2rac-380/19 — incasarea despagubirilor de asigurare
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- incasarea despagubirilor de asigurare
- Temei legal
- temeiurile declararii recursului
2rac-380/19 — incasarea despagubirilor de asigurare (Curtea Supremă de Justiție, 2019)
Dosarul nr. 2rac-380/19
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Central (jud. N. Mămăligă)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: M. Anton, V. Cotorobai, I. Țurcan)
ÎNCHEIERE
4 decembrie 2019 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție,
în componența:
Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală
Judecătorii Galina Stratulat
Victor Burduh
examinând admisibilitatea recursului declarat de Asociația Profesională ”Biroul
Național al Asiguratorilor de Autovehicule”,
în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Compania de
Asigurări ”Asterra Grup” Societate pe Acțiuni împotriva Biroului Național al
Asiguratorilor de Autovehicule cu privire la încasarea despăgubirii de asigurare,
penalității, dobânzii de întârziere și a cheltuielilor de judecată,
împotriva deciziei din 18 aprilie 2019 a Curții de Apel Chișinău,
c o n s t a t ă :
La 21 ianuarie 2015 CA „Asterra Grup” SA a depus cerere de chemare în judecată,
concretizată ulterior împotriva Biroului National al Asigurătorilor de Autovehicule
prin care a solicitat încasarea de la Biroul National al Asigurătorilor de Autovehicule
în beneficiul său a sumei de 76341,75 de lei cu titlu de despăgubire de asigurare, suma
de 40111,20 de lei cu titlu de penalitate, suma de 79389,63 de lei cu titlu de dobândă
de întârziere și cheltuielile de judecată în sumă de 9081 de lei.
În motivarea acțiunii a indicat că la 04 septembrie 2014, în mun. Bălți pe str.
Dovato a avut loc accidentul rutier cu participarea automobilului de model xxxx, cu
număr de înmatriculare xxxx, condus de Elinevski Alexei și a automobilului de model
xxxx, cu număr de înmatriculare xxxxx, condus de Rahbaribarforoushi Ali. Vinovat de
producerea accidentului rutier a fost recunoscut șoferul automobilului de model
xxxxxx, cu număr de înmatriculare xxxxx, Rahbaribarforouschi Ali. În baza
procesului-verbal cu privire la contravenție nr. MAI 02 641056 din 04 septembrie
2014, acestuia i-a fost aplicată pedeapsa conform art. 242 alin.(2) Cod Contravențional.
Reclamantul a menționat că deoarece automobilul de model xxxxx, cu număr de
înmatriculare xxx, era asigurat în baza contractului de asigurare facultativă CASCO
nr.xxxxx din 07 ianuarie 2014, CA „Asterra Grup” SA a convenit cu partea păgubită
SRL „Autocoloana Rîbnița - 2831” că accidentul produs la 04 septembrie 2014,
constituie caz asigurat. A notat că mărimea prejudiciului real cauzat constituia suma
de 222840 de lei, sumă care a fost achitată în baza ordinelor de plată nr. 135 din 14
noiembrie 2014, nr. 2368 din 14 noiembrie 2014 și nr. 2369 din 17 noiembrie 2014.
A relatat reclamantul că în privința automobilului de model xxxxx, cu număr de
înmatriculare xxxxx a fost încheiat un contract de asigurare obligatorie de răspundere
1
civilă externă „Cartea Verde” de la SAR „Astra” SA, certificat seria xxxxxx din 24
iulie 2014. Astfel, cu trimitere la prevederile art. 1415 alin. (l) din Codul Civil și art.20
alin.(2) al Legii nr.414 din 22 decembrie 2006, susține recurentul că drepturile
persoanei păgubite prin accident produs pe teritoriul Republicii Moldova de
autovehicul aflat în posesiunea unei persoane asigurate în străinătate se exercită față de
asigurătorul acestei persoane prin intermediul Biroului Național al Asigurătorilor de
Autovehicule.
A notat reclamantul că după plata despăgubirii de asigurare conform contractului
CASCO, păgubitul a cedat dreptul creanță față de delicvent către CA „Asterra Grup”
SA, ultimul a subrogat în drepturi pe asiguratul său SRL „Autocoloana Rîbnița - 2831”
și în limita despăgubirii achitate este în drept de a formula pretenții față de Biroul
Național al Asigurătorilor de Autovehicule. Astfel, s-a adresat Biroului Național al
Asiguratorilor de Autovehicule cu propunerea de restituire benevolă a sumei de 222840
de lei, însă, pretențiile nu au fost soluționate într-un termen rezonabil.
