2rac-350/19 — cu privire la declararea nulității contractului de arendă și a acordurilor adiționale

2rac-350/19 — cu privire la declararea nulității contractului de arendă și a acordurilor adiționale (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 2rac-350/19

Prima instanță: Judecătoria Drochia sediul Rîșcani (jud. M. Sajin)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. S. Procopciuc, N. Chircu, E. Grumeza)

DECIZIE

18 decembrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecători Svetlana Filincova

Galina Stratulat

Victor Burduh

Nicolae Craiu

examinând recursul declarat de către Primăria sat. Horodiște r-nul Rîșcani,

reprezentată de avocatul Igor Ciuru

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Primăriei sat. Horodiște

r-nul Rîșcani împotriva Societății cu Răspundere Limitată „Stînca-Nord” cu privire

la declararea nulității contractului de arendă și a acordurilor adiționale

împotriva deciziei din 9 aprilie 2019 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost

respins apelul declarat de Primăria sat. Horodiște r-nul Rîșcani, admis apelul declarat

de Societatea cu Răspundere Limitată „Stînca-Nord”, casată hotărârea din

27 septembrie 2018 a Judecătoriei Drochia sediul Rîșcani și emisă o nouă hotărâre,

prin care acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată

constată:

La 28 ianuarie 2015, SRL „Stînca-Nord” a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Primăriei sat. Horodiște r-nul Rîșcani cu privire la restituirea

sumei și prelungirea contractului de arendă.

În motivarea acțiunii a invocat că la 23 august 2013, Consiliul sătesc

Horodiște r-nul Rîșcani, prin decizia nr. 3/1 cu privire la elaborarea proiectului

planului geometric al terenului cu suprafața de 17,0 ha, contul 309, a decis elaborarea

proiectului planului geometric al terenului nominalizat.

La 30 septembrie 2014, prin decizia nr. 04/06 din 30 septembrie 2014 cu

privire la atribuirea în arendă a bunului proprietate publică, a fost decis a accepta

transmiterea bunului public în arendă pe un termen de 25 ani prin licitație.

Conform procesului-verbal privind organizarea și desfășurarea licitației din

6 noiembrie 2013, SRL „Stînca-Nord” a fost numit câștigătorul licitației pentru

obținerea dreptului de arendă.

1

A remarcat că la 7 noiembrie 2013, SRL „Stînca-Nord” a transferat pe contul

Primăriei sat. Horodiște r-nul Rîșcani suma de 62 500 de lei.

În aceeași zi, a fost încheiat contractul de arendă pe un termen de 25 ani, care

a fost înregistrat la Oficiul Cadastral teritorial Rîșcani la 11 noiembrie 2013.

Conform prevederilor pct. 2 din contractul nr. 13 din 7 noiembrie 2013 este

stipulat că terenurile arendate vor fi folosite pentru exploatarea minieră pentru

extragerea substanțelor minerale utile.

A relatat că după semnarea contractului, SRL „Stînca-Nord” s-a adresat la

Consiliul sătesc Horodiște r-nul Rîșcani pentru a accepta schimbarea destinației

terenului arendat, dar consiliul a refuzat categoric, agitând oamenii din comunitate.

Conform legislației naționale proiectele de decizie se examinează înainte de a fi

adoptate.

În conformitate cu actele încheiate de către autoritatea executivă și adoptate

de autoritatea deliberativă, SRL „Stînca-Nord” a perfectat actele necesare pentru

expertiza terenului și participarea la concursul organizat de Ministrul Mediului al

RM pentru obținerea dreptului de extragere a substanțelor mineral utile și a licenței.

Pentru participarea și perfectarea acestor acte SRL „Stînca-Nord” a cheltuit sume

enorme de mijloace financiare.

A comunicat că la 17 martie 2014, prin decizia nr. 02/01, a fost respinsă

cererea SRL „Stînca-Nord” de acceptare a schimbării destinației terenului, deși în

cadrul ședinței Consiliului sătesc Horodiște r-nul Rîșcani, cinci consilieri din nouă

au decis permiterea expunerii la licitație a terenului cu dreptul de schimbare a

destinației pentru crearea unei cariere.

Astfel, la 23 decembrie 2014, Curtea de Apel Bălți a recunoscut ilegal refuzul

Consiliului sătesc Horodiște r-nul Rîșcani și a obligat Consiliul local Horodiște să

înainteze Guvernului RM propunere privind modificarea categoriei de destinație a

terenului cu numărul cadastral XXXXX cu suprafața de 4,2030 ha, situată în

extravilanul sat. Horodiște r-nul Rîșcani din teren cu destinație agricolă în teren

pentru explorarea minieră pentru extragerea substanțelor minerale utile.

A menționat că în instanța de judecată se află pe rol cererea de chemare în

judecată înaintată de SRL „Stînca-Nord” cu privire la anularea deciziei nr. 03/02 din

23 mai 2014 cu privire la schimbarea destinației terenului agricol, prin care

autoritatea deliberativă a refuzat acceptarea schimbării destinației terenului.

Totodată, a precizat că în ședința de judecată, reprezentantul Consiliului sătesc

Horodiște r-nul Rîșcani, Valentina Lungu a înaintat o cerere reconvențională prin

care a solicitat declararea nulă a contractului de arendă nr. 13 din 7 noiembrie 2013.

