3ra-1460/19 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-1460/19 prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (E. Badan-Melnic) instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Minciuna, V. Sîrbu, V. Mihaila) ÎNCHEIERE 18 decembrie 2019 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Mariana Pitic judecătorii Nicolae Craiu Iurie Bejenaru examinând admisibilitatea recursului depus de Stela Mihalachi, reprezentată de avocatul Eugeniu Musteață, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Stela Mihalachi împotriva Administrației Naționale a Penitenciarilor și Ministerului Afacerilor Interne cu privire la recunoașterea ilegalității refuzului și a actelor, stabilirea și achitarea sumelor bănești și încasarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei din 16 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost casată integral hotărârea din 08 februarie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și a fost emisă o nouă hotărâre prin care acțiunea a fost respinsă, c o n s t a t ă: La data de 20 martie 2017 Stela Mihalachi a depus cerere de chemare în judecată împotriva Departamentului Instituțiilor Penitenciare (în prezent Administrația Națională a Penitenciarelor) și Ministerului Afacerilor Interne cu privire la recunoașterea ilegalității refuzului și a actelor, stabilirea și achitarea sumelor bănești și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a indicat că, în fapt soțul său, Andrei Todica, colonel de justiție, fost șef al Penitenciarului nr. 4 - Cricova al Departamentului Instituțiilor Penitenciare, la 13 martie 2016, a decedat la spital în urma unei maladii contractate în timpul serviciului. A susținut că, drept urmare a respectivului fapt, la data de 30 martie 2016, a înaintat o cerere prin care a solicitat acordarea unui ajutor unic în legătură cu decesul soțului în exercitarea atribuțiilor de serviciu, adică ca fiind caz asigurat. A afirmat că, prin ordinul nr.515ef. din 22 decembrie 2016, Departamentul Instituțiilor Penitenciare a dispus acordarea în beneficiul său a unei indemnizații de 12 salarii de întreținere, ca fiind un caz ce nu cade sub incidența asigurării de stat obligatorii.

Nefiind de acord cu ordinul Departamentului Instituțiilor Penitenciare nr.515ef. din 22 decembrie 2016, a solicitat în prealabil revocarea acestuia, stabilirea și achitarea sumei drepturilor bănești pentru 10 ani, reieșind din funcția de șef al Penitenciarului nr. 4 - Cricova al DIP, deținută de Andrei Todica, în beneficiul soției acestuia Stela Mihalachi, cu titlu de ajutor unic; achitarea lunară, începând cu 13 martie 2016 și până la 13 martie 2021, în beneficiul său, a drepturilor bănești lunare ale soțului Andrei Todica.

A invocat că, prin răspunsul Departamentului Instituțiilor Penitenciare nr.5/M246 din 15 februarie 2017, i s-a comunicat că cererea este neîntemeiată, răspuns care a fost recepționat prin intermediul oficiului poștal la 21 februarie 2017. A afirmat că, la data de 11 ianuarie 2017 s-a adresat cu o cerere către Departamentul Instituțiilor Penitenciare, prin care a solicitat să-i fie prezentată copia dosarului personal și ancheta de serviciu pe cazul decesului lui Todica Andrei, însă, prin răspunsul cu nr.4/l-/M-120 din 17 ianuarie 2017, a primit doar fișa matricolă și încheierea de serviciu. În pofida concluziilor formulate în ordinul Departamentului Instituțiilor Penitenciare nr.515ef. din 22 decembrie 2016 și în încheierea de serviciu, a susținut reclamanta că, soțul ei a decedat în legătură cu îndeplinirea atribuțiilor de serviciu.

În argumentarea poziției sale a indicat că, soțul său, Andrei Todica, a activat în cadrul organelor afacerilor interne în perioada 20 august 1992 – 03 decembrie 2015, ulterior a fost transferat în sistemul penitenciar al Ministerului Justiției, unde a activat în perioada 04 decembrie 2015 – 13 martie 2016. La data de 04 decembrie 2015, soțul Andrei Todica a fost înregistrat la Comisia medico-militară a Departamentului Instituțiilor Penitenciare pentru a fi examinat în vederea încadrării la serviciu în sistemul penitenciar. La încadrarea soțului său în sistemul penitenciar, acesta a fost supus mai multor investigații medicale, în rezultatul cărora nu s-a stabilit existența unor patologii, soțul său fiind declarat apt pentru serviciu militar la funcția de colaborator al corpului de comandă.

