3ra-1429/19 — Contestarea în parte a actului administrativ, anularea titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren și radierea înscrierii

Dosarul nr. 3ra-1429/19 Prima instanţă: Judecătoria Chişinău, sediul Rîşcani (jud: I. Secrieru) Instanţa de apel: Curtea de Apel Chişinău (jud: A. Minciuna, V. Negru, V. Mihaila) ÎNCHEIERE 18 decembrie 2019 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele completului, judecătorul Mariana Pitic Judecătorii Iurie Bejenaru Nicolae Craiu examinând admisibilitatea cererii de recurs depusă de către Dumitru Nuţa şi Irina Nuţa, reprezentaţi de avocatul Denis Staruş, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de către Oficiul Teritorial Chişinău al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului comunei Bubuieci, municipiul Chişinău, intervenienţi accesorii Dumitru Nuţa şi Irina Nuţa cu privire la contestarea în parte a actului administrativ, anularea titlului de autentificare a dreptului deţinătorului de teren cu aducerea părţilor la poziţia iniţială şi radierea înscrierii din Registrul bunurilor imobile împotriva deciziei din 18 septembrie 2019 a Curţii de Apel Chişinău, prin care fost respins apelul declarat de către Dumitru Nuţa şi Irina Nuţa, reprezentaţi de avocatul Denis Staruş, constată: La data de 02 decembrie 2016, Oficiul Teritorial Chişinău al Cancelariei de Stat a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului comunei Bubuieci, mun.

Chişinău cu privire la contestarea actului administrativ. În motivarea acţiunii reclamantul a indicat că, la data de 17 august 2016 Consiliul comunei Bubuieci a adoptat decizia nr. 4.18 „Cu privire la formarea bunurilor proprietate privată a APL Bubuieci”. A menţionat că, în conformitate cu art. 64 din Legea nr.436 din 28.12.2006 privind administraţia publică locală şi Regulamentul cu privire la organizarea şi funcţionarea oficiilor teritoriale ale Cancelariei de Stat, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.845 din 18.12.2009, a efectuat controlul de legalitate al deciziei menţionate şi a constatat că a fost adoptată contrar prevederilor legislaţiei. A menţionat că, în conformitate cu art. 68 alin. (2) din Legea privind administraţia publică locală şi pct. 9 subpct.

2 lit. a) din Regulamentul cu privire la organizarea şi funcţionarea oficiilor teritoriale ale Cancelariei de Stat, la data de 07 octombrie 2016 a fost înaintată notificarea nr. 1304/OT -1930 din 05 octombrie 2016, prin care a fost 4 solicitată abrogarea actului administrativ. A susţinut că, răspuns în termenul prevăzut de legislaţie la notificarea înaintată nu a parvenit. 1 A afirmat că, potrivit Regulamentului cu privire la formarea bunurilor imobile, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.61 din 29 ianuarie 1999, drept fundamentare tehnică a deciziei de formare a bunurilor imobile servesc proiectele planului cadastral sau geometric, precum şi descrierea tehnică a bunului imobil, întocmite în modul stabilit.

Proiectarea fiecărui bun supus formării se efectuează cu respectarea normelor de urbanism. Forma şi dimensiunile terenului trebuie să corespundă legislaţiei cu privire la urbanism. A relevat că, în conformitate cu pct.16 al Regulamentului menţionat, pentru întocmirea proiectului planului cadastral şi planului geometric, executantul efectuează lucrări de identificare a bunului imobil şi în caz de necesitate, efectuează măsuri geometrice, iar în baza lucrărilor efectuate, executantul proiectului întocmeşte actul de constatare pe teren, care se prezintă la OCT. A declarat că, la momentul adoptării deciziei nominalizate, conform datelor din banca centrală de date a Registrului bunurilor imobile, bunul imobil nu era înregistrat conform legii, făcând referire la prevederile art.14, 18 alin.(2), (3), 19 din Legea cu privire la formarea bunurilor imobile şi art. 315, 321 din Codul civil.

A solicitat anularea deciziei nr. 4.18 din 17 august 2016 „Cu privire la formarea bunurilor proprietate privată APL Bubuieci”. În cadrul examinării cauzei, la data de 03 martie 2017, reclamantul a depus cerere privind concretizarea pretenţiilor, împotriva Consiliului comunei Bubuieci, intervenient accesoriu Dumitru Nuţa solicitând anularea pct.4 al deciziei Consiliului comunei Bubuieci nr. 4.18 din 17 august 2016 „Cu privire la formarea bunurilor proprietate privată APL Bubuieci” (f.d.33-35 vol.I).