Astfel, după semnarea contractului și transferul sumei de 62 500 de lei,

SRL „Stînca-Nord” nu s-a putut folosi de acest teren, ci a cheltuit pentru servicii de

reprezentare în instanța de judecată și alte cheltuieli.

A reiterat că SRL „Stînca-Nord” a încheiat contractul de prestarea serviciilor

de prelucrare a materiei prime, iar SRL „Feodora” a încheiat cu НПП „Компания

ИНГВАР” contract de livrare a mărfii pentru prelucrare în sumă de 229 000 de

dolari SUA.

Din cauza acestei tergiversări, SRL „Stînca-Nord” a ratat sume mari de bani.

2

A mai notat că în cadrul ședinței de judecată la Curtea de Apel Bălți,

reprezentantul Consiliului sătesc Horodiște r-nul Rîșcani nu a prezentat nicio probă

veridică și pertinentă care ar confirma că folosirea terenului menționat pentru

exploatarea minieră pentru extragerea substanțelor minerale utile este în contradicție

cu interesul public al satului Horodiște, argumentul dat fiind pur declarativ.

În adresa Primăriei sat. Horodiște r-nul Rîșcani a fost înaintată o cerere

prealabilă prin care SRL „Stînca-Nord” a solicitat restituirea sumei de 62 500 de lei

achitată pentru plata de arendă pentru perioada 7 noiembrie 2013 – 7 noiembrie

2014, dar până în prezent nu a primit niciun răspuns.

Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 32, 166-167 CPC, art. 911,

921 Cod civil, art. 41 Cod funciar, art. 16, 19, 28 din Legea cu privire la arenda în

agricultură.

A solicitat admiterea acțiunii, restituirea sumei de 62 500 de lei de către

Primăria sat. Horodiște r-nul Rîșcani achitată cu titlu de plată de arendă a terenului

care nu a fost folosit conform destinației prevăzute în contract în perioada 2013 -

2014 și prelungirea termenului de arendă a terenului cu un an după expirare,

deoarece terenul nu a fost folosit în perioada 2013 - 2014.

La 16 septembrie 2015, Primăria sat. Horodiște r-nul Rîșcani a depus cerere

de chemare în judecată împotriva SRL „Stînca-Nord” cu privire la declararea

nulității contractului de arendă.

În motivarea acțiunii a invocat că potrivit deciziei Consiliului sătesc Horoiște

r-nul Rîșcani nr. 04-06 din 30 septembrie 2013 s-a decis ca suprafața de 16,913 ha,

numărul cadastral 7131105.150, amplasat în extravilanul sat. Horodiște r-nul

Rîșcani, să fie transmis în arendă pe un termen de 25 ani, în baza licitației publice la

prețul nominal de 50 000 de lei.

Ulterior, în temeiul cererii din 4 noiembrie 2013, SRL „Stînca-Nord” a

solicitat să participare la licitație de dare în arendă a terenului agricol cu suprafața

de 16,913 ha, numărul cadastral 7131105.150, amplasat în extravilanul

sat. Horodiște r-nul Rîșcani, care aparține administrației publice locale din

sat. Horodiște r-nul Rîșcani.

Respectiv, în Monitorul Oficial nr. 228-232 (4546-4550) a fost publicat

anunțul prin care Primăria sat. Horodiște r-nul Rîșcani a anunțat că pe data de

6 noiembrie 2013 ora 10:00, în incinta primăriei va avea loc licitația de dare a unui

teren agricol sectorul nr. 7131105.150 cu suprafața de 16.913 ha la prețul de scoatere

la licitație de 50 000 de lei (arendă).

A menționat că în baza procesului-verbal nr. 2 din 6 noiembrie 2013 privind

rezultatele licitației, pârâtul a fost desemnat câștigător al licitației din 6 noiembrie

2013, iar potrivit pct. 5 din procesul-verbal menționat, Primăria sat. Horodiște r-nul

Rîșcani, în persoana primarului Vasile Gorodișcean a fost desemnat să transmită în

arendă terenul cu destinație agricolă pe un termen de 25 ani câștigătorului licențiat.

A comunicat că la 10 martie 2014, pârâtul a depus la Consiliul sătesc

Horodiște r-nul Rîșcani o cerere scrisă prin care a solicitat schimbarea destinației

terenului agricol care a fost transmis acestuia în arendă pe un termen de 25 ani, în

legătură cu extragerea substanței minerale utile a zăcământului de calcar brut și

3

construcția pe terenul agricol transmis în arendă a unei fabrici de spargere și sortare

a calcarului brut.

Drept urmare, a fost convocată ședința extraordinară a Consiliului sătesc

Horodiște, la care consilierii, consultând în prealabil locuitorii satului, au adoptat

decizia nr. 02/01 din 17 martie 2014 potrivit căreia cererea SRL „Stînca - Nord” a

fost respinsă.

În susținerea cererii de chemare în judecată a invocat nulitatea absolută a

contractului de arendă nr. 13 din 7 noiembrie 2013 din motiv că actul juridic încheiat

cu încălcarea limitei împuternicirilor care cade sub incidența nulității absolute

prevăzute de art. 226 Cod civil.

A specificat că, deși primarul Vasile Gorodișcean a fost desemnat să transmită

terenul agricol în arendă, acesta a acționat în lipsa împuternicirilor corespunzătoare,

în fapt, stipulând în contractul de arendă că terenul agricol se transmite pentru

exploatare minieră și extragerea substanțelor minerale utile.

