud. M. Guzun, V. Buhnaci, L. Pruteanu )

D E C I Z I E

30 decembrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al

Curții Supreme de Justiție

în componență :

Președintele ședinței, judecătorul Nina Vascan

judecătorii Victor Burduh

Dumitru Mardari

examinând recursul declarat de Tudor Stropșa,

în cauzele civile, la cererea de chemare în judecată depusă de Nina Bujor

împotriva lui Tudor Stropșa și Tatiana Stropșa, intervenient accesoriu Inspecția de

Stat în Construcții cu privire la restabilirea situației anterioare, suprimarea acțiunilor

cu dispunerea demolării construcției, evacuarea bunurilor păstrate în mod ilegal și

compensarea cheltuielilor de judecată și cererea de chemare în judecată înaintată de

Tudor Stropșa împotriva Ninei Bujor, Primăria Ivancea, intervenienți accesorii

notarul public Iulia Lencuța, Ministerul Justiției al Republicii Moldova și Agenția

Proprietății Publice cu privire la declararea nulității absolute a contractului de

vânzare-cumpărare nr. 2975 din 06 aprilie 2000, radierea înregistrării din Registrul

cadastral al deținătorilor de terenuri, declararea nulității titlului de autentificare a

dreptului deținătorului de teren și radierea dreptului de proprietate din Registrul

bunurilor imobile,

împotriva încheierii din 5 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care

s-a restituit cererea de apel declarată de Tudor Stropșa, din motiv că apelantul nu a

îndeplinit în termen indicațiile instanței de apel,

c o n s t a t ă :

La 16 iulie 2014, Nina Bujor s-a adresat în instanța de judecată, cu cerere de

chemare în judecată ulterior concretizată împotriva lui Tudor Stropșa și Tatiana

Stropșa, intervenient accesoriu Inspecția de stat în Construcții cu privire restabilirea

situației anterioare încălcării dreptului și suprimarea acțiunilor prin care se încalcă

dreptul sau se creează pericolul încălcării lui, prin dispunerea demolării construcției

ilegale și neautorizate construită pe trenul proprietate privată, evacuarea de pe terenul

aflat în proprietatea reclamantei a altor bunuri păstrate de către pârâți în mod ilegal și

compensarea cheltuielilor de judecată.

La 21 ianuarie 2015, Tudor Stropșa, s-a adresat cu o cerere de chemare în

judecată împotriva Ninei Bujor și Primăriei comunei Ivancea din raionul Orhei cu

privire la declararea nulității absolute a contractului de vânzare-cumpărare.

1

Prin încheierea din 16 ianuarie 2017 a Judecătoriei Orhei, s-au conexat într-un

singur proces, cauzele civile la cererile de chemare în judecată depusă de Tudor

Stropșa împotriva Ninei Bujor și Primăriei comunei Ivancea cu privire la declararea

nulității absolute a contractului de vânzare-cumpărare, anularea titlului de proprietate

și radierea dreptului de proprietate (dosarul cu nr. 2-419/2013) și cererea de chemare

în judecată depusă de Nina Bujor împotriva lui Tudor Stropșa și Tatiana Stropșa cu

privire la demolarea construcției (dosarul nr. 2-1166/2014).

Prin încheierea protocolară din 23 octombrie 2017, instanța judecătorească a

atras în proces, în calitate de intervenient accesoriu, Ministerul Justiției al Republicii

Moldova.

Ulterior, la 31 ianuarie 2019, instanța judecătorească a dispus prin încheiere

protocolară, atragerea în proces în calitate de intervenienți accesorii, notarul public

Iulia Lencuța și Agenția Proprietății Publice a Republicii Moldova.

Prin hotărârea din 24 mai 2019 a Judecătoriei Orhei, sediul Central, acțiunea

înaintată de Nina Bujor împotriva lui Tudor Stropșa și Tatiana Stropșa, intervenient

accesoriu Inspecția de Stat în Construcții cu privire la restabilirea situației anterioare,

suprimarea acțiunilor cu dispunerea demolării construcției, evacuarea bunurilor

păstrate în mod ilegal și compensarea cheltuielilor de judecată, s-a respins ca fiind

neîntemeiată.

Acțiunea înaintată de Tudor Stropșa împotriva Ninei Bujor, Primăria Ivancea,

intervenienți accesorii notarul public Iulia Lencuța, Ministerul Justiției al Republicii

Moldova și Agenția Proprietății Publice cu privire la declararea nulității absolute a

contractului de vânzare-cumpărare nr. 2975 din 06 aprilie 2000, radierea înregistrării

din Registrul cadastral al deținătorilor de terenuri, declararea nulității titlului de

autentificare a dreptului deținătorului de teren și radierea dreptului de proprietate din

Registrul bunurilor imobile, s-a respins ca fiind neîntemeiată.