Reclamantul a invocat că în legătură cu încălcarea termenului de plată a
despăgubirii de asigurare în termenii stabiliți de lege, asigurătorul de răspundere civilă
auto este obligat la plata penalității în mărime de 0,1% din suma despăgubirii, ceea ce
constituie suma de 10027,80 de lei. Totodată, că urmare a refuzului de a soluționa
litigiul pe cale amiabilă, fiind înaintată acțiunea în instanța de judecată, pârâtul este
obligat să recupereze și cheltuielile de judecată, inclusiv și cheltuielile pentru asistență
juridică.
În acest context reclamantul a susținut că la 27 noiembrie 2015 pîrîtul a achitat
suma de 146498,25 de lei cu titlu de despăgubire de asigurare, astfel suma restantă
constituie 76341,75 de lei din suma de 222489,25 de lei, iar în conformitate cu art.6
alin.(6) al Legii cu privire la asigurări și art. 619 din Codul Civil, în cazul neexecutării
în termen a obligației urmează să fie achitată penalitatea și dobânda de întârziere.
Prin hotărârea din 10 august 2018 a Judecătoriei Chișinău (sediul Centru), a fost
admisă cererea de chemare în judecată depusă de CA „Asterra Grup” SA împotriva
Biroului National al Asigurătorilor de Autovehicule: s-a încasat de la Biroul Național
al Asigurătorilor de Autovehicule în beneficiul CA „Asterra Grup” SA suma de
76341,75 de lei cu titlu de despăgubire de asigurare, suma de 40111,20 de lei cu titlu
de penalitate, suma de 79389,63 de lei cu titlu de dobândă de întârziere și cheltuielile
de judecată în sumă de 9081 de lei, iar în total suma de 204923,58 de lei.
Prin decizia din 18 aprilie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă cererea
de apel depusă de Biroul National al Asigurătorilor de Autovehicule și a fost menținută
hotărârea din 10 august 2018 a Judecătoriei Chișinău (sediul Centru).
Pentru a concluziona astfel instanța de apel a reținut că instanța de fond a examinat
cauza sub toate aspectele și în conformitate cu normele de drept în vigoare, respectând
principiul disponibilității și egalității părților în proces. Iar argumentele invocate în
apelul declarat, în esența lor, sunt similare argumentelor invocate în prima instanță,
cărora instanța de fond le-a data o apreciere corectă.
La 23 iulie 2019, Asociația Profesională ”Biroul Național al Asiguratorilor de
Autovehicule” a declarat recurs împotriva deciziei din 18 aprilie 2019 a Curții de Apel
Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a
hotărârii instanței de fond cu pronunțarea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii și
încasarea de la CA „Asterra Grup” SA în beneficiul recurentului a taxei de stat achitată
la depunerea cererii de apel și a taxei de stat achitată la declararea recursului.
2
În motivarea recursului s-a invocat că instanțele inferioare au încălcat și aplicat
eronat normele dreptului material, nu au aplicat legea care trebuia să fie aplicată,
aplicând o lege care nu trebuia să fie aplicată.
A mai invocat recurentul că aplicarea eronată a normelor de drept procedural, a
dus la soluționarea greșită a cauzei și aprecierea probelor a fost arbitrară, iar erorile
comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
În contextul prevederilor art. 434 alin.(1) Cod de procedură civilă, recursul se
declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă
legea nu prevede altfel.
Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 18 aprilie 2019.
Materialele cauzei atestă faptul că decizia contestată a fost expediată părților la
data de 18 mai 2019 (f.d. 18 vol. II), însă date despre recepționarea acesteia lipsesc.
Astfel, recursul declarat la data de 23 iulie 2019, este în termen.
Examinând temeiurile recursului declarat de Asociația Profesională ”Biroul
Național al Asiguratorilor de Autovehicule”, completul Colegiului civil, comercial și
de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept
inadmisibil din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți
participanți la proces sânt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea
esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept
procedural.
Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se
consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau
aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la
alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care
acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care
instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a
fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și
libertăților fundamentale ale omului.
Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se
consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute
la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Asociația Profesională ”Biroul
Național al Asiguratorilor de Autovehicule”, nu se încadrează în temeiurile prevăzute
la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul
recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea
esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie
temei de casare a deciziei contestate.
Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are caracter
devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se
doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.
În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura
3
admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se
încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul
normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură
civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele
de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe,
suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului
instanței de recurs.
Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate
interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că
instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile
de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă, din recursurile
declarate nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a
probelor.
În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența
sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru
Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune
motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe
dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de
o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra
Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).
În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a
considera recursul declarat de Asociația Profesională ”Biroul Național al
Asiguratorilor de Autovehicule”, ca fiind inadmisibil.
În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, completul
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
d i s p u n e :
Se consideră inadmisibil recursul declarat de Asociația Profesională ”Biroul
Național al Asiguratorilor de Autovehicule” împotriva deciziei din 18 aprilie 2019 a
Curții de Apel Chișinău.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Oleg Sternioală
Judecătorii Galina Stratulat
Victor Burduh
4