A notat că, în cadrul investigațiilor efectuate a fost prezentat și extrasul medical nr. 5110 al Policlinicii Ministerului Afacerilor Interne, potrivit căruia colonelul de justiție Andrei Todica nu s-a aflat la evidență medicală de dispensar. De asemenea, la angajarea inițială în funcția de șef adjunct de penitenciar, soțul său, Andrei Todica a fost supus evaluării psihologice, iar în baza rezultatelor evaluării a fost recomandat la funcția de conducere. Astfel, la angajarea prin transfer în sistemul penitenciar al Ministerului Justiției, soțul reclamantei Stela Mihalachi, Andrei Todica, nu era bolnav, iar maladia, în viziunea sa a fost contactată în exercitarea atribuțiilor de serviciu.

Reclamanta a mai specificat că, maladia a fost contactată anume în perioada în care a activat în sistemul penitenciar, deoarece funcțiile de conducere deținute de soțul său în sistemul penitenciar sunt solicitante, caracterizate prin randament înalt, rezistență la stres, nivel de dezvoltare a capacităților manageriale și stare de sănătate perfectă. Mai mult, programul de muncă nenormat și diversitatea proceselor care au loc în penitenciar, care implică capacitate decizională, grad înalt de responsabilitate pentru deciziile asumate, necesitatea intervenției imediate în cazuri excepționale care au loc în instituțiile de detenție au dus la îmbolnăvirea soțului său care, la 13 martie 2016, a decedat.

Starea de încordare continuă, lipsa de odihnă la timpul potrivit, implicarea emoțională în procesul de muncă, a dus la apariția stresului ocupațional și a arderii emoționale, iar în consecință la somarea acestora, au influențat starea de sănătate și au condus la apariția diferitor boli. A menționat că, la 25 octombrie 2016, Centrul de Medicină Legală din Republica Moldova, în temeiul documentelor medicale și în conformitate cu întrebările înaintate de către Departamentul Instituțiilor Penitenciare, în componența comisiei de experți judiciari medico-legali au constatat și conchis că, condițiile nocive de lucru, inclusiv cele atestate în cadrul activității profesionale a cetățeanului Andrei Todica, în calitate de șef de penitenciar (factorul de stres, regim alimentar nociv, interacțiunea cu contingentul special - deținuții, etc), au putut favoriza maladia și îndeosebi acutizarea și evoluția ei.

În viziunea reclamantei, soțul său a decedat în timpul aflării la tratament, iar, prin prisma pct.5 lit. h) din Instrucțiunea cu privire la asigurarea obligatorie de stat a colaboratorilor sistemului penitenciar, aprobată prin ordinul Departamentului Instituțiilor Penitenciare nr. 29 din 21 ianuarie 2014, aflarea la tratament se consideră îndeplinirea de către colaborator a obligațiunilor de serviciu. În drept, reclamanta și-a întemeiat acțiunea pe prevederile Legii cu privire la sistemul penitenciar nr. 1036 din 17 decembrie 1996 și pct. 5 lit. h) al Instrucțiunii cu privire la asigurarea obligatorie de stat a colaboratorilor sistemului penitenciar, aprobată prin ordinul Departamentului Instituțiilor Penitenciare nr. 29 din 21 ianuarie 2014. A solicitat reclamanta Stela Mihalachi recunoașterea ca fiind ilegale refuzul Departamentului Instituțiilor Penitenciare nr.5/M-246 din 15 februarie 2016 și ordinul Departamentului Instituțiilor Penitenciare nr.515ef.

din 22 decembrie 2016; stabilirea și achitarea sumei drepturilor bănești pentru 10 ani reieșind din funcția de șef al Penitenciarului nr. 4 - Cricova al Departamentului Instituțiilor Penitenciare, deținută de Andrei Todica, în beneficiul Stelei Mihalachi, cu titlu de ajutor unic; achitarea lunară de către Departamentul Instituțiilor Penitenciare în beneficiul Stelei Mihalachi drepturile bănești lunare ale soțului Andrei Todica, precum și încasarea cheltuielilor de judecată.

