2ra-1962/19 — Declararea nulitătii actelor juridice

2ra-1962/19 — Declararea nulitătii actelor juridice (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 2ra-1962/19

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, judecător – V. Jomiru-Niculiță

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, judecători – V. Clima, E. Palanciuc, A. Malâi

D E C I Z I E

18 decembrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu,

Judecătorii Galina Stratulat,

Nicolae Craiu,

Victor Burduh,

Svetlana Filincova

examinând recursul declarat de Alexei Moldovan, prin intermediul avocatului

Sorin Corceac,

în cauza civilă la cererea înaintată de Alexei Moldovan împotriva lui Serghei

Florov, Igor Curtev și a Vladislavei Curtev, intervenient accesoriu Agenția Servicii

Publice cu privire la declararea nulității contractului de vânzare-cumpărare, a

contractului de donație și anularea certificatului,

împotriva deciziei din 23 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respinsă cererea de apel depusă de Alexei Moldovan, prin intermediul avocatului

Sorin Corceac, fiind menținută hotărârea din 02 aprilie 2018 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Rîșcani,

c o n s t a t ă:

La 01 februarie 2017, Alexei Moldovan a înaintat cerere de chemare în judecată,

concretizată ulterior, către Serghei Florov, Igor Curtev, Vladislava Curtev,

intervenient accesoriu Instituția Publică „Agenția Servicii Publice”, cu privire la

declararea nulității absolute a contractului de vânzare-cumpărare nr. 6228 din 16

decembrie 2013, încheiat între Serghei Frolov și Igor Curtev, declararea nulității

absolute a contractului de donație nr. 136 din 17 ianuarie 2017, încheiat între Igor

Curtev și Vladislava Curteva, anularea certificatului cu privire la dreptul de

proprietate asupra cotei-părți din proprietatea comună nr. 133 din 17 ianuarie 2017,

repunerea părților în poziția inițială, precum și compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a invocat că, la 23 aprilie 2013, Alexei Moldovan a înaintat

cerere de chemare în judecată către Serghei Frolov cu privire la încasarea datoriei

conform recipisei.

Prin hotărârea din 13 septembrie 2013 a Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău, a

fost admisă integral acțiunea înaintată de Alexei Moldovan, cu încasarea din contul

lui Serghei Frolov a sumei de 28000 euro și a cheltuielilor de judecată.

1

În scopul asigurării acțiunii, pe parcursul examinării cauzei indicate mai sus,

avocatul reclamantului a solicitat aplicarea măsurii de asigurare pe bunul imobil ce îi

aparținea cu drept de proprietate lui Serghei Frolov, care este format din terenul cu

numărul cadastral XXXXX și construcția cu numărul cadastral XXXXX, amplasate

în mun. Chișinău, str. XXXXX, 10, însă, instanța de judecată, din temeiuri

necunoscute, nu s-a expus asupra acestei cereri.

Hotărârea din 13 septembrie 2013 a Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău, a rămas

definitivă la 05 februarie 2014, din care motive, reprezentantul reclamantului a

prezentat spre executare silită titlul executoriu executorului judecătoresc Nicolae

Pașa.

Prin încheierea executorului judecătoresc Nicolae Pașa nr.019-sl 690/14 din 04

aprilie 2014, s-a intentat procedura de executare a documentului executoriu, iar în

vederea executării titlului executoriu s-a dispus asigurarea procedurii de executare cu

interpelarea informației din registrele de stat cu privire la bunurile mobile și imobile

ce îi aparțin cu drept de proprietate lui Serghei Frolov.

La 19 decembrie 2016, la sediul executorului judecătoresc s-a prezentat mama

reclamantului, Galina Moldovan, care a solicitat informația cu privire la etapa în care

se află executarea documentului executoriu. Din discuțiile cu executorul judecătoresc

și conform informației de la dosarul de executare, s-a adeverit faptul că Serghei Frolov

nu deține nici un bun imobil în proprietatea sa, ceea ce a fost surprinzător pentru

Galina Moldovan, fiindcă la momentul examinării cauzei Serghei Frolov deținea

dreptul de proprietate asupra bunului imobil, indicat mai sus.