În acest context, a precizat că pârâtul, făcând abuz de drepturile materiale,

intenționează să schimbe destinația terenului din agricol în teren cu destinație de

exploatare minieră fără acordul proprietarului, iar faptul că SRL „Stînca - Nord” a

cunoscut că primarul nu este împuternicit să transmită imobilul din speță în scopuri

de exploatare minieră este dovedit prin cererea din 10 martie 2014, prin care ultimul

a solicitat schimbarea destinației ternului agricol primit în arendă.

Comportamentul de rea intenție a pârâtului derivă din însăși solicitarea

acestuia, care în opinia reclamantului, contravine art. 71 Cod funciar.

A atenționat că schimbarea destinației terenului agricol cu nr. cadastral

XXXXX nu va fi posibilă atât timp cât cele trei condiții prevăzute de art. 71 Cod

funciar nu vor fi îndeplinite cumulativ.

Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 226 Cod civil, art. 71 Cod

funciar, art. 6, 112 alin. (1), 114 din Constituția RM.

A solicitat admiterea acțiunii, declararea nulității absolute a contractului de

arendă nr. 13 din 7 noiembrie 2013 încheiat între Primăria sat. Horodiște r-nul

Rîșcani și SRL „Stînca - Nord” ca fiind încheiat cu încălcarea limitei

împuternicirilor.

La 23 februarie 2016, Primăria sat. Horodiște r-nul Rîșcani, reprezentată de

avocatul Igor Ciuru a depus cerere de completare a cererii de chemare în judecată

împotriva SRL „Stînca-Nord”, intervenient accesoriu Oficiul teritorial Bălți al

Cancelariei de Stat, solicitând admiterea acesteia și declararea nulității absolute a

contractului de arendă nr. 13 din 7 noiembrie 2013 încheiat între Primăria

sat. Horodiște r-nul Rîșcani și SRL „Stînca - Nord” ca fiind încheiat cu încălcarea

limitei împuternicirilor.

Suplimentar a precizat că în pofida deciziei nr. 04/06 din 30 iunie 2013, în

care expres este indicat că se transmite în arendă teren cu destinație agricolă și a

faptului că primarul Vasile Gorodișteanu a fost obligat să execute întocmai decizia

menționată și nu a avut împuterniciri să semneze, să introducă sau să admită în

contractul de arendă o clauza contrară deciziei Consiliului sătesc Horodiște r-nul

Rîșcani nr. 04/06 din 30 iunie 2013, ultimul a semnat, cu depășirea împuternicirilor

pe care le-a avut contractul nr. 13 din 7 noiembrie 2013 în care este indicat că terenul

4

arendat va fi folosit pentru exploatarea minieră pentru extragerea substanțelor

minerale utile.

Așadar, primarul Vasile Gorodișteanu a semnat contractul contestat cu

încălcarea limitei împuternicirilor pe care le-a avut în baza deciziei Consiliului

sătesc Horodiște r-nul Rîșcani nr. 04/06 din 30 septembrie 2013.

Totodată, prin semnarea contractului menționat, primarul Vasile

Gorodișteanu și-a depășit atribuțiile de serviciu, semnând un act care a depășit în

mod vădit limite drepturilor și atribuțiilor acordate de lege și care contravine

intereselor publice, încălcând astfel, prevederile art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea

nr. 436 din 28 decembrie 2006 privind administrația publică locală, comițând

contravenția prevăzută de art. 313 Cod contravențional.

Faptul că primarul Vasile Gorodișteanu a semnat contractul de arendă cu

depășirea limitelor împuternicirilor pe care le-a avut, a fost recunoscut însăși de

primarul în fața Consiliului sat. Horodiște r-nul Rîșcani.

A precizat că prin decizia din 20 mai 2015 a Judecătoriei Rîșcani, Vasile

Gorodișteanu a fost recunoscut vinovat de comiterea contravenției prevăzute de

art. 313 Cod contravențional, iar prin decizia irevocabilă din 28 octombrie 2015 a

Curții de Apel Bălți, a fost respins recursul declarat împotriva deciziei din 20 mai

2015 a Judecătoriei Rîșcani.

A subliniat că contractul nr. 13 din 7 noiembrie 2013 este contrar intereselor

publice ale comunității din sat. Horodiște r-nul Rîșcani.

A comunicat că la 17 martie 2013, a avut loc adunarea extraordinară a

grupului de inițiativă a sat. Horodiște r-nul Rîșcani cu ordinea de zi deschiderea

carierei pe teritoriul Primăriei sat. Horodiște, la care au participat 85 de persoane.

Conform procesului-verbal nr. 1 al adunării extraordinare a grupului de

inițiativă a sat. Horodiște r-nul Rîșcani, în urma dezbaterilor s-a hotărât:

- de a nu permite schimbarea destinației terenurilor;

- de a nu permite construcția fabricii de prelucrare a petrei (carierei);

- de a obliga să niveleze pământul și să-l aducă la starea normală cum a fost

și pană la începutul săpăturilor.

Prin încheierea din 29 decembrie 2016 a Judecătoriei Rîșcani, cererile de

chemare în judecată au fost conexate într-un singur proces.

La 7 mai 2018, Primăria sat. Horodiște r-nul Rîșcani, reprezentată de avocatul

Igor Ciuru a mai depus o cerere de completare a acțiunii, solicitând declararea

nulității absolute a acordului adițional nr. 1 din 13 martie 2015 și a acordului

adițional nr. 2 din 27 aprilie 2015 încheiate între Primăria sat. Horodiște r-nul

Rîșcani și SRL „Stînca-Nord” ca fiind încheiat cu încălcarea limitei împuternicirilor.

