2r-763/19 — incasarea datoriei

2r-763/19 — incasarea datoriei (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr.2r-763/2019

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (N. Mazur)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (V. Buhnaci, Iu. Cotruță, N.Simciuc)

D E C I Z I E

24 decembrie 2019 mun.Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție,

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Dumitru Mardari

Victor Burduh

examinând recursul declarat de către Leonid Ghincul,

în cauza civilă cu valoare redusă, la cererea de chemare în judecată depusă de

Casa de Comerț „Aqua Trade” Societate cu Răspundere Limitată împotriva

Societății cu Răspundere Limitată „Dolceland” și Leonid Ghincul privind încasarea

datoriei,

împotriva încheierii din 23 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care

s-a respins cererea de repunere în termen și s-a restituit cererea de apel depusă de

către Leonid Ghincul ca fiind depusă în afara termenului legal,

c o n s t a t ă :

La 04 decembrie 2018 CC „Aqua Trade” SRL a depus cerere de chemare în

judecată împotriva SRL „Dolceland” și Leonid Ghincul, solicitând încasarea în mod

solidar din contul pârâților a datoriei în sumă de 840 de lei, suma amenzii calculate

la suma datoriei în mărime de 84 de lei, penalitatea de întârziere în sumă de 756 de

lei și cheltuielile de judecare a cauzei alcătuite din asistența juridică în sumă de 3000

de lei, cât și taxa de stat achitată la depunerea acțiunii în mărime de 270 de lei, iar în

total suma de 4950 de lei.

Prin hotărârea din 05 februarie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, a

fost admisă parțial cererea de chemare în judecată depusă de CC „Aqua Trade” SRL.

S-a încasat de la SRL „Dolceland” și Leonid Ghincul, în mod solidar, în

beneficiul CC „Aqua Trade” SRL suma datoriei de 840 de lei, amenda calculată –

84 de lei, penalitatea de întârziere – 756 de lei, taxa de stat achitată de 270 de lei,

cheltuielile pentru asistență juridică de 1000 de lei, în sumă totală de 2950 de lei.

În rest cerința privind încasarea cheltuielilor de asistență juridică în sumă de

2000 de lei, s-a respins ca neîntemeiată.

1

La 09 iulie 2019 Leonid Ghincul a depus cerere de apel împotriva hotărârii din

05 februarie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru. A solicitat repunerea în

termenul de declarare a apelului și admiterea apelului, cu casarea integrală a hotărârii

instanței de fond, cu trimiterea cauzei la rejudecare în instanța de fond în alt complet

de judecată.

Prin încheierea din 23 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins

cererea apelantului Leonid Ghincul de repunere în termenul de declarare a apelului

și s-a restituit apelul declarat de Leonid Ghincul, în cauza civilă cu valoare redusă,

pe motiv că a fost depus în afara termenului legal, iar instanța a refuzat să efectueze

repunerea în termen.

La 15 noiembrie 2019 Leonid Ghincul a declarat recurs împotriva încheierii din

23 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului,

casarea încheierii contestate, rejudecată cauza, să fie pronunțată o decizie nouă prin

care să fie repus în termen pentru declararea apelului. Totodată a solicitat casarea

integrală a hotărârii din 05 februarie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, cu

trimiterea cauzei la rejudecare în instanța de fond în alt complet de judecată.

În motivarea recursului a indicat că nu estre de acord cu încheierea din 23

octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, aceasta fiind pronunțată eronat, în baza

aprecierii greșite a circumstanțelor cauzei și aplicării eronate a normelor de drept

material.

A menționat că de către instanța de apel a fost greșit reținut faptul că adresa sa

este xxxxx or aceasta este sediul persoanei juridice SRL „Dolceland”. În această

ordine de idei reclamantul urma până a depune cererea de chemare în judecată să

verifice care este adresa sa de domiciliu ca persoană fizică, or acțiunea a fost depusă

împotriva la doi pârâți.

A susținut că reclamantul abuziv a indicat în cerere precum că adresa sa este

xxxxx, iar instanța de judecată fără a verifica dacă are domiciliu pe această adresă a

îndeplinit toate acțiunile procesuale de înștiințarea sa anume pe această adresă.