Prin urmare, Galina Moldovan a solicitat executorului judecătoresc efectuarea

unei interpelări în adresa Oficiului Cadastral Teritorial mun. Chișinău cu privire la

eliberarea copiilor actului juridic în baza căruia Serghei Frolov a înstrăinat bunul

imobil indicat mai sus.

Conform răspunsului primit de la Oficiul Cadastral Teritorial Chișinău, s-a constat

că Serghei Frolov a înstrăinat bunul imobil format din terenul cu numărul cadastral

XXXXX și construcția cu numărul cadastral XXXXX, amplasate în mun. Chișinău,

str. XXXXX, 10, lui Igor Curtev, în baza contractului de vânzare-cumpărare,

autentificat notarial la 16 decembrie 2013, de către notarul public Evghenii Berghii

cu nr.6228.

Astfel, după analiza acestui contract și suprapunerea circumstanțelor de fapt, se

denotă natura fictivă a acestui contract și scopul adevărat urmărit de Serghei Frolov

la alienarea dreptului de proprietate, și anume, scopul vânzătorului de a se eschiva de

la executarea documentului executoriu în baza căruia Serghei Frolov datorează lui

Alexei Moldovan suma de 28000 euro.

Reclamantul a considerat că contractul de vânzare-cumpărare urmează a fi

declarat nul, deoarece la momentul înaintării acțiunii din 23 aprilie 2013, Alexei

Moldovan a anexat extrasul din Registrul bunurilor imobile, conform căruia se

dovedește că bunul imobil îi aparținea lui Serghei Frolov. Despre acțiunea înaintată

în instanța de judecată, Serghei Frolov cunoștea, așa cum acesta a recepționat citațiile

expediate de instanță, însă, din motive necunoscute nu s-a prezentat în cadrul

examinării cauzei, iar ulterior a depus o cerere de examinare în lipsă.

Potrivit reclamantului, Serghei Frolov a înstrăinat bunurile deținute în proprietate

la 16 decembrie 2013, cu scopul de a se eschiva de la executarea hotărârii

judecătorești. Mai mult, derivând din clauzele contractului de vânzare-cumpărare

2

contestat, soția lui Serghei Frolov nu este indicată în calitate de vânzător, cu toate că,

bunurile imobile înstrăinate au fost cumpărate în timpul căsătoriei.

La 21 decembrie 2016, executorul judecătoresc a întreprins măsuri de asigurare a

documentului executoriu, ieșind la fața locului pe adresa mun. Chișinău, str. XXXXX,

10, unde conform procesului-verbal s-a constatat că Serghei Frolov împreună cu

familia sa locuiește întru-un bun imobil ce se află într-o ogradă cu bunul imobil

înstrăinat conform contractului de vânzare-cumpărare, iar în construcția înstrăinată

locuiește o persoană de vârstă înaintată, Andrei Cioară.

Reclamantul a indicat că, creează dubii și achitarea prețului vânzării bunului

imobil stabilit în contract, care este un preț conform evaluării cadastrale, dar nu cel

real de piață, mai mult ca atât notarul face mențiunea că bunul imobil a fost achitat

până la momentul semnării prezentului contract de vânzare-cumpărare.

Astfel, acțiunea este înaintată în vederea asigurării patrimoniului său, ce este

diminuat prin neexecutarea de către Serghei Frolov a documentului executoriu de

încasare a datoriei, și prin acțiunile acestuia ilegale, efectuate prin șiretlicuri ce au luat

o amploare într-un act juridic civil întocmit fictiv, fiind implicat în aceste acțiuni

murdare și Igor Curtev.