Prin încheierea din 16 iulie 2018 a Judecătoriei Drochia sediul Rîșcani, a fost

admis renunțul SRL „Stînca-Nord” la capătul cerințelor privind restiuirea sumei

pentru arendă și prelungirea termenului contractului de arendă.

A fost încetat procesul în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a

SRL „Stînca-Nord” împotriva Primăriei sat. Horodiște r-nul Rîșcani cu privire la

restituirea sumei pentru arendă și prelungirea contractului de arendă.

Prin hotărârea din 27 septembrie 2018 a Judecătoriei Drochia sediul Rîșcani,

a fost admisă parțial acțiunea Primăriei sat. Horodiște r-nul Rîșcani.

5

A fost constatată nulitatea absolută a sintagmei „exploatarea minieră pentru

extragerea substanțelor minerale utile” din punctul 2 din contractul de arendă a

terenurilor nr. 13 din 7 noiembrie 2013 încheiat între Primăria sat. Horodiște r-nul

Rîșcani și SRL „Stînca-Nord”, a acordului adițional nr. 1 din 13 martie 2015 și a

acordului adițional nr. 2 din 27 aprilie 2015 încheiate între Primăria sat. Horodiște

r-nul Rîșcani și SRL „Stînca-Nord”.

În rest, pretențiile au fost respinse ca neîntemeiate.

Au fost încasate de la Primăria sat. Horodiște r-nul Rîșcani în beneficiul

SRL „Stînca - Nord” cheltuielile de judecată pentru asistență juridică în mărime de

13 000 de lei.

A fost încasată de la Primăria sat. Horodiște r-nul Rîșcani în beneficiul statului

taxa de stat în mărime de 100 de lei.

Prin decizia din 9 aprilie 2019 a Curții de Apel Bălți, a fost respins apelul

declarat de Primăria sat. Horodiște r-nul Rîșcani, admis apelul declarat de

SRL „Stînca - Nord”, casată hotărârea din 27 septembrie 2018 a Judecătoriei

Drochia sediul Rîșcani și emisă o nouă hotărâre, prin care acțiunea a fost respinsă ca

neîntemeiată.

Au fost încasate în beneficiul SRL „Stînca-Nord” de la Primăria sat. Horodiște

r-nul Rîșcani cheltuielile de judecată în mărime de 15 000 de lei.

La 12 iulie 2019, prin intermediul Oficiului Poștal, Primăria sat. Horodiște

r-nul Rîșcani, reprezentată de avocatul Igor Ciuru a declarat recurs împotriva

deciziei din 9 aprilie 2019 a Curții de Apel Bălți, solicitând admiterea acestuia,

casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi

hotărâri de admitere integrală a acțiunii, precum și încasarea din contul intimatului

a cheltuielilor de judecată.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia recurată, considerând-

o ilegală și neîntemeiată, deoarece instanța de apel a dat o apreciere arbitrară

probelor prezentate la materialele cauzei, fiind încălcate astfel prevederile

art. 130 CPC și nu s-a expus asupra alegațiilor avocatului Igor Ciuru cu privire la

faptul că contractul de arendă nr. 13 din 7 noiembrie 2013 este lovit de nulitate

absolută în temeiul art. 220 Cod civil.

A considerat că concluzia instanței de apel de a reține drept probă copia

extrasului din procesului-verbal nr. 4 al ședinței ordinare a Consiliului sătesc

Horodiște r-nul Rîșcani din 30 septembrie 2013, ce de fapt confirmă că

SRL „Stînca-Nord” era încrezut de faptul că terenul expus în lot la licitație urma a

fi folosit pentru explorarea minieră pentru extragerea substanțelor minerale este una

eronată și nu coroborează cu probele prezente la materialele cauzei.

A remarcat că toate actele prezente la materiale cauzei probează contrariul, și

anume, potrivit extrasului din procesului-verbal nr. 4 al ședinței ordinare a

Consiliului sătesc Horodiște din 30 septembrie 2013 s-a decis transmiterea bunului

public în arendă pe un termen de 25 ani, teren cu suprafață de

16,913 ha, cu nr. cadastral XXXXX amplasat în extravilanul localității prin

licitație publică cu prețul inițial de scoatere la licitație 50 000 de lei și a fost delegată

primarului perfectarea actelor necesare pentru expunerea la licitație a

acestui bun, conform prevederilor pct. 12 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 136

6

din 10 februarie 20009 cu privire la aprobarea Regulamentului privind licitațiile cu

strigare și cu reducere.

Terenul respectiv, potrivit extrasului din Registrul bunurilor imobile

XXXXX, anexat la materialele cauzei, are mod de folosință agricol și nu pentru

exploatare minieră așa cum pretinde instanța de apel că era încrezut SRL „Stînca-

Nord”.

Actele au fost perfectate și bunul menționat a fost expus la licitație potrivit

anunțului din Monitorul Oficial desfășurarea licitației de dare în arendă a unui teren

agricol, sectorul nr. XXXXX, suprafața 16,913 ha, prețul de scoatere la licitație

50 000 de lei (arenda).