Ulterior, la data de 20 mai 2017 reclamantul a depus cerere privind majorarea pretenţiilor împotriva Consiliului comunei Bubuieci, intervenienţi accesorii Dumitru Nuţa şi Irina Nuţa, solicitând anularea pct.4 al deciziei Consiliului comunei Bubuieci nr.4.18 din 17 august 2016 „Cu privire la formarea bunurilor proprietate privată APL Bubuieci”, anularea titlului de autentificare a dreptului deţinătorului de teren nr. XXXXX pe numele deţinătorului Dumitru Nuţa; aducerea părţilor la poziţia iniţială adoptării pct.4 din decizia nr.4.18 din 17.08.2016, cu radierea înscrisurilor din Registrul bunurilor imobile şi înregistrarea terenului după administraţia publică locală (f.d.69-71 vol.1). Prin hotărârea din 03 iulie 2017 a Judecătoriei Chişinău, sediul Ciocana a fost respinsă acţiunea depusă de Oficiul Teritorial Chişinău al Cancelariei de Stat ca fiind neîntemeiată.

Prin decizia din 23 noiembrie 2017 a Curţii de Apel Chişinău a fost admis apelul declarat de Oficiul Teritorial Chişinău al Cancelariei de Stat, a fost casată hotărârea din 03 iulie 2017 a Judecătoriei Chişinău, sediul Ciocana cu remiterea cauzei la rejudecare în instanţa de fond. Prin hotărârea din 16 aprilie 2019 a Judecătoriei Chişinău, sediul Rîşcani a fost admisă acţiunea depusă de Oficiul Teritorial Chişinău al Cancelariei de Stat, a fost anulat pct. 4 al deciziei Consiliului comunei Bubuieci, mun. Chişinău nr.4.18 din data de 17 august 2016, prin care a fost atribuit terenul nou format cet. Nuţa Dumitru, a fost anulat titlul de autentificare a dreptului deţinătorului de teren nr XXXXX pe numele lui Nuţa Dumitru asupra lotului de teren cu suprafaţa de 0,07 ha, a fost menţionat că, hotărîrea serveşte temei pentru efectuarea modificărilor în Registrul bunurilor imobile.

Prin decizia din 18 septembrie 2019 a Curţii de Apel Chişinău a fost respins apelul declarat de către Dumitru Nuţa şi Irina Nuţa, reprezentaţi de avocatul Denis Staruş. 2 În susţinerea opiniei sale, instanţa de apel s-a bazat pe prevederile art. 3 alin. (1) lit.a), 4 lit. a), 9, 10, 14 alin. (1) şi (2) din Legea cu privire la formarea bunurilor imobile nr. 354 din 28 octombrie 2004 şi a stabilit că obiectul prezentei acţiuni î-l constituie anularea pct.4 al deciziei nr. 4.18 din data de 17 august 2016 cu privire la formarea bunurilor proprietate privată a APL Bubuieci; anularea titlului de autentificare a dreptului deţinătorului de teren pentru terenul cu nr. XXXXX, cu suprafaţa de 0,07 ha pe numele lui Dumitru Nuţa cu aducerea părţilor la poziţia iniţială adoptării pct.4 al deciziei nr. 4.18 din data de 17 august 2016 cu privire la formarea bunurilor proprietate privată a APL Bubuieci şi radierea înscrisului din Registrul bunurilor imobile (f.d.69- 71, vol.I).

Subsecvent, instanţa de apel a mai stabilit că, prin decizia nr. 4.18 din 17 august 2016, Consiliul com. Bubuieci a efectuat mai multe acţiuni. Astfel, conform deciziei date a fost format un bun imobil, a fost solicitat organului competent înregistrarea acestuia şi a fost atribuit bunul intervenientului Nuţa Dumitru, fiind indicate şi elementele de executare ale deciziei. Instanţa de apel a reţinut că, la caz, nu au fost prezentate acte, care confirmă efectuarea şi respectarea etapelor conform art.15-21 al Legii cu privire la formarea bunurilor imobile, ceea ce implică imposibilitatea repartizării pentru folosinţă şi/sau în proprietate a unui astfel de lot de teren, care nefiind realizate etapele anterioare nu se consideră existent separat pentru a putea decide asupra sorţii juridice a acestuia.

Totodată, instanţa de apel a mai reţinut că, prima instanţă just a conchis că, procedura de formare a bunului este procedură separată de procedura de atribuire cu drept de proprietate şi/sau folosinţă a bunului şi ultima etapă - de repartizare, poate să fie realizată numai după îndeplinirea etapelor anterioare finalizate, cu înregistrarea bunului nou format de către organul competent. Instanţa de apel a conchis că, este întemeiată concluzia primei instanţe precum că, Consiliul comunei Bubuieci urma să realizeze procedura de formare a bunului, cu înregistrarea acestuia în modul reglementat de normele sus-enunţate, după care să atribuie vreun drept unei persoane pentru bunul dat. Prin urmare, instanţa de apel a concluzionat că, prima instanţă întemeiat a admis acţiunea depusă de Oficiului Teritorial Chişinău al Cancelariei de Stat.