A specificat că despre existența hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru

din 05 februarie 2019 a aflat la 25 iunie 2019 când s-a prezentat la executorul

judecătoresc Parfentiev Liliana în legătură cu blocarea contului său bancar și a primit

copia încheierii nr.066-595/19 din 28 martie 2019 privind intentarea procedurii de

executare și a titlului executoriu în care la fel este indicată o adresă pe care nu a

locuit niciodată și unde nu are înregistrare. Consideră că nu a fost înștiințat legal

despre emiterea hotărârii, iar toate acțiunile instanței au fost condiționate de

comportamentul de rea-credință a reclamantului care nu a aflat până la depunerea

acțiunii în instanță care este adresa sa de domiciliu.

În conformitate cu art. 425 Cod de procedură civilă, termenul de declarare a

recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.

Din materialele cauzei rezultă că încheierea instanței de apel a fost pronunțată

la 23 octombrie 2019 și expediată participanților la proces la 25 octombrie 2019,

însă lipsesc date privind recepționarea încheierii de către părțile la proces.

Prin urmare, recursul declarat la 15 noiembrie 2019 a fost depus în termenul

stabilit de lege.

În conformitate cu art. 426 alin. (3) Cod de procedură civilă, recursul împotriva

încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza

2

copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și a referinței la

recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.

La 11 decembrie 2019 în adresa intimaților a fost expediată copia recursului

declarat de Leonid Ghincul, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței la

recurs, însă referință nu a fost depusă.

Verificând legalitatea încheierii contestate, în limitele indicate în recurs,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră recursul neîntemeiat și care urmează a fi respins din următoarele

considerente.

În conformitate cu art. 427 lit. a) Cod de procedură civilă, instanța de recurs,

după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul

și să mențină încheierea.

În conformitate cu art. 362 alin. (1) Cod de procedură civilă, termenul de

declarare a apelului este de 30 de zile de la data pronunțării dispozitivului hotărârii,

dacă legea nu prevede altfel.

În conformitate cu art. 111 alin. (1), (3) Cod de procedură civilă, actele de

procedură se efectuează în termenul prevăzut de lege. În cazul în care nu este stabilit

prin lege, termenul de procedură se fixează de către instanța judecătorească.

Dacă începutul curgerii termenului este determinat de un eveniment sau

moment în timp care va surveni pe parcursul zilei, inclusiv de comunicarea actului

de procedură, atunci ziua survenirii evenimentului sau a momentului nu se ia în

considerare la calcularea termenului.

În conformitate cu art. 113 Cod de procedură civilă, dreptul de a efectua actul

de procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de

instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din

dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.

Din materialele cauzei s-a stabilit că, la 05 februarie 2019 a fost pronunțat

dispozitivul hotărârii a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, prin care a fost admisă

parțial cererea de chemare în judecată depusă de CC „Aqua Trade” SRL, și s-a

încasat de la SRL „Dolceland” și Leonid Ghincul, în mod solidar, în beneficiul CC

„Aqua Trade” SRL suma datoriei de 840 de lei, amenda calculată – 84 de lei,

penalitatea de întârziere – 756 de lei, taxa de stat achitată de 270 de lei, cheltuielile

pentru asistență juridică de 1000 de lei, în sumă totală de 2950 de lei. În rest cerința

privind încasarea cheltuielilor de asistență juridică de încă 2000 de lei, s-a respins

ca neîntemeiată (f.d.40, 55-58).

La 15 februarie 2019 copia dispozitivului hotărârii a fost expediată în adresa

părților la proces, fapt confirmat prin scrisoarea de însoțire și avizul de recepție a

corespondenței și informației de pe site-ul Poștei Moldovei, serviciul Track/Trace,

anexate la materialele cauzei (f.d. 41), fiind recepționat de către Leonid Ghincul la

20 februarie 2019 (f.d. 43).

Așa fiind, termenul de declarare a apelului a început să curgă de la 06 februarie

2019, ziua imediat următoare datei când a fost pronunțat dispozitivul hotărârii primei

instanțe, având în vedere că ziua survenirii evenimentului nu se ia în considerare la

calcularea termenului, și a expirat la data de 07 martie 2019, aceasta fiind ultima zi

de depunere a apelului.

Contrar normelor procedurale enunțate mai sus, cererea de apel împotriva

hotărârii primei instanțe a fost depusă de Leonid Ghincul abia la 09 iulie 2019,

3

respectiv cu încălcarea termenului prevăzut de art. 362 alin. (1) Cod de procedură

civilă.