Iar potrivit procesului-verbal nr. 2 din 6 noiembrie 2013 privind rezultatele

licitației, cu conținutul căruia SRL „Stînca-Nord”, câștigătorul licitației a făcut

cunoștință, la pct. 5 și 6 se menționează că Primăria sat. Horodiște r-nul Rîșcani în

persoana primarului sat. Horodiște, Vasie Gorodișteanu, conform deciziei nr. 04/06

din 30 septembrie 2013 a Consiliului sat. Horodiște transmite terenul cu destinație

agricolă, în arendă pe un termen de 25 ani în baza contractului de arendă care

urmează a fi semnat timp de 15 zile de la data organizării licitației.

A precizat că arendatorul, adică SRL „Stînca-Nord”, potrivit aceluiași proces-

verbal se obligă să semneze contractul de arendă a bunului perfectat de Primăria sat.

Horodiște în calitate de arendaș și proprietar, conform legislației, condițiilor licitației

și prezentului proces-verbal.

A specificat că în circumstanțele în care intimatul a avut acces la documentele

privind bunul scos la licitație, a participat la licitație și a câștigat licitația privind

darea în arendă a unui bun cu destinație agricolă, nu poate fi vorba despre încredere

a SRL „Stînca-Nord” că terenul expus în lot la licitație urma a fi folosit pentru

explorarea miniere pentru extragerea substanțelor minerale utile.

Totodată, a evidențiat că atât SRL „Stînca-Nord”, cât și primarul Vasile

Gordișteanu, la o zi de la întocmirea procesului-verbal nr. 2 din 6 noiembrie 2013

privind rezultatele licitației, adică la 7 noiembrie 2013, semnează, contrar condițiilor

licitației și procesului-verbal nr. 2 din 6 noiembrie 2013, contractul nr. 13 de arendă

a terenurilor cu modul de folosință exploatarea minieră pentru extragerea

substanțelor minerale utile.

În aceste acțiuni instanța de apel nu vede reaua-credință a intimatului și a

concluzionat că Primăria nu a confirmat prin probe concludente reaua-credință a

SRL „Stînca-Nord” la încheierea contractului de arendă în cauză.

Toate probele la materiale cauzei demonstrează că anume cu rea-credință a

acționat atât SRL „Stînca-Nord”, cât și primarul Vasile Gordișteanu, iar instanța de

apel a dat o apreciere arbitrară acestor probe, motivarea soluției pronunțate de

instanța de apel nu coroborează cu celelalte probe anexate la materialele cauzei și nu

are niciun suport probatoriu.

Or, din materiale cauzei rezultă că SRL „Stînca-Nord” era în cunoștință de

cauză că participă la licitarea unui bun cu destinației agricolă.

În această ordine de idei, a menționat că instanța de apel a apreciat în mod

arbitrar probele recurentului și anume, hotărârea din 20 mai 2015 a Judecătoriei

Rîșcani în privința lui Gorodiștean Vasile prin care ultimul a fost recunoscut vinovat

7

de comiterea contravenției prevăzute de art. 313 Cod contravențional și decizia

irevocabilă din 28 octombrie 2015 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost respins

recursul avocatului Svetlana Chirilenco împotriva deciziei din 20 mai 2015 a

Judecătoriei Rîșcani.

A învederat că anume aceste probe demonstrează faptul că Vasile Gorodiștean

și-a depășit atribuțiile de serviciu prin semnarea contractului de arendă în care este

inclus că modul de folosință exploatarea minieră pentru extragerea substanțelor

minerale utile și nu agricolă, cum a decis Consiliul local.

Aceste probe și cele invocate mai sus demonstrează că suntem în prezența

art. 226 Cod civil, când actul juridic contestat este lovit de nulitate relativă, deoarece

este încheiat cu încălcarea limitelor împuternicirilor.

A obiectat că instanța de apel nu s-a expus asupra alegațiilor avocatului Igor

Ciuru cu privire la faptul că contractul de arendă nr. 13 din 7 noiembrie 2013 este

lovit de nulitate absolută în temeiul art. 220 Cod civil, or, în ședința de judecată

avocatul Igor Ciuru a invocat art. 220 alin. (1) Cod civil.

În acest sens, a notat că primarul a semnat contractul contestat cu încălcarea

limitelor împuternicirilor pe care le-a avut, depășind atribuțiile acordate prin lege

prevăzute la art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea privind administrația publică locală.

A precizat că nu există niciun act la materiale cauzei prin care primarul Vasile

Gorodișteanu să fi fost împuternicit să semneze contractul nr. 13 din

7 noiembrie 2013.

La 19 august 2019, Primăria sat. Horodiște r-nul Rîșcani a depus recurs

suplimentar, prin care la fel a solicitat, admiterea recursului.

În motivarea acestuia a invocat că SRL „Stînca-Nord” intenționează să

construiască o carieră de piatră pe teritoriul sat. Horodiște, conform contractului

nr. 13 din 7 noiembrie 2013, iar despre intenția respectivă nu s-a discutat la ședințele

consiliului local.

Consătenii, dar și unii din consilieri (din fostul mandat) nu au știut despre cele

menționate, iar fostul primar Vasile Gorodișcean a semnat contractul de arendă fără

să informeze consiliul local.

A remarcat că această informație a ieșit la iveală în anul 2014, astfel că la

17 martie 2014 a avut loc prima adunare a grupului de inițiativă din sat. Horodiște

r-nul Rîșcani.

A subliniat că consătenii și-au expus ferm că sunt împotriva construcției

carierei și a exploatării miniere pentru extragerea substanțelor minerale utile.

