2rac-459/19 — cu privire la încasarea despăgubirii de asigurare, a dobânzii de întârziere și a cheltuielilor de judecată
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- cu privire la încasarea despăgubirii de asigurare, a dobânzii de întârziere şi a cheltuielilor de judecată
- Temei legal
- Temeiurile inadmisibilităţii recursului
2rac-459/19 — cu privire la încasarea despăgubirii de asigurare, a dobânzii de întârziere și a cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2019)
Dosarul nr. 2rac-459/19
Instanța de fond: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani – A. Miron
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – E. Clim, O. Cojocaru, S. Iorgov
ÎNCHEIERE
18 decembrie 2019 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție,
în componența:
Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas
Judecătorii Nina Vascan
Galina Stratulat
examinând admisibilitatea recursului declarat de către Societatea cu Răspundere
Limitată „Rost Import”,
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Biroul Național
al Asigurătorilor de Autovehicule împotriva Societății cu Răspundere Limitată „Rost
Import” și Veaceslav Ursoi cu privire la încasarea despăgubirii de asigurare, a dobânzii
de întârziere și compensarea cheltuielilor de judecată,
împotriva deciziei din data de 19 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care
s-a respins apelul declarat de către Societatea cu Răspundere Limitată „Rost Import”,
s-a menținut hotărârea din data de 05 aprilie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Rîșcani,
constată:
La 21 martie 2017 Biroul Național al Asigurătorilor de Autovehicule a depus
cerere de chemare în judecată, concretizată ulterior, împotriva Societății cu Răspundere
Limitată „Rost Import” (în continuare SRL „Rost Import”) și Veaceslav Ursoi, prin
care a solicitat încasarea despăgubirii de asigurare în mărime de 25 220,77 lei, a
dobânzii de întârziere în mărime de 588,85 lei și compensarea cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii de chemare în judecată Biroul Național al Asigurătorilor de
Autovehicule a menționat că la 04 mai 2016 în mun. Chișinău, str. Calea Ieșilor, 91 s-
a produs un accident rutier, cu implicarea automobilelor de model Scoda Fabia, cu
numărul de înmatriculare xxxxx, ce aparține lui Vitalie Braga, aflat în posesia SRL
„Rost Import”, care era condus de către Veaceslav Ursoi și automobilul de model
Mercedes Sprinter, cu numărul de înmatriculare xxxxx, ce aparține SRL „Rincon Prim”
și care era condus de către Vasile Adjovschi.
Potrivit procesului-verbal cu privire la contravenție din 04 mai 2016 vinovat de
producerea accidentului rutier a fost recunoscut Veaceslav Ursoi, conducătorul
1
autovehiculului, care se afla în locațiunea SRL „Rost Import” și care la momentul
producerii accidentului rutier nu deținea poliță de asigurare obligatorie de răspundere
civilă auto internă.
În urma accidentului rutier a fost deteriorat autovehiculul de model Mercedes
Sprinter, cu numărul de înmatriculare xxxxx, ce aparține SRL „Rincon Prim”.
La 31 mai 2016 SRL „Rincon Prim” s-a adresat către Biroul Național al
Asigurătorilor de Autovehicule cu cerere în vederea reparării prejudiciului material
cauzat, care în urma evaluărilor efectuate s-a stabilit ca fiind în mărime de 25 220,77
lei.
Biroul Național al Asigurătorilor de Autovehicule a menționat că la 19 august
2016 suma respectivă a fost achitată persoanei păgubite din mijloacele Fondului de
protecție a victimelor străzii, dat fiind faptul că SRL „Rost Import” nu a respectat
prevederile art. 4, alin. (1) din Legea nr. 414-XVI din 22 decembrie 2006 și anume nu
deținea poliță de asigurare obligatorie de răspundere civilă auto internă.
În aceste circumstanțe Biroul Național al Asigurătorilor de Autovehicule se
consideră îndreptățit de a solicita încasarea în ordine de regres a despăgubirii de
asigurare achitată părții vătămate SRL „Rincon Prim”, ca urmare a accidentului rutier
care a avut loc la 04 mai 2016.
Referitor la încasarea dobânzii de întârziere Biroul Național al Asigurătorilor de
Autovehicule a indicat că societatea pârâtă în temeiul art. 619 din Codul civil are
obligația de a achita dobânda de întârziere aferentă datoriei formate.
Prin hotărârea din 05 aprilie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani s-a admis
parțial cererea de chemare în judecată, s-a încasat din contul SRL „Rost Import” în
beneficiul Biroului Național al Asigurătorilor de Autovehicule despăgubirea în sumă
de 25 220,77 lei, dobânda de întârziere în sumă de 588,85 lei, taxa de stat în sumă de
798,28 lei și cheltuielile de asistență juridică în sumă de 2 500 lei, în rest, s-au respins
pretențiile ca fiind neîntemeiate. ( f.d. 72, 79-85)
Curtea de Apel Chișinău prin decizia din data de 19 martie 2019 a respins apelul
declarat de către SRL „Rost Import”, a menținut hotărârea din data de 05 aprilie 2018
a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani. ( f.d. 123,124-133)
Instanțele de judecată au concluzionat că prin prisma art. 1329, alin. (1) și 1415,
alin. (1) din Codul civil (în redacția de până la 01 martie 2019) Biroul Național al
Asigurătorilor de Autovehicule în vederea recuperării sumelor cheltuite din Fondul de
protecție a victimelor străzii este îndreptățit de a solicita încasarea în ordine de regres a
despăgubirii de asigurare achitate de la persoana responsabilă de cauzarea prejudiciului.
