2ra-2254/19 — decădecerea din drepturile părintești
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- decădecerea din drepturile părinteşti
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
2ra-2254/19 — decădecerea din drepturile părintești (Curtea Supremă de Justiție, 2019)
Dosarul nr. 2ra-2254/19
Prima instanță: Judecătoria Edineț, sediul Central (jud. Gh. Bîrsan)
Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. A. Corcenco, D. Stănilă, D. Corolevschi)
ÎNCHEIERE
24 decembrie 2019 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție,
în componența:
Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas
Judecătorii Nina Vascan
Galina Stratulat
examinând admisibilitatea recursului declarat de Olga Pustovar, reprezentată
de avocatul Ghenadie Odobescu,
în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Olga Pustovar
împotriva lui Igor Neznaico, intervenient accesoriu Direcția Asistență Socială și
Protecție a Familiei Edineț cu privire la decăderea din drepturile părintești,
împotriva deciziei din 19 septembrie 2019 a Curții de Apel Bălți,
c o n s t a t ă:
La 06 septembrie 2018, Olga Pustovar, reprezentată de avocatul Ghenadie
Odobescu, a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Igor Neznaico,
intervenient accesoriu Direcția Asistență Socială și Protecție a Familiei Edineț
solicitând decăderea din drepturile părintești a lui Igor Neznaico asupra copilului
minor XXXXX, născută XXXXX.
În motivarea acțiunii s-a invocat că la XXXXX s-a născut fiica XXXXX, care
locuiește cu mama Olga Pustovar, se află la educația și întreținerea sa. La 29 iulie
2013, prin hotărâre judecătorească, a fost desfăcută căsătoria încheiată cu Igor
Neznaico.
Totodată, a menționat că pârâtul are o atitudine rezervată și nepăsătoarea față
de creșterea, instruirea, îngrijirea și protejarea fiicei Alisa și nu-și onorează
obligațiile față de copil. Nu se implică în educația și creșterea copilului, lipsesc
interacțiunile între ei, care în mod normal ar trebui să existe. Pârâtul se eschivează
de la plata lunară a pensiei de întreținere. Prin certificatul nr. 111-761/2018 din 03
septembrie 2018 eliberat de executorul judecătoresc Adrian Agarici se confirmă
restanța la pensia de întreținere pentru copilul minor în sumă de 18878,5 lei.
Reclamanta a declarat că prioritățile sale sunt promovarea unui climat decent
și plin de afecțiune pentru copil. La fel, a specificat că este responsabilă și își educă
copilul cu dragoste. S-a recăsătorit și împreună cu soțul se află în Federația Rusă,
unde fiica își desfășoară studiile.
De asemenea, a afirmat că decăderea din drepturile părintești nu are ca efect
atingerea drepturilor copilului față de părintele său și, în consecință, această
sancțiune nu produce nici atingerea obligațiilor părintelui corelative acestor drepturi.
1
Aici fiind incluse acțiunile sau inacțiunile care pun în primejdie sănătatea fizică și
psihică a copilului, dezvoltarea lui morală, asigurarea condițiilor de trai și materiale,
învățătură și instruirea copilului. Prin eschivarea sistematică de la plata pensiei de
întreținere pentru copil, este afectată asigurarea unui nivel decent de trai al copilului.
Or, în cazul litigiilor de familie în care sunt implicați minori, se respectă principiul
asigurării și promovării cu prioritate a interesului superior al copilului. Prin prisma
art. 67 Codul familiei, eschivarea de la exercitarea obligațiilor părintești, inclusiv de
la plata pensiei de întreținere, este un temei de decădere din drepturile părintești.
Prin încheierea din 11 decembrie 2018 a Judecătoriei Edineț, sediul Central,
s-a refuzat în confirmarea tranzacției de împăcare din data de 27 septembrie 2018,
depusă de avocatul reclamantei, Ghenadie Odobescu, la 11 decembrie 2018,
încheiată între Olga Pustovar și Igor Neznaico, ca neîntemeiată.
Prin hotărârea din 22 martie 2019 a Judecătoriei Edineț, sediul Central, s-a
respins integral ca fiind neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de Olga
Pustovar împotriva lui Igor Neznaico, Direcției Asistență Socială și Protecție a
Familiei Edineț cu privire la decăderea din drepturile părintești a lui Igor Neznaico,
a.n. XXXXX, față de copilul XXXXX, a.n.XXXXX, c/p XXXXX.
Prin decizia din 19 septembrie 2019 a Curții de Apel Bălți s-a respins apelul
declarat de Olga Pustovar, reprezentată de avocatul Ghenadie Odobescu și s-a
menținut hotărârea din 22 martie 2019 a Judecătoriei Edineț, sediul Central.
Pentru a decide astfel, instanța de apel cu referire la prevederile art. 67 lit.a)
Codul familiei, a relevat că instanța de judecată poate decădea din drepturile
părintești dacă unul dintre părinți se eschivează de la exercitarea obligațiilor
părintești, inclusiv de la plata pensiei de întreținere, însă în cazul din speță
circumstanța respectivă nu este valabilă.
Totodată, a punctat că în cadrul ședinței de judecată a instanței de fond s-a
constatat că pârâtul parțial a achitat pensia de întreținere pentru copilul minor, fapt
reflectat și confirmat prin certificatele eliberate de executorul judecătoresc. Pârâtul
întreprinde măsuri de stingere a datoriei.