Pe parcursul examinării cauzei în prima instanță, Stela Mihalachi a depus cerere suplimentară la cererea de chemare în judecată și de concretizare a pretențiilor, invocând că, prin încheierea Direcției Financiare a Departamentului Instituțiilor Penitenciare din 23 noiembrie 2016 i-a fost stabilită pensia în legătură cu pierderea întreținătorului, de care a luat cunoștință la 14 februarie 2017. Nefiind de acord cu încheierea respectivă, a depus o cerere prealabilă către Departamentul Instituțiilor Penitenciare, prin care a solicitat anularea acesteia, deși cererea prealabilă a fost recepționată de ultimul la data de 24 februarie 2017, până în prezent nu a primit niciun răspuns.

A susținut că cuantumul pensiei nu a fost stabilit corect, acesta a fost stabilit contrar prevederilor art. 31 alin. (2) lit. a) al Legii nr. 1036 din 17 decembrie 1996, deoarece pensia de urmaș se stabilește după expirarea termenului de achitare a drepturilor bănești lunare, adică după expirarea termenului de cinci ani de la survenirea decesului. Drept urmare, a concretizării pretențiilor, reclamanta, pe lângă pretențiile inițiale, a solicitat și recunoașterea ilegală a acțiunilor Departamentului Instituțiilor Penitenciare prin neoferirea răspunsului la cererea prealabilă din 24 februarie 2017; anularea încheierii Departamentului Instituțiilor Penitenciare din 23 noiembrie 2016 prin care a fost stabilită pensia în legătură cu pierderea întreținătorului pe numele său și a fiicei XXXXX.

Ulterior, Stela Mihalachi, reprezentată de avocatul Eugeniu Musteață, a depus cerere de concretizare a pretențiilor a indicat că s-au adresat Ministerului Afacerilor Interne cu o cerere prealabilă prin care au solicitat de a-i stabili și achita Stelei Mihalachi suma drepturilor bănești în mărime de 120 de salarii lunare conform ultimei funcții deținute de Andrei Todica, cu titlu de ajutor unic cu achitarea lunară începând cu 13 martie 2016 și până la 13 martie 2021. Prin răspunsul Ministerului Afacerilor Interne nr. 44/10-M-211/18 din 12 aprilie 2018 au fost informați că la data decesului Andrei Todica nu se afla în raporturi de muncă și prin urmare pretențiile urmează a fi depuse împotriva Departamentului Instituțiilor Penitenciare, ca fiind ultimul angajator.

Astfel, a solicitat reclamanta de a recunoaște ca fiind ilegal refuzul Departamentului Instituțiilor Penitenciare nr. 5/M-246 din 15 februarie 2016 și ordinul Departamentului Instituțiilor Penitenciare nr. 515ef.

din 22 ianuarie 2016, de a recunoaște ilegale acțiunile Departamentului Instituțiilor Penitenciare de a nu examina și oferi un răspuns la cererea prealabilă recepționată la data de 24 februarie 2017, anularea încheierii Direcției finanțe a Departamentului Instituțiilor Penitenciare din 22 noiembrie 2017 prin care a fost stabilită pensia în cazul pierderii întreținătorului pe numele Stelei Mihalachi și fiicei XXXXX, de a recunoaște ilegal refuzul Ministerului Afacerilor Interne nr. 44/10-M-211/18 din 12 aprilie 2018. Obligarea pârâților de a achita suma drepturilor bănești pentru 10 ani reieșind din funcția de șef al Penitenciarului nr. 4 Cricova al DIP, deținută de Andrei Todica în beneficiul Stelei Mihalachi cu titlu de ajutor unic, de a achita începând cu 13 martie 2016 și până la 13 martie 2021 în beneficiul Stelei Mihalachi, drepturile bănești lunare ale soțului Andrei Todica, de a încasa de la pârâți în beneficiul Stelei Mihalachi cheltuielile de judecată.

