2r-205/20 — cu privire la incasarea despagubirilor de asigurare, a dobinzii de intirziere, a penalitatii si a cheltuielilor de judecata

Dosarul nr. 2r-205/20

Prima instanță: Judecătoria Chișinău sediul Centru (jud. G. Manoli)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. L. Bulgac, V. Sîrbu, V. Buhnaci)

Instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție (jud. A. Cobăneanu, S. Filincova, D. Mardari)

Instanța de revizuire: Curtea de Apel Chișinău (jud. L. Bulgac, V. Sîrbu, V. Buhnaci)

DECIZIE

20 mai 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Galina Stratulat

Nicolae Craiu

examinând recursul declarat de Valentina Baltag, reprezentată de avocatul

Serghei Mocanu

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Valentinei Baltag împotriva

Biroului Național al Asigurătorilor de Autovehicule cu privire la încasarea

despăgubirilor de asigurare, a dobânzii de întârziere, a penalității și a cheltuielilor de

judecată

împotriva încheierii din 22 ianuarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care

a fost respinsă ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Valentina Baltag,

reprezentată de avocatul Serghei Mocanu împotriva deciziei din 29 ianuarie 2019 a

Curții de Apel Chișinău

constată:

La 21 septembrie 2016, Valentina Baltag, reprezentată de avocatul Rostislav

Parasii a depus cerere de chemare în judecată împotriva Biroului Național al

Asigurătorilor de Autovehicule cu privire la încasarea despăgubirilor de asigurare, a

dobânzii de întârziere, a penalității și a cheltuielilor de judecată.

Întemeindu-și pretențiile în baza dispozițiilor art. 19, 21 din Legea nr. 414 din

22 decembrie 2006 cu privire la asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru

pagube produse de autovehicule, art. 6 din Legea nr. 407 din 21 decembrie 2006 cu

privire la asigurări, art. 619, 1328 Cod civil, 85, 166, 167 CPC, a solicitat admiterea

acțiunii, încasarea din contul pârâtului în beneficiul ei a despăgubirii de asigurare în

mărime de 293 713,11 de lei, a dobânzii de întârziere, a penalității și a cheltuielilor

de judecată.

1

Pe parcursul examinării cauzei, Valentina Baltag a depus cerere de

concretizare a cerințelor inițiale împotriva Biroului Național al Asigurătorilor de

Autovehicule, intervenient accesoriu Alexandru Țurcanu, prin care a solicitat

încasarea din contul pârâtului în beneficiul ei a despăgubirii de asigurare în mărime

de 293 713,11 de lei, a dobânzii de întârziere în mărime de 180 838,75 de lei pentru

perioada 13 aprilie 2015 – 16 martie 2018 și a penalității în mărime de 52 868,35 de

lei.

Prin hotărârea din 25 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru, a fost

respinsă acțiunea ca neîntemeiată.

Prin decizia din 29 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins

apelul declarat de Valentina Baltag, reprezentată de avocatul Serghei Mocanu și

menținută hotărârea din 25 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru.

Prin încheierea din 3 iulie 2019 a Curții Supreme de Justiție, a fost considerat

inadmisibil recursul declarat de Valentina Baltag, reprezentată de avocatul Serghei

Mocanu.

La 6 august 2019, Valentina Baltag, reprezentată de avocatul Serghei Mocanu

a depus cerere de revizuire împotriva deciziei din 29 ianuarie 2019 a Curții de Apel

Chișinău, solicitând admiterea acesteia, casarea deciziei instanței de apel cu

rejudecarea cauzei în alt complet de judecată.

În motivarea cererii de revizuire, cu referire la prevederile art. 449 lit. b) CPC,

a invocat că Colegiul civil al Curții de Apel Chișinău, la data emiterii deciziei din

29 ianuarie 2019, nu era imparțial și obiectiv făcând parte dintr-un organ de stat

considerat prin Hotărârea Parlamentului RM nr. 8 din 8 iunie 2019 acaparat și care

funcționează în detrimentul drepturilor și libertăților omului.