La caz s-a menționat precum că un rol primordial în examinarea cauzei actuale
îl are respectarea interesului superior al copilului. Acest fapt este reflectat și în art.
3 alin. (1) din Convenția internațională cu privire la drepturile copilului din 20
noiembrie 1989, conform căruia, în toate deciziile care îi privesc pe copii, fie că sunt
luate de instituțiile publice sau private de ocrotiri sociale, de către tribunale,
autorități administrative sau de organe legislative, interesele superioare ale copilului
trebuie să fie luate în considerare cu prioritate. Reclamanta nu a prezentat instanței
și nici nu a invocat în cererea de chemare în judecată și nici în ședința de judecată,
care ar fi interesul copilului minor în decăderea pârâtului din drepturile părintești.
Prin citația expediată reclamantei, s-a solicitat asigurarea prezenței copilului minor
pentru a respecta prevederile art.54 Codul familiei, deoarece copilul minor Alina
deja avea vârsta de 10 ani și opinia ei avea să fie crucială la soluționarea litigiului
respectiv.
De asemenea, a evidențiat că dispozițiile art.67 din Codul familiei nu pot fi
aplicate în mod automat, însă doar ca urmare a unei examinări din partea instanțelor
judecătorești, pentru a stabili: 1) dacă au fost săvârșite abateri grave de către părinte,
în privința persoanei copilului și 2) dacă este în interesul superior al copilului,
aplicarea unei astfel de măsuri.
2
Pentru identificarea interesului superior al copiilor, într-un caz particular,
trebuie să se țină cont de două aspecte: în primul rând, este în interesul suprem al
copilului ca legăturile sale cu familia să fie păstrate, cu excepția cazurilor, în care
familia s-a dovedit a fi extrem de nepotrivită; și în al doilea rând, este în interesul
superior al copilului ca acesta să se dezvolte într-un mediu sigur și liniștit. În cazul
din speță reclamanta/apelanta nu a asigurat prezența copilului minor pentru ca
copilul să-și expună opinia asupra circumstanțelor respective.
La 24 octombrie 2019, prin intermediul poștei (f.d.159), Olga Pustovar,
reprezentată de avocatul Ghenadie Odobescu a depus cerere de recurs împotriva
deciziei din 19 septembrie 2019 a Curții de Apel Bălți solicitând admiterea
recursului, casarea integrală ca fiind ilegală și nefondată a deciziei instanței de apel,
judecarea recursului și pronunțarea unei noi hotărâri de admitere integrală a cererii
de chemare în judecată.
În motivarea recursului s-a invocat că circumstanțele cauzei nu au fost
constatate just de către instanța de apel și au dat o apreciere incorectă a situației de
fapt. Decizia instanței de apel este neîntemeiată și arbitrară.
Totodată, a indicat că instanța de fond a emis o hotărâre contrară probelor
prezentate de către părți și le-a apreciat eronat, la fel, a interpretat eronat prevederile
legii. Or, achitarea de către intimat a pensiei de întreținere pentru copilul minor doar
patru luni, fiind părinte, dovedește că nu se gândește la copil. Contrar prevederilor
legale, nu s-a demonstrat că intimatul a acordat fiicei minore orientarea și sfaturile
corespunzătoare pentru dezvoltarea capacităților copilului, precum și că participă la
educația și dezvoltarea copilului minor. Respectiv, instanțele au aplicat eronat legea.
În conformitate cu prevederile art. 434 alin.(1) Cod de procedură civilă,
recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei
integrale, dacă legea nu prevede altfel.
Decizia instanței de apel a fost adoptată la 19 septembrie 2019, iar Olga
Pustovar, reprezentată de avocatul Ghenadie Odobescu, a declarat recurs la 24
octombrie 2019, prin intermediul poștei (f.d.159), ceea ce denotă că recursul este în
termen.
Examinând temeiurile recursului declarat de Olga Pustovar, reprezentată de
avocatul Ghenadie Odobescu, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept inadmisibil din
următoarele considerente.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți
participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă
încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a
normelor de drept procedural.
Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se
consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau
aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate
la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care
acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care
instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească
a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și
libertăților fundamentale ale omului.
3
În temeiul prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs
se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile
prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4).
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Olga Pustovar, reprezentată de
avocatul Ghenadie Odobescu, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432
alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul părții
recurente cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea
esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie
temei de casare a deciziei recurate.
Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are
caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,
verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.
În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează că procedura admisibilității
constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele
prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul
normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură
civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele
de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe,
suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului
instanței de recurs.
Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate
interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă
faptul că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod
flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă,
însă din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a
regulilor de apreciere a probelor.
În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența
sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru
Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune
motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe
dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate
de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra
Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995,
nr.26561/1995).
În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a
considera inadmisibil recursul declarat de Olga Pustovar, reprezentată de avocatul
Ghenadie Odobescu.
În conformitate cu art. 433 lit. a), art. 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,
completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție
d i s p u n e:
4
Se consideră inadmisibil recursul declarat de Olga Pustovar, reprezentată de
avocatul Ghenadie Odobescu, împotriva deciziei din 19 septembrie 2019 a Curții de
Apel Bălți.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Maria Ghervas
Judecătorii Nina Vascan
Galina Stratulat
5