Prin încheierea primei instanțe din 18 aprilie 2018 a fost atras în proces, în calitate de pârât Ministerul Afacerilor Interne, după ce acesta fusese atras inițial ca intervenient accesoriu, prin încheierea protocolară din 11 ianuarie 2018 (f.d. 166). Prin încheierea protocolară a primei instanțe din 05 decembrie 2018 a fost stabilită succesiunea în drepturi procesuale a pârâtului Departamentul Instituțiilor Penitenciare, reorganizat în Administrația Națională a Penitenciarelor.

Prin hotărârea din 08 februarie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, acțiunea depusă de Stela Mihalachi a fost admisă parțial, a fost recunoscut drept ilegal răspunsul Departamentului Instituțiilor Penitenciare nr. 5/M-246 din 15 februarie 2016 și ordinul nr. 515 ef din 22 decembrie 2016 cu privire la acordarea indemnizației unice în legătură cu decesul lui Todica Andrei, a fost obligată Administrația Națională a Penitenciarelor din cadrul Ministerului Justiției să-i stabilească și să-i achite Stelei Mihalachi suma drepturilor bănești pentru 10 (zece) ani, reieșind din funcția de șef al Penitenciarului nr. 4 Cricova al Administrației Naționale a Penitenciarelor, deținută de Todica Andrei, cu titlu de ajutor unic pentru decesul funcționarului public cu statut special, a fost obligată Administrația Națională a Penitenciarelor din cadrul Ministerului Justiției să-i achite timp de 5 (cinci) ani, lunar, în beneficiul Stelei Mihalachi, drepturile bănești lunare ale fostului soț Todica Andrei, începând cu data de 13 martie 2016 și până la 13 martie 2021, a fost încasat din contul Administrației Naționale a Penitenciarelor din cadrul Ministerului Justiției în beneficiul Stelei Mihalachi suma de 3000 de lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică.

În rest, acțiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată. La data de 18 februarie 2019 Administrația Națională a Penitenciarilor din cadrul Ministerului Justiției a declarat apel, solicitând casarea integrală a hotărârii instanței de fond, cu emiterea unei noi hotărâri privind respingerea acțiunii. Prin decizia din 16 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost casată integral hotărârea din 08 februarie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și a fost emisă o nouă hotărâre cu privire la respingerea acțiunii.

În susținerea soluției sale instanța de apel a stabilit că Stela Mihalachi s-a adresat cu cerere către Departamentul Instituțiilor Penitenciare în vederea acordării indemnizației unice pentru decesul soțului, prevăzută de art. 31 alin. (2) lit. a) din Legea cu privire la sistemul penitenciar nr. 1036 din 17 decembrie 1996. Aplicând prevederile normei de drept enunțate-supra și apreciind materialele administrate la caz, instanța de apel a stabilit că decesul lui Andrei Todica nu s-a produs în timpul exercitării nemijlocite a obligațiunilor de serviciu și nici nu a survenit în rezultatul activității profesionale a defunctului. Astfel, instanța de apel a ajuns la concluzia casării integrale a hotărârii primei instanțe cu emiterea unei decizii de respingere integrală a acțiunii depuse de Stela Mihalachi.

La data de 12 noiembrie 2019 Stela Mihalachi, reprezentată de avocatul Eugeniu Musteață, a depus recurs nemotivat, iar la 06 decembrie 2019 a depus motivarea cererii de recurs, împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel cu emiterea unei noi decizii de admitere integrală a acțiunii. În motivarea recursului a invocat că instanța de apel a interpretat eronat prevederile art. 31 alin. (1) și (2) lit. a) din Legea cu privire la sistemul penitenciar (în vigoare la data depunerii cererii) și pct. 4 și pct. 5 lit. h) din Instrucțiunea aprobată prin ordinul Departamentului Instituțiilor Penitenciare nr. 29 din 21 ianuarie 2014 ca urmare nu le-a aplicat, deși urmau a fi aplicate.