A menționat că Plenul CSM în Hotărârea nr. 211/13 din 25 iulie 2019, a

relevat că la 8 iunie 2019, Parlamentul RM, ales la 24 februarie 2019, a adoptat

Hotărârea nr. 39 pentru adoptarea Declarației cu privire la recunoașterea caracterului

captiv al statului Republica Moldova, prin care deputații din noul Parlament au

constatat oficial existența unei situații de criză socială, economică și politică

acutizată de corupția generalizată și agravată prin uzurparea puterii de stat.

Prin încheierea din 22 ianuarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă

ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Valentina Baltag, reprezentată de

avocatul Serghei Mocanu împotriva deciziei din 29 ianuarie 2019 a Curții de Apel

Chișinău.

La 19 februarie 2020, Valentina Baltag, reprezentată de avocatul Serghei

Mocanu a declarat recurs împotriva încheierii din 22 ianuarie 2020 a Curții de Apel

Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea încheierii recurate, pronunțarea unei

noi hotărâri de admitere a cererii de revizuire.

În motivarea recursului a invocat că Colegiul civil al Curții de Apel Chișinău,

la data emiterii deciziei din 29 ianuarie 2019, nu era imparțial și obiectiv făcând

parte dintr-un organ de stat considerat prin Hotărârea Parlamentului RM nr. 8 din

8 iunie 2019 acaparat și care funcționează în detrimentul drepturilor și libertăților

omului.

2

Astfel, Plenul CSM în Hotărârea nr. 211/13 din 25 iulie 2019, a relevat că la

8 iunie 2019, Parlamentul RM, ales la 24 februarie 2019, a adoptat Hotărârea nr. 39

pentru adoptarea Declarației cu privire la recunoașterea caracterului captiv al statului

Republica Moldova, prin care deputații din noul Parlament au constatat oficial

existența unei situații de criză socială, economică și politică acutizată de corupția

generalizată și agravată prin uzurparea puterii de stat.

A considerat că, întru evitarea încălcării elementelor inerente ale garanțiilor

procesului instituite la art. 6 alin. (1) din Convenția Europeană pentru Apărarea

Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, care reglementează dreptul la un

proces echitabil, cererea de revizuire urmează a fi admisă.

În conformitate cu art. 425 CPC, termenul de declarare a recursului împotriva

încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.

Din materialele dosarului rezultă că copia încheierii recurate a fost expediată

în adresa părților la 11 februarie 2020, fapt confirmat prin scrisoarea de însoțire

(f. d. 149 vol. II), însă careva date care ar confirma recepționarea acesteia de către

recurentă la materialele dosarului lipsesc.

Astfel, se constată că recurenta s-a conformat prevederilor legale și a declarat

recursul la 19 februarie 2019 în termenul legal.

În conformitate cu art. 426 alin. (3) CPC, recursul împotriva încheierii se

examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza copiei

certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și a referinței la recurs, fără

examinarea admisibilității și fără participarea părților.

Studiind materialele dosarului în raport cu temeiurile invocate în recurs

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră recursul neîntemeiat și care urmează a fi respins cu menținerea încheierii

contestate, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 427 lit. a) CPC, instanța de recurs, după ce examinează

recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și să mențină

încheierea.

După cum rezultă din materialele dosarului, la 6 august 2019, Valentina

Baltag, reprezentată de avocatul Serghei Mocanu a depus cerere de revizuire

împotriva deciziei din 29 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, care prin

încheierea din 22 ianuarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă ca

inadmisibilă (f. d. 111-112, 145-148 vol. II).

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție conchide că Curtea de Apel Chișinău corect a constatat inadmisibilitatea

acesteia, or temeiurile declarării revizuirii împotriva hotărârilor judecătorești

irevocabile de către legiuitor sunt specificate exhaustiv în art. 449 CPC.

Așadar, cu referire la norma legală citată, la caz se constată că revizuenta,

solicitând revizuirea deciziei din 29 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a

invocat drept temei de revizuire prevederile art. 449 lit. b) CPC, menționând că a

apărut o circumstanță esențială a cauzei care nu a fost și nu a putut fi cunoscută

revizuentului la momentul examinării cauzei în fond.