La 18 iunie 2019, Stropșa Tudor a declarat apel nemotivat împotriva hotărârii

Judecătoriei Orhei, sediul Central din 24 mai 2019, solicitând admiterea apelului,

casarea hotărârii contestate în partea respingerii cererii depuse de către Stropșa Tudor

și pronunțarea în această parte o nouă hotărâre prin care acțiunea sa să fie admisă

integral.

Concomitent, apelantul Stropșa Tudor a solicitat scutirea de la plata taxei de

stat.

Prin încheierea din 17 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins

solicitarea apelantului Stropșa Tudor privind scutirea de la plata taxei de stat la

declararea apelului, nu s-a dat curs cererii de apel depuse de Stropșa Tudor, din motiv

că, în cererea de apel nu au fost indicate motivele de fapt și de drept pe care se

întemeiază apelul și neprezentării dovezii de achitare a taxei de stat, apelantului

fiindu-i acordat un termen de 10 zile de la recepționarea copiei încheierii, pentru

înlăturarea neajunsurilor menționate.

Prin încheierea din 5 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, s-a restituit

cererea de apel depusă de Tudor Stropșa din motiv că apelantul nu a îndeplinit în

termen indicațiile instanței de apel.

La 3 decembrie 2019, Tudor Stropșa a declarat recurs împotriva încheierii din

5 noiembrie 2019 a Curții de Apel Cahul, solicitând admiterea recursului, casarea

încheierii recurate și restituirea pricinii spre rejudecare în instanța de apel, pentru

examinarea în fond a apelului.

2

În motivare, a reiterat că nu este de acord cu încheierea instanței de apel,

deoarece a îndeplinit în termen indicațiile instanței de apel și a expediat prin

intermediul oficiului poștal cererea de apel motivată și dovada achitării taxei de stat.

Ca dovada a acestui fapt servește taxa de stat care a fost achitată în interiorul

termenului indicat de instanța de apel, ce rezultă din data indicată în chitanță. Iar

faptul că nu a fost recepționată corespondența de către Curtea de Apel Chișinău nu îi

este imputabil.

Cu referire la termenul de depunere a recursului, instanța de recurs constată că

Curtea de Apel Chișinău a emis încheierea la 5 noiembrie 2019.

Potrivit prevederilor art. 425 din Codul de procedură civilă, termenul de

declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea

încheierii.

Recurentul a invocat că încheierea din 5 noiembrie 2019 a Curții de Apel

Chișinău a recepționat-o la 20 noiembrie 2019.

Cererea de recurs a fost declarată la 3 decembrie 2019, respectiv în termenul

prevăzut de art.425 din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art.426 alin. (2) și (3) din Codul de procedura civilă,

recursul se depune la instanța a cărei încheiere se atacă.

Recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet

din 3 judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza

recursului și a referinței la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea

părților.

În conformitate cu art. 427 lit.a) din Codul de procedură civilă, instanța de

recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă

recursul și să mențină încheierea.

Examinând recursul declarat, Colegiul Civil, Comercial și de Contencios

Administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră neîntemeiat și care urmează a

fi respins cu menținerea încheierii din următoarele considerente.

Prin încheierea din 17 septembrie 2019, Curtea de Apel Chișinău a acordat

apelantului un termen de 10 zile din data primirii încheierii, pentru prezentarea

apelului motivat și a dovezii de achitare a taxei de stat în mărime de 112, 50 lei.

Totodată, instanța a expediat încheierea apelantului.

Potrivit avizului de recepție anexat la materialele dosarului se atestă că Tudor

Stropșa a recepționat încheierea instanței de apel din 17 septembrie 2019, la 8

octombrie 2019. (f. d. 159).

Așadar, începând cu 9 octombrie 2019, apelantul a avut la dispoziție termen

de 10 zile, adică până la 19 octombrie 2019, termen limită pentru a îndeplini

indicațiile instanței.

Art. 56 alin. (3) și 61 alin. (1) din Codul de procedură civilă, stipulează că

părțile sunt obligate să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale.

Instanța judecătorească pune capăt oricărui abuz de aceste drepturi dacă prin abuz se

urmărește tergiversarea procesului sau inducerea sa în eroare.

Totodată, și Curtea Europeană a Dreptului Omului a menționat că accesul la

justiție trebuie să fie asigurat în mod efectiv și eficace. Principiul accesului liber la

justiție implică și respectarea termenelor în care justițiabilii își pot exercita drepturile

lor procesuale.