A susținut că este greșită motivarea instanței de apel precum că prevederile art. 31 alin. (1) și (2) lit. a) din Legea cu privire la sistemul penitenciar nu pot fi reținute la caz, deoarece se aplică doar dacă decesul a survenit în legătură cu îndeplinirea obligațiilor de serviciu, adică în cazul executării nemijlocite a atribuțiilor și obligațiilor stabilite prin lege sau în temeiul altor acte normative și nicidecum în cazul decesului în afara orelor de lucru, în circumstanțele ce nu sunt legate cu exercitarea obligațiilor de serviciu. La fel, a considerat greșită opinia instanței de apel cu referire la aceea că aflarea la tratament se consideră îndeplinirea atribuțiilor de serviciu numai dacă a nimerit la tratament ca urmare a cauzării leziunilor, excluzând astfel orice boală, afecțiune, etc, care au putut duce la spitalizarea și ca urmare la deces, deși o astfel de ipoteză nu rezultă din normele invocate.

A susținut că întinderea noțiunii de îndeplinire a atribuțiilor de serviciu rezultă din reglementările pct. 5 al Instrucțiunii cu privire la asigurarea obligatorie de stat a colaboratorilor sistemului penitenciar, aprobată prin ordinul Departamentului Instituțiilor Penitenciare nr. 29 din 21 ianuarie 2014. A invocat că Departamentul Instituțiilor Penitenciare, fără a ține cont de prevederile art. 31 alin. (2) lit.a) din Legea nr. 1036-XII din 17 decembrie 1996 și pct. 11 al Instrucțiunii i-a stabilit din start Stelei Mihalachi pensia de urmaș, fără a expira 5 ani de plată lunară a drepturilor bănești lunare ale celui decedat or, având în vedere că la data decesului Andrei Todica nu era pensionar, familiei acestuia i-a fost stabilită pensia pe motivul că acesta a decedat în timpul ce îndeplinea obligațiunile de serviciu.

Examinând admisibilitatea cererii de recurs, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează următoarele. După cum rezultă din speță litigiul a fost soluționat în baza Legii contenciosului administrativ nr. 793-XIV din data de 10 februarie 2000. Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod intră în vigoare la 01 aprilie 2019, iar potrivit alin. (2), la data intrării în vigoare a prezentului cod se abrogă Legea contenciosului administrativ nr. 793-XIV din data de 10 februarie 2000. În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a prezentului cod.

Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești. Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale. Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție va aprecia condițiile de admisibilitate a recursului în conformitate cu prevederile art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, adică conform reglementărilor anterioare intrării în vigoare a Codului administrativ. În conformitate cu art. 245 alin. (1) Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Instanța de apel transmite neîntîrziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Curtea de Apel Chișinău a emis decizia contestată la 16 octombrie 2019. La data de 12 noiembrie 2019 Stela Mihalachi și reprezentantul acesteia, avocatul Eugeniu Musteață au depus recurs nemotivat, iar la 06 decembrie 2019 aceștia din urmă au depus recurs motivat. Date care ar confirma faptul că decizia instanței de apel a fost notificată părților la dosar lipsesc, și prin urmare recursul declarat de Stela Mihalachi, reprezentat de avocatul Eugeniu Musteață, este în termen. În conformitate cu art. 439 alin. (2) și (3) Cod de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia.

În cazul neprezentării referinței în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se decide în lipsa acesteia. Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în conformitate cu alin.(2). Examinând temeiurile recursului, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține următoarele. Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2,3) și (4) al Codului de procedură civilă. În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul depus de Stela Mihalachi, reprezentată de avocatul Eugeniu Musteață, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Codul de procedură civilă. Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. În acest context, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului instanței de recurs precizează că, în contextul normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs. Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995). În conformitate cu art. 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, în cazul în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art.433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității recursului.

Încheierea se emite conform prevederilor art.270 și nu conține nicio referire cu privire la fondul recursului. Având în vedere cele expuse, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului consideră că recursul depus de Stela Mihalachi, reprezentată de avocatul Eugeniu Musteață, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2,3,4) al Codului de procedură civilă și, drept urmare, este inadmisibil. În conformitate cu art. 193, 195, 230, 258 alin. (3) ale Codului administrativ și art. 270, 433 lit. a), 440 alin. (1) ale Codului de procedură civilă, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Recursul depus de Stela Mihalachi, reprezentată de avocatul Eugeniu Musteață, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Mariana Pitic Judecătorii Nicolae Craiu Iurie Bejenaru