Leonid Ghincul odată cu depunerea apelului împotriva hotărârii primei instanțe

nu a prezentat careva probe în confirmarea imposibilității îndeplinirii actului

procedural în interiorul termenului prevăzut de lege, limitîndu-se doar la

menționarea formală că nu a fost înștiințat legal despre examinarea litigiului, că nu

locuiește pe adresa menționată în actele cauzei civile, și că a aflat despre existența

hotărârii judecătorești, când a fost citat la executorul judecătoresc.

Potrivit art. 116 alin. (1)-(3) Cod de procedură civilă, persoanele care, din

motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui act de procedură pot fi

repuse în termen de către instanță.

Cererea de repunere în termen se depune la instanța judecătorească care

efectuează actul de procedură și se examinează în ședință de judecată. Participanților

la proces li se comunică locul, data și ora ședinței. Neprezentarea lor însă nu

împiedică soluționarea repunerii în termen.

La cererea de repunere în termen se anexează probele ce dovedesc

imposibilitatea îndeplinirii actului. Totodată, trebuie efectuat actul de procedură care

nu a fost îndeplinit în termen (să fie depusă cererea, să fie prezentate documentele

respective etc.).

Astfel, Colegiul cercetând materialele dosarului, remarcă că, cererea de

chemare în judecată depusă de CC „Aqua Trade” SRL a fost examinată în procedura

de examinare a cererilor cu valoare redusă. Deși cererea de chemare în judecată și

înscrisurile anexate nu au fost recepționate de către pârâți, însă dispozitivul hotărârii

a fost recepționat de către Leonid Ghincul la 20 februarie 2019 pe adresa xxxxxxx,

fapt confirmat prin avizul de recepție (f.d. 43).

Astfel având cunoștință despre examinarea cauzei civile inițiate la cererea CC

„Aqua Trade” SRL, recurentul urma să întreprindă toate măsurile necesare, după

cum sugerează și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (Van Harn vs

Germany, nr.7557/03 din 11 septembrie 2007), de a-și proteja dreptul de acces la

instanță și de a îndeplini actele procedurale în termenii prevăzuți de lege, fapt ignorat

de acesta și care în consecință a generat omiterea neîntemeiată a termenului prescris

la depunerea apelului or, prelungirea nejustificată a termenului pentru exercitarea

apelului ca urmare a expirării termenului de atac incontestabil ar leza principiul

securității raporturilor juridice.

În această ordine de idei, Colegiul menționează că nu poate fi reținut

argumentul recurentului, precum că nu a fost înștiințat despre existența litigiului în

cauză, or dânsul nu locuiește și nu are înregistrare pe adresa indicată în actele cauzei

civile și anume xxxxxx La acest segment Colegiul menționează că deși Leonid

Ghincul invocă că nu locuiește pe adresa xxxxxx recurentul contrar prevederilor

art.116 alin. (3) Cod de procedură civilă, nu a prezentat careva înscrisuri ce ar fi

confirmat o altă adresă de domiciliu. Totodată recurentul nu a expus careva

argumente sau obiecții referitor la recepționarea de către el a dispozitivului hotărârii

din 05 februarie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru pe adresa xxxxxxxx

(f.d. 43).

Colegiul menționează că, art. 362 alin. (1) Cod de procedură civilă, nu

condiționează termenul de 30 de zile de declarare a apelului din data aducerii la

cunoștință a dispozitivului hotărârii, dar din data pronunțării dispozitivului hotărârii.

4

În conformitate cu art. 56 alin. (3) Cod de procedură civilă, participanții la

proces sînt obligați să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale.

În cazul abuzului de aceste drepturi sau al nerespectării obligațiilor procedurale, se

aplică sancțiunile prevăzute de legislația procedurală civilă.

Astfel, Colegiul reține că recurentul în cazul dat nu a dat dovadă de diligență și

bună credință în realizarea drepturilor sale, ca ulterior să invoce încălcarea dreptului

de acces la justiție, în condițiile cînd personal nu și-a realizat drepturile garantate de

legislația în vigoare.

Instanța de apel întemeiat a conchis asupra necesității respingerii cerinței de

repunere în termen a cererii de apel, în cazul în care nu au fost prezentate motive

întemeiate pentru repunerea în termen, cât și probe în acest sens.