A comunicat că despre problema dată a scris și ziarul „Natura”, fiind invitat

și TV-7, unde au vorbit de mai multe ori despre frumusețea plaiului natal și

distrugerile care le va aduce o carieră de piatră.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de

2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede

altfel.

Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată în

adresa părților la 16 mai 2019, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire

(f. d. 138 vol. III), fiind recepționată de către Primăria sat. Horodiște r-nul Rîșcani

8

la data de 20 mai 2019 și de către avocatul Igor Ciuru la data de 27 mai 2019, ceea

ce se confirmă prin avizele de recepție anexate la dosar (f. d. 140, 142 vol. III).

Astfel, se constată că recurenta s-a conformat prevederilor legale și a declarat

recursul la 12 iulie 2019 în termenul legal.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi

admis, cu casarea deciziei instanței de apel și remiterea cauzei spre rejudecare în

instanța de apel, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) CPC, instanța, după ce judecă

recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanței de apel

și să trimită cauza spre rejudecare în instanța de apel o singură dată dacă eroarea

judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

În conformitate cu art. 432 alin. (4) CPC, săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau

în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Verificând legalitatea deciziei contestate în raport cu prevederile aplicabile la

caz și criticile aduse în recurs, instanța de recurs constată că, contrar prevederilor

art. 239 CPC și art. 241 alin. (5) CPC, decizia instanței de apel este una nemotivată,

iar concluziile instanței de apel sunt expuse într-o formă evazivă, incertă, neavând

putere de convingere, fără a fi dată o apreciere cuvenită pretențiilor formulate în

prezentul litigiu în raport cu materialul probator reținut de prima instanță, precum și

normele de drept ce reglementează acest aspect.

Or, analiza pe care judecătorul o face în legătură cu motivele de fapt și de

drept, care i-au format convingerea în sensul unei anumite soluții trebuie să fie clară

și simplă, precisă, conchisă și fermă, să aibă putere de convingere.

Totodată, în conformitate cu art. 373 alin. (1) și (2) CPC, instanța de apel

verifică, în limitele cererii de apel, ale referințelor și obiecțiilor înaintate, legalitatea

și temeinicia hotărârii atacate în ceea ce privește constatarea circumstanțelor de fapt

și aplicarea legii în primă instanță. În limitele apelului, instanța de apel verifică

circumstanțele și raporturile juridice stabilite în hotărîrea primei instanțe, precum și

cele care nu au fost stabilite, dar care au importanță pentru soluționarea cauzei,

apreciază probele din dosar și cele prezentate suplimentar în instanță de apel de către

participanții la proces.

Reieșind din limitele judecării apelului consfințite în norma enunțată și din

specificul obiectului acțiunilor în cauză, instanța de recurs reține că, contrar acestor

prevederi, instanța de apel judecând apelul a trecut în mod superficial asupra

circumstanțelor pricinii, referindu-se în mod selectiv la unele erori comise de prima

instanță, fără a examina legalitatea și temeinicia hotărârii supusă apelului în raport

cu regulile și legislația ce guvernează litigiul în cauză.

Astfel, materialele cauzei atestă că prin decizia nr. 04/06 din

30 septembrie 2013 „Cu privire la atribuirea în arendă a bunului proprietate publică”,

Consiliul sătesc Horodiște a decis transmiterea în arendă pe un termen de 25 de ani

9

a bunului public, terenul cu nr. cadastral XXXXX, amplasat în exatravilanul

localității, prin licitație publică cu prețul inițial de scoatere la licitație 50000 de lei

(f. d. 45 vol. II).

Potrivit procesului-verbal nr. 2 din 6 noiembrie 2013 privind rezultatele

licitației, SRL „Stînca-Nord” a fost desemnat câștigător al licitației (f. d. 48 vol. II).

La 7 noiembrie 2013, Primăria satului Horodiște raionul Rîșcani, reprezentată

de primarul Vasile Gorodișcean și SRL „Stînca-Nord” au semnat contractul de

arendă nr. 13, în care este indicat că terenul arendat va fi folosit pentru exploatarea

minieră pentru extragerea substanțelor minerale utile (f. d. 49-51 vol. II).

În urma adunării extraordinare a grupului de inițiativă al satului Horodiște din

17 martie 2014, s-a hotărât unanim, cu votul a 85 de persoane: (i) de a nu permite

schimbarea destinației terenurilor; (ii) de a nu permite construcția fabricii de

prelucrare a pietrei (carierei); (iii) de a obliga să niveleze pământul și (iv) să-l aducă

la starea normală cum a fost până la începutul săpăturilor (f. d. 57-58 vol. II).

Prin decizia nr. 02/01 din 17 martie 2014, Primăria satului Horodiște raionul

Rîșcani a fost respinsă cererea SRL „Stînca-Nord” și s-a refuzat schimbarea

destinației terenului respectiv din „agricol” în „exploatarea minieră pentru

extragerea substanțelor miniere utile”.

Ulterior, prin decizia definitivă și irevocabilă din 23 decembrie 2014, a Curții

de Apel Bălți, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Oficiului teritorial

Bălți al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului și Primăriei Horodiște r-nul

Rîșcani, intervenient principal SRL „Stînca-Nord” cu privire la contestarea actului

administrativ și la cererea intervenientului principal SRL „Stînca-Nord” împotriva

Consiliului și Primăriei Horodiște r-nul Rîșcani cu privire la contestarea actului

administrativ, a fost recunoascut ilegal refuzul Primăriei satului Horodiște raionul

Râșcani de a modifica destinația terenului și de a obliga autoritatea publică de a face

demersurile necesare pentru admiterea cererii înaintate de către SRL „Stînca-Nord”

(f. d. 53-64 vol. II).