La data de 01 noiembrie 2019, prin intermediul oficiului poştal, Dumitru Nuţa şi Irina Nuţa, reprezentaţi de avocatul Denis Staruş, au depus recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitînd admiterea acestuia, casarea deciziei instanţei de apel şi a hotărîrii primei instanţe, cu emiterea unei decizii noi de respingere a acţiunii. În motivarea recursului au indicat că, nu sunt de acord cu hotărârea primei instanţe şi decizia instanţei de apel, deoarece sunt nefondate şi pasibile casării cu respingerea integrală a acţiunii. Nu sunt de acord cu concluzia instanţei de apel, deoarece instanţele de judecată inferioare nu au ţinut cont de faptul că, la 17 august 2016 Consiliul com. Bubuieci a emis decizia cu nr. 4.18 prin care, în primul rînd a decis formarea bunului imobil, teren cu suprafaţa de 0,07 ha din intravilanul s. Humuleşti, com.

Bubuieci, în al doilea rând a decis înregistrarea acestui bun la OCT ÎS Cadastru, în al treilea rând a fost obligat inginerul cadastral al Primăriei să înregistreze terenul nou format în Registrul cadastral la primărie şi ulterior la pct. 4 după îndeplinirea primelor 3 puncte a decis ca terenul nou format va fi atribuit către Nuţa Dumitru şi primarul va asigura executarea deciziei menţionate. Astfel, este neîntemeiată concluzia instanţelor de judecată precum terenul 3 care a fost atribuit familiei Nuţa în temeiul art. 11 din Codul funciar nu era în proprietatea APL Bubuieci şi nu era un bun format. Examinând admisibilitatea cererii de recurs, Completul specializat pentru examinarea acţiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie menţionează următoarele.

Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al Republicii Moldova. În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod intră în vigoare la 01 aprilie 2019. În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de contencios administrativ iniţiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acţiuni în contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs şi de contestare cu recurs a încheierilor judecătoreşti.

Din sensul normei de drept enunţate urmează că, legiuitorul a optat pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale. Prin urmare, Completul specializat pentru examinarea acţiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie va aprecia condiţiile de admisibilitate a recursului în conformitate cu prevederile art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, adică conform reglementărilor anterioare intrării în vigoare a Codului administrativ. În conformitate cu art. 245 alin. (1) din Codul administrativ, recursul se depune la instanţa de apel în termen de 30 zile de la notificarea deciziei instanţei de apel, dacă legea nu stabileşte un termen mai mic.

Instanţa de apel transmite neîntârziat Curţii Supreme de Justiţie recursul împreună cu dosarul judiciar. Decizia instanţei de apel a fost adoptată la data de 18 septembrie 2019 şi a fost notificată reprezentantului recurenţilor, avocatul Denis Staruş la data de 21 octombrie 2019, fapt confirmat prin avizul de recepţie a acesteia (f. d. 82), respectiv, recursul depus de către Dumitru Nuţa şi Irina Nuţa, reprezentaţi de avocatul Denis Staruş, la data de 01 noiembrie 2019, prin intermediul oficiului postal, este în termen. Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei de contencios administrativ, Completul specializat pentru examinarea acţiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituţională; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

4 Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) cauza a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată; c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfăşurare a procesului; d) instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată; f) hotărârea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale.

Săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanţă din oficiu.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) şi (4). Completul specializat pentru examinarea acţiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că, recursul depus de către Dumitru Nuţa şi Irina Nuţa, reprezentaţi de avocatul Denis Staruş, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) din Codul de procedură civilă. Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanţa de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se numai legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia ei în fapt. În acest context, Completul specializat pentru examinarea acţiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie menţionează şi faptul că, procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) şi (4) din Codul de procedură civilă.

Totodată, Completul specializat pentru examinarea acţiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie relevă că, conform jurisprudenţei CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Rebaişi alţii contra Franţei, 25 februarie 1995), pe când în recursul depus de către Dumitru Nuţa şi Irina Nuţa, reprezentaţi de avocatul Denis Staruş, asemenea aspecte nu se regăsesc. Astfel, din considerentele menţionate, Completul specializat pentru examinarea acţiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a declara recursul 5 depus de către Dumitru Nuţa şi Irina Nuţa, reprezentaţi de avocatul Denis Staruş, ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. 193, 195, 230 şi 258 alin. (3) din Codul administrativ şi art. 270 din Codul de procedură civilă, Completul specializat pentru examinarea acţiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie dispune: Recursul depus de către Dumitru Nuţa şi Irina Nuţa, reprezentaţi de avocatul Denis Staruş, se declară inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Preşedintele completului, judecătorul Mariana Pitic Judecătorii Iurie Bejenaru Nicolae Craiu 6