3

În conformitate cu art. 451 CPC cererea de revizuire se depune în scris de

persoanele menționate la art. 447, indicându-se în mod obligatoriu temeiurile

consemnate la art. 449 și anexându-se probele ce le confirmă.

Din dispozițiile legale enunțate urmează că revizuirea este o cale de atac de

retractare și nu reformare prin intermediul căreia se poate obține anularea unei

hotărâri judecătorești irevocabile și reînnoirea judecății în cazurile expres

determinate de lege, iar retractarea neîntemeiată a hotărârii contestate poate duce la

încălcarea principiului stabilității raporturilor juridice. De aceea, legea admite

revizuirea numai în cazuri strict determinate, care sunt prevăzute în mod limitativ în

art. 449 CPC.

În acest context, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție reține ca întemeiată constatarea Curții de Apel Chișinău

în sensul că temeiul invocat de Valentina Baltag, reprezentată de avocatul Serghei

Mocanu în susținerea cererii de revizuire nu se încadrează în dispozițiile art. 449

lit. b) CPC și nu poate fi interpretat ca circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei

care nu i-au fost și nu au putut fi cunoscute anterior.

Or, referirea Valentinei Baltag la Hotărârea Parlamentului Republicii

Moldova nr. 39 din 8 iunie 2019, prin care a fost adoptată Declarația cu privire la

recunoașterea caracterului captiv al statului Republica Moldova, nu se încadrează în

categoria circumstanțelor și faptelor esențiale și obligatorii ce ar justifica retractarea

unei hotărâri judecătorești rămase irevocabile, deoarece nu are tangență cu

examinarea respectivei cauze civile, declarația menționată referindu-se la situația

social-politică a țării.

Drept urmare, la caz se va remarca că admiterea cererii de revizuire, în

asemenea împrejurări, ar contravine principiului securității raporturilor juridice și ar

constitui o violare a art. 6 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor

Omului și a Libertăților Fundamentale.

În susținerea opiniei enunțate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție invocă și hotărârea Curții Europene a

Drepturilor Omului din 3 martie 2009 în cazul Eugenia și Doina Duca contra

Moldovei, în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reiterat că securitatea

raporturilor juridice presupune respectarea principiului autorității lucrului judecat,

care instituie că nicio parte nu este în drept să solicite revizuirea unei hotărâri

definitive și obligatorii întru obținerea unei reexaminări și unei noi soluții în cauză.

Competența de revizuire a instanțelor superioare ar trebui să fie exercitată pentru a

corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă

examinare. Revizuirea nu ar trebui apreciată ca un recurs deghizat. O distanțare de

la principiul respectiv este justificată doar atunci când este determinată de

circumstanțe cu caracterele substanțiale și obligatorii.

Astfel fiind, instanța de recurs va respinge argumentul recurentei precum că,

întru evitarea încălcării elementelor inerente ale garanțiilor procesului instituite la

art. 6 alin. (1) din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a

Libertăților Fundamentale, care reglementează dreptul la un proces echitabil, cererea

de revizuire urmează a fi admisă.

4

În acest context și alte argumente ale recurentei invocate în recurs sunt lipsite

de suport legal și nu pot constitui temei de admitere a recursului în sensul invocat,

or acestea nu conțin argumente care ar indica expres la ilegalitatea încheierii

recurate, prin care s-a dispus la caz respingerea cererii de revizuire ca inadmisibilă.

Distinct de cele relatate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul

și de a menține încheierea din 22 ianuarie 2020 a Curții de Apel Chișinău.

În conformitate cu art. 427 lit. a) CPC Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

decide:

Se respinge recursul declarat de Valentina Baltag, reprezentată de avocatul

Serghei Mocanu.

Se menține încheierea din 22 ianuarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, în cauza

civilă la cererea de chemare în judecată a Valentinei Baltag împotriva Biroului

Național al Asigurătorilor de Autovehicule cu privire la încasarea despăgubirilor de

asigurare, a dobânzii de întârziere, a penalității și a cheltuielilor de judecată.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Galina Stratulat

Nicolae Craiu

5