Înaintând prezenta acțiune în instanța de judecată, Primăria satului Horodiște

raionul Râșcani, a pretins că primarul Gorodișcean Vasile nu a avut împuterniciri

legale de a încheia contractul de arendă nr. 13 din 7 noiembrie 2013, precum și

acordurile adiționale din 13 martie 2015 și 27 aprilie 2015, în acest sens, a solicitat

declararea nulității absolute a contractului de arendă nr. 13 din 7 noiembrie 2013 și

a acordurilor adiționale nr. 1 și nr. 2 din 13 martie 2015, respectiv, 27 aprilie 2015.

Verificând hotărârea atacată cu apel, prin prisma respectării cerințelor legale

cu privire la indicarea motivelor de fapt și de drept care au format convingerea

instanței, este de menționat că instanța de apel a constatat că actul juridic civil

încheiat cu încălcarea limitei împuternicirilor este lovit de nulitate relativă, dar nu

de nulitate absolută și în mod corespunzător, contractul de arendă putea fi declarat

nul dacă Primăria satului Horodiște raionul Rîșcani care invocă nulitatea va

demonstra că SRL „Stînca-Nord” cunoștea sau trebuia să cunoască despre limitările

impuse printr-un contract sau prin actul de constituire al persoanei juridice, și anume,

faptul că primarul satului Horodiște, Gorodișcean Vasile, nu era împuternicit de a-l

semna.

10

A mai conchis instanța de apel că reieșind din extrasul din procesului-verbal

nr. 4 al ședinței ordinare al Consiliului sătesc Horodiște din 30 septembrie 2013,

instanța de apel a constatat că apelantul-pârât SRL „Stînca-Nord” era încrezut de

faptul că terenul expus în lot la licitație urma a fi folosit pentru explorarea miniere

pentru extragerea substanțelor minerale utile, așadar, prin semnarea contractului de

arendă nr. 13 din 7 noiembrie 2013, SRL „Stînca-Nord” nu a pus la dubii atribuțiile

primarului (vol. II, f. d. 115-116).

La o astfel de concluzie instanța de apel a ajuns, însă, fără a da o examinare

clară deciziei Consiliului sătesc Horodiște raionul Rîșcani nr. 04-06 din

30 septembrie 2013 și extrasului din procesul-verbal nr. 2 din 6 noiembrie 2013

privind rezultatele licitației, potrivit căror terenul din speță are destinație agricolă,

având în vedere că instanța de judecată este obligată să reflecte în hotărârea sa

motivele privind admiterea unor probe și respingerea altora, precum și argumentarea

preferinței unor probe față de altele, rezultând din prevederile art. 130 alin. (4) CPC.

De altfel, pentru a elucida aspectele abordate în cererea de recurs, Colegiul

lărgit va raporta circumstanțele de fapt ale speței la normele de drept material în

vigoare la data încheierii contractului de arendă nr. 13 din 7 noiembrie 2013 și a

acordurilor adiționale nr. 1 și nr. 2 din 13 martie 2015, respectiv, 27 aprilie 2015. La

conturarea acestei ipoteze, conform art. 7 alin. (1) Cod civil, legea civilă nu are

caracter retroactiv. Astfel, litigiul se va axa pe Codul civil în vigoare până la

republicarea acestuia din 1 martie 2019.

La acest capitol, potrivit art. 216 alin. (1) raportat la art. 217 alin. (1) Cod

civil, actul juridic este nul în temeiurile prevăzute de prezentul cod (nulitate

absolută). Nulitatea absolută a actului juridic poate fi invocată de orice persoană care

are un interes născut și actual. Instanța de judecată o invocă din oficiu.

Dimpotrivă, nulitatea relativă este reglementată de art. 216 alin. (2) și art. 218

din același text de lege. Respectiv, actul juridic poate fi declarat nul, în temeiurile

prevăzute de prezentul cod, de către instanța de judecată sau prin acordul părților

(nulitate relativă). Nulitatea relativă a actului juridic poate fi invocată doar de

persoana în al cărei interes este stabilită sau de succesorii ei, de reprezentantul legal

sau de creditorii chirografari ai părții ocrotite pe calea acțiunii oblice. Instanța de

judecată nu poate să o invoce din oficiu.

Astfel, în temeiul art. 226 Cod civil, în cazul în care atribuțiile persoanei

privind încheierea actului juridic sunt limitate prin contract, iar împuternicirile

organului persoanei juridice – prin actul de constituire, în comparație cu cele

stipulate prin mandat, lege sau cu cele deduse din circumstanțele în care se încheie

actul juridic, acesta, încheiat fără respectarea limitelor impuse, poate fi declarat nul

numai în cazul în care se demonstrează că cealaltă parte a știut sau trebuia să știe

despre limitări.

În vederea echilibrării intereselor concurente, Colegiul relevă că pretinsa

cauză de nulitate a contractului de arendă se referă la limitarea împuternicirilor

oferite lui Vasile Gorodișcean în virtutea funcției deținute și se încadrează în

dispozițiile legale ce țin de nulitatea relativă, și anume, art. 226 Cod civil.