În speță, realizarea de către SRL „Rost Import” a posesiei automobilului de model
Scoda Fabia, cu numărul de înmatriculare xxxxx îi atribuie acesteia calitatea de posesor
de izvor de pericol sporit.
De asemenea, instanțele de judecată au mai reținut că răspunderea delictuală civilă
survine în cazul întrunirii cumulative a tuturor elementelor constitutive ale acestei
categorii de răspundere civilă, și anume: fapta ilicită, vinovăția, consecințele
prejudiciabile și legătura cauzală între acestea, concluzionând că în speță sunt prezente
toate condițiile necesare pentru atragerea la răspundere civilă. Argumentul SRL „Rost
2
Import” referitor la lipsa vinovăției lui Veaceslav Ursoi în comiterea contravenției a
fost apreciat critic de instanțele de judecată, ori la materialele cauzei lipsește proba
contestării și anulării procesului-verbal cu privire la contravenție din data de 04 mai
2016.
Referitor la pretenția cu privire la încasarea dobânzii de întârziere instanțele de
judecată au conchis că în temeiul art. 619, alin. (2) din Codul civil aceasta este
întemeiată și dispusă spre încasare.
Subsecvent pretențiilor admise prin prisma art. 94, 96 din Codul de procedură
civilă instanțele de judecată au dispus încasarea cheltuielilor de judecată suportate de
partea care a avut câștig de cauză și anume taxa de stat proporțional părții admise din
acțiune și a cheltuielilor suportate pentru asistență juridică în suma reală, necesară și
rezonabilă în raport cu complexitatea cauzei și volumul de lucru prestat de avocat.
Împotriva deciziei instanței de apel, la data de 01 octombrie 2019 a depus recurs
SRL „Rost Import”, prin care a solicitat repunerea în termenul de declarare a recursului,
admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel. (f.d. 136-140)
În susținerea pretenției cu privire la repunerea în termenul de declarare a recursului
SRL „Rost Import” a indicat că nu a recepționat decizia contestată, care a fost expediată
la adresa electronică abia la 02 august 2019.
În motivarea recursului societatea recurentă a indicat dezacordul cu concluziile
adoptate, considerându-le neîntemeiate, de asemenea nu recunoaște probele anexate la
materialele dosarului și consideră că acestea au fost dobândite ilegal.
În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă recursul se
declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă
legea nu prevede altfel.
Materialele cauzei atestă că decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la
19 martie 2019, a fost expediată participanților la proces la 01 august 2019, publicată
pe portalul național al instanțelor de judecată la 05 august 2019.
În aceste circumstanțe completul colegiului menționează că nu v-a soluționa
cererea cu privire la repunerea în termen de declarare a recursului, ori recursul înaintat
de către SRL „Rost Import” la 01 octombrie 2019, se consideră a fi declarat în termen.
Examinând temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele
cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia, că recursul declarat de către SRL „Rost
Import” este inadmisibil din următoarele considerente.
Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă că
SRL „Rost Import” a indicat argumente ce țin de dezacordul cu felul în care instanțele
de judecată au apreciat înscrisurile probatorii și au constatat circumstanțele cauzei. Nu
pot fi reținute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de reaprecierea
probelor, fapt inadmisibil în recurs.
Conform regulilor din Secțiunea a 2-a din Capitolul XXXVIII al Codului de
procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către
instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre
3
probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara
controlului instanței de recurs.
Recursul exercitat conform secțiunii a 2 - a are caracter devolutiv numai asupra
problemelor de drept material și procesual, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar
nu și temeinicia în fapt.
Astfel, completul Colegiului constată că argumentele invocate în recurs nu pot
constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acesta nu se încadrează în cele expres
stabilite la art. 432, alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.
În conformitate cu prevederilor art. 432, alin. (1) din Codul de procedură civilă
părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declarare recurs în cazul în care se
invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a
normelor de drept procesual.
Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se
consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau
aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la
alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care
acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care
instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a
fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și
libertăților fundamentale ale omului.
În conformitate cu art. 433, lit. a) din Codul de procedură civilă cererea de recurs
se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile
prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) și (4).
Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie
capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să
posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în recursul declarat
de către SRL „Rost Import”, asemenea aspecte nu se regăsesc.
În speță, completul Colegiului menționează, că recursul în cauză conține obiecții
de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanța de apel,
primind o apreciere corespunzătoare.
În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului societății recurente la
soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în
care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.
Drept urmare, se reține că argumentele invocate de către societatea recurentă nu
pot constitui temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea
esențială sau aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept
procesual, așa cum formal invocă SRL „Rost Import”, și, respectiv, nu constituie temei
de casare a deciziei recurate.
În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul
declarat de către SRL „Rost Import”, inadmisibil.
4
Conform celor expuse, în temeiul art. 431, alin. (1) și (2), art. 433, lit. a), 440, alin.
(1) și (11) din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
dispune:
Recursul, declarat de către Societatea cu Răspundere Limitată „Rost Import”, se
consideră inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Maria Ghervas
judecătorii Nina Vascan
Galina Stratulat
5