3

Colegiul reține că apelantul Tudor Stropșa nu s-a folosit cu bună credință de

drepturile sale procesuale și nu a executat indicațiile date de instanță prin încheierea

din 17 septembrie 2019.

Apelantul depunând cerere de apel, fără a respecta prevederile art. 364 și art.

365 din Codul de procedură civilă și fiind partea cea mai cointeresată în examinarea

lui, în cazul în care nu a avut posibilitatea de a îndeplini indicațiile instanței urma să

înștiințeze instanța despre imposibilitatea îndeplinirii indicațiilor.

Prin urmare, prin restituirea cererii de apel prin prisma prevederilor art. 369

alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă, instanța de apel a procedat în strictă

conformitate cu legea procesuală.

Or, examinarea în instanța de apel a cererii de apel în care lipsesc motivele de

fapt și de drept pe care acestea se întemeiază, va conduce la emiterea unei decizii

ilegale, deoarece, decizia instanței de apel trebuie să fie clară și să răspundă într-un

mod sigur și expres la toate obiecțiile formulate în cererile de apel.

Argumentele recurentului precum că a expediat prin intermediul oficiului

poștal cererea de apel motivată și dovada achitării taxei de stat în termenul stabilit de

instanță, instanța de recurs le consideră neîntemeiate.

Or, la materialele nu există nici o dovadă precum că apelantul a expediat

instanței cererea de apel motivată și dovada achitării taxei de stat, așa cum susține

acesta, cu atât mai mult că dovadă achitării taxei de stat recurentul a anexat-o la

cererea de recurs.

Prin urmare, în cazul în care apelantul anexat bonul de plată la cererea de apel

motivată nu avea cum să anexeze originalului aceleași bon de plată și la cererea de

apel și cea de recurs.

Conform art. 113 alin. (1) din Codul de procedură civilă, dreptul de a efectua

actul de procedură încetează o dată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori

stabilit de instanța judecătorească (judecător).

În speță, termenul legal până la care apelantul putea înlătura neajunsurile a fost

19 octombrie 2019, termen limită, dat fiind faptul că încheierea din 17 septembrie

2019, a fost comunicată apelatului prin intermediul poștei la 8 octombrie 2019, așa

cum rezultă din dovada de comunicare (159).

Potrivit jurisprudenței CtEDO comportamentul părților în procesul de judecată

este foarte important, întrucât comportamentul acestora constituie un element

obiectiv și de care trebuie să se țină cont pentru a se determina dacă a fost sau nu

depășit termenul rezonabil prevăzut de art. 6 par. 1 din Convenție.

Prin urmare, Colegiul consideră că prin restituirea cererii de apel recurentului

nu i s-au îngrădit accesul liber la justiție protejat de art. 6 din Convenția Europeană

pentru Drepturile Omului și Libertăților Fundamentale.

Or, în cauză se constată că la depunerea apelului nu sunt îndeplinite condițiile

prevăzute de dispoziția art. 365 din Codul de procedură civilă, iar apelantul nu a

depus cererea de apel motivat în termenul stabilit de instanță.

Astfel, din considerentele menționate, Colegiul Civil, Comercial și de

Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

respinge recursul și de a menține încheierea din 5 noiembrie 2019 a Curții de Apel

Chișinău.

4

În conformitate cu art. 427 lit. a) art. 428 din Codul de procedură civilă,

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de

Justiție

d e c i d e :

Se respinge recursul declarat de Tudor Stropșa.

Se menține încheierea din 5 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău,

adoptată în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Nina Bujor

împotriva lui Tudor Stropșa și Tatiana Stropșa, intervenient accesoriu Inspecția de

Stat în Construcții cu privire la restabilirea situației anterioare, suprimarea acțiunilor

cu dispunerea demolării construcției, evacuarea bunurilor păstrate în mod ilegal și

compensarea cheltuielilor de judecată și cererea de chemare în judecată înaintată de

Tudor Stropșa împotriva Ninei Bujor, Primăria Ivancea, intervenienți accesorii

notarul public Iulia Lencuța, Ministerul Justiției al Republicii Moldova și Agenția

Proprietății Publice cu privire la declararea nulității absolute a contractului de

vânzare-cumpărare nr. 2975 din 06 aprilie 2000, radierea înregistrării din Registrul

cadastral al deținătorilor de terenuri, declararea nulității titlului de autentificare a

dreptului deținătorului de teren și radierea dreptului de proprietate din Registrul

bunurilor imobile.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței, judecătorul Nina Vascan

judecătorii Victor Burduh

Dumitru Mardari

5