Or, în cazul în care împuternicirile organului persoanei juridice (primarul)

sunt limitate prin actul de constituire, în comparație cu cele stipulate prin lege sau

11

cu cele deduse din circumstanțele în care se încheie actul juridic, acesta, încheiat

fără respectarea limitelor impuse, poate fi declarat nul.

Cu toate acestea, Colegiul lărgit învederează că legislatorul a introdus o

condiție esențială pentru a face uz de nulitatea relativă, aceasta urmând fi aplicată

numai în cazul în care se demonstrează că SRL „Stînca-Nord” a știut sau trebuia să

știe despre limitări.

Astfel fiind, pentru a stabili această împrejurare, instanța de apel urma să

depună diligență maximă la examinarea circumstanțelor în care s-a încheiat

contractul de arendă nr. 13 din 7 noiembrie 2013.

Pe când, omiterea aspectelor menționate de către instanța de apel, direct indică

la examinarea superficială a apelului, fără a fi supusă controlului temeinicia și

corectitudinea soluției date de prima instanță prin prisma prevederilor legale,

aplicabile cazului.

În speță, se va menționa și faptul că, deși instanța de apel și-a fundamentat

concluzia pe extrasul din procesul-verbal nr. 4 al ședinței ordinare a Consiliului

sătesc Horodiște din 30 septembrie 2013, prin care reprezentantul SRL „Stînca-

Nord” și-a prezentat intenția sa de a construi o carieră de piatră, cu asigurarea

sătenilor cu locuri de muncă, instanța de apel a trecut cu vederea și a lăsat fără

examinare argumentele reprezentantului Primăriei satului Horodiște raionul Rîșcani

invocate în cererea de apel, precum că SRL „Stînca-Nord” a cunoscut că destinația

terenului luat în arendă era agricolă, iar în corespundere cu decizia Consiliului sătesc

Horodiște raionul Rîșcani nr. 04-06 din 30 septembrie 2013 și extrasului din

procesul-verbal nr. 2 din 6 noiembrie 2013 privind rezultatele licitației, contractul

de arendă nr. 13 din 7 noiembrie 2013 nu putea conține clauza contractuală potrivit

căreia terenurile arendate vor fi folosite pentru explorarea minieră pentru extragerea

substanțelor minerale utile.

Elucidarea aspectelor menționate, însă, este cu atât mai importantă cu cât,

având în vedere scopul juridic urmărit de art. 226 Cod civil, este important de a

determina percepția pe care a avut-o SRL „Stînca-Nord” în momentul negocierii și

semnării contractului de arendă, mai cu seamă că SRL „Stînca-Nord” nu a negat că

nu avut acces la documentele privind caracteristicile principale ale bunului scos la

licitație.

Împrejurările descrise însă urmau a fi cercetate minuțios de către instanța de

apel, în vederea stabilirii certe și definitive a circumstanțelor relevante pentru

soluționarea justă a cauzei.

Ca urmare, este indubitabil că soluția instanței de apel nu conține o

argumentare clară din care să rezulte certitudinea adoptării soluției la care s-a ajuns,

având o motivare superficială, fără a fi abordate toate aspectele importante în speță.

În respectivul sens, se accentuează că prin neexpunerea de către instanță

asupra tuturor argumentelor și probelor invocate, se constată nerespectarea la caz a

standardelor unui proces echitabil garantate de art. 6 al Convenției Europene pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, care prezumă dreptul

la o hotărâre motivată, instanța judecătorească fiind obligată a se expune asupra

tuturor obiecțiilor invocate de către subiecți.

12

Prin urmare, din perspectiva celor expuse, este de observat că decizia instanței

de apel nu se circumscrie exigenților art. 239 -241 CPC, în condițiile în care nu sunt

analizate raporturile juridice dintre părți prin prisma susținerilor, apărărilor și

probelor din dosar, inclusiv asupra existenței abaterilor de la legalitate.

De aceea, motivarea hotărârii trebuie să fie clară, concisă și concretă în

concordanță cu probele și actele de la dosar, ea constituind astfel o garanție pentru

părțile din proces în fața eventualului arbitrariu judecătoresc și, de altfel, singurul

mijloc prin care se dă posibilitatea de a se putea exercita controlul judiciar.

Pe de altă parte, nemotivarea unei hotărâri judecătorești echivalează practic

cu soluționarea procesului fără a intra în fondul acțiunii, de natură să justifice casarea

cu trimitere spre rejudecare.

Față de cele de preced, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul, de a

casa integral decizia instanței de apel și de a remite cauza spre rejudecare în instanța

de apel, deoarece eroarea judiciară nu poate fi corectată de instanța de recurs.

La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să țină cont de cele menționate

și rejudecând cauza, să emită o hotărâre întemeiată și legală.

În conformitate cu articolul 445 alin. (1) lit. c) CPC, Colegiul civil, comercial

și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

decide:

Se admite recursul declarat de către Primăria sat. Horodiște r-nul Rîșcani,

reprezentată de avocatul Igor Ciuru.

Se casează decizia din 9 aprilie 2019 a Curții de Apel Bălți, în cauza civilă la

cererea de chemare în judecată a Primăriei sat. Horodiște r-nul Rîșcani împotriva

Societății cu Răspundere Limitată „Stînca-Nord” cu privire la declararea nulității

contractului de arendă și a acordurilor adiționale, cu remiterea cauzei spre rejudecare

la Curtea de Apel Bălți, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței, Ala Cobăneanu

judecătorul

Judecători Svetlana Filincova

Galina Stratulat

Victor Burduh

Nicolae Craiu

13