Soluția de respingere a cererii de repunere în termen este compatibilă cu

respectarea garanțiilor unui proces echitabil în sensul art. 6 din Convenția Europeană

pentru Apărarea Drepturilor Omului, având în vedere că prelungirea nejustificată a

termenului pentru exercitarea apelului ar împiedica rămânerea irevocabilă, ca

urmare a expirării termenului de atac, a hotărârii judecătorești emise în instanța de

fond și în așa mod ar implica încălcarea principiului securității raporturilor juridice.

În hotărârea CtEDO pronunțată în cauza Ponomaryov vs Ucraina (03 aprilie

2008), Curtea Europeană a notat că deși în speță nu era vorba despre desființarea

unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile în urma admiterii unei căi

extraordinare de atac în lumina unor circumstanțe nou descoperite, ci de

redeschiderea unui proces prin repunerea în termenul de introducere a unei căi

ordinare de atac, totuși, reînnoirea acestui termen pentru motive neconvingătoare,

reprezintă o decizie care ar putea înfrânge principiul securității raporturilor juridice

într-un mod similar cu o cale extraordinară de atac.

Reglementări similare au fost statuate de către înalta Curte și în cauzele

Ceachir vs Moldova, Popov vs Moldova, Melnic vs Moldova, în care s-a menționat

că, prin neaducerea vreunui motiv pentru prelungirea termenului de depunere de

către părți a unui act procedural, instanțele judecătorești naționale au încălcat dreptul

la un proces echitabil.

Curtea a admis că revine în primul rând instanțelor interne să decidă asupra

repunerii în termen de introducere a căii ordinare de atac, dar ele nu se bucură de o

marjă de apreciere nelimitată. Instanțele sunt obligate să indice motivele pentru care

au acceptat repunerea în termen. În toate cazurile, instanțele interne ar trebui să

verifice dacă motivele de repunere în termen ar putea justifica o ingerință în

principiul autorității de lucru judecat.

Prin urmare, Colegiul consideră că instanța de apel întemeiat a emis încheierea

din 23 octombrie 2019, deoarece apelantul nu și-a exercitat fără motive întemeiate

drepturile sale procedurale, iar în consecință Curtea de Apel Chișinău a curmat în

mod legal orice abuz din partea acestuia.

În susținerea celor relatate, Colegiul consideră necesar a fi reținute și

prevederile art. 10 alin. (1)-(3) Cod de procedură civilă, care statuează că, sancțiunile

procedurale sînt urmările nefavorabile, stabilite de normele de drept procedural civil,

care survin pentru subiectul obligat în raport procedural în caz de neîndeplinire sau

de îndeplinire defectuoasă a unui act de procedură, precum și în caz de exercitare

abuzivă a unui drept procedural.

5

Efectuarea necorespunzătoare a actelor de procedură va fi invocată, în fiecare

caz de comitere a încălcării legii, de către judecător sau de participantul care are

interes să o invoce.

Sancțiunile procedurale vizează atît actele de procedură ale instanței

judecătorești, ale participanților la proces, cît și ale persoanelor legate de activitatea

acestora și, în dependență de prevederile legii, constau în anularea actului procedural

defectuos, în decăderea din drepturi pentru neîndeplinire în termen a actului de

procedură, în obligația de a completa sau a reface actul îndeplinit cu nerespectarea

legii, în restabilirea în drepturile încălcate, în aplicarea amenzii judecătorești, în alte

măsuri prevăzute de lege.

Reieșind din cele menționate și având în vedere faptul că încheierea instanței

de apel este întemeiată și legală, iar argumentele indicate de recurent sunt

neîntemeiate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul și a menține

încheierea Curții de Apel Chișinău.

În conformitate cu art. 427 lit. a), 428 Cod de procedură civilă, Colegiul civil

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e :

Se respinge recursul declarat de Leonid Ghincul.

Se menține încheierea din 23 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău în cauza

civilă cu valoare redusă, la cererea de chemare în judecată depusă de Casa de Comerț

„Aqua Trade” Societate cu Răspundere Limitată împotriva Societății cu Răspundere

Limitată „Dolceland” și Leonid Ghincul privind încasarea datoriei.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Dumitru Mardari

Victor Burduh

6