Respectiv, la caz, actul juridic a fost încheiat fără intenția de a produce efecte

juridice (actul juridic fictiv) și astfel este lovit de nulitate absolută, deoarece în cazul

acestui act lipsește unul din elementele definitorii ale actului juridic și anume intenția

de a da naștere, modica, sau stinge drepturi și obligații civile. Manifestarea de voință

în cazul actului juridic fictiv este falsă și are ca scop inducerea în eroare a altor

persoane (amăgirea terților), creând aparența existenței actului juridic în realitate.

La fel, una din trăsăturile definitorii a valabilității actului juridic este

consimțământul, manifestat prin exteriorizarea voinței persoanei de a încheia un act

juridic, acesta urmând a fi exprimat cu intenția de a produce efectele juridice expres

prevăzute de actul juridic în privința încheierii căruia este manifestat consimțământul.

Această condiție reiese din însăși esența actului juridic civil, care este o

manifestare de voință, îndreptată spre nașterea, modificarea sau stingerea drepturilor

și obligațiilor civile. Totodată, cauza (scopul) actului juridic este obiectivul urmărit la

încheierea actului juridic civil, fiind acel interes pe care autorul (părțile) actului juridic

caută să-l satisfacă. Cauza actului juridic poate fi imediată și mediată.

Cu referire la prezenta speță este cert că nici Serghei Frolov, nici Igor Curtev, nu

au intenționat vreodată să realizeze un transfer real de proprietate a bunurilor vizate

în contractul de vânzare-cumpărare din 16 decembrie 2013, scopul acestuia este altul

decât cel declarat și anume realizarea unei operațiuni de reducere fictivă a

patrimoniului debitorului Serghei Frolov în vederea excluderii bunurilor respective

din lista bunurilor pasibile de urmărire în cadrul procedurii de executare intentate în

privința acestuia din urmă.

În vederea mimării unei bune-credințe, Igor Curtev a înstrăinat fictiv cu titlu

gratuit imobilul litigios în beneficiul Vladislavei Curtev, care cert este soția lui Igor

Curtev, aceștia având același domiciliu, transferul fictiv de proprietate având drept

scop doar includerea în raportul litigios a unor terți în vederea tergiversării repunerii

părților în poziția inițială. Însă, aceasta din urmă este exclus prin însăși raportul de

rudenie între donatar și donator, fiind cert că scopul contractului dat este doar cel de

a schimba fictiv numele proprietarului imobilelor litigioase și de a crea impedimente

creditorului Alexei Moldovan în exercitarea drepturilor sale prin restabilirea dreptului

3

de proprietate al debitorului Serghei Frolov asupra imobilelor înstrăinate fictiv.

Or, ca atare, cauza trebuie să existe, să fie reală și licită astfel încât, în raporturile

sus-indicate s-a făcut dovada inexistenței cauzei atât a contractului de vânzare-

cumpărare nr. 6228 din 16 decembrie 2013, cât și a contractului de donație nr.136 din

17 ianuarie 2017, întrucât nu a operat nici un transfer de proprietate în privința

bunurilor imobile litigioase, și astfel este cert că ambele contracte sunt fictive și

corespunzător, lovite de nulitate absolută, inclusiv în condițiile în care lipsa scopului

imediat al actului juridic se răsfrânge și asupra scopului mediat, lăsându-1 fără suport

juridic.

În speță nu este certă nici intenția, nici consimțământul, nici scopul donatarului

Igor Curtev de a-și reduce gratuit, în lipsa unei compensații echitabile, patrimoniul în

beneficiul soției sale în contextul în care însăși faptul căsătoriei oferă ambilor soți

drepturi egale asupra bunurilor comune, situație ce dovedește indiscutabil nulitatea

actului juridic corespunzător și lipsa, pe lângă elementele enumerate supra, a bunei-

credințe a pârâților la instituirea raporturilor juridice contestate.

Nulitatea contractului de vânzare-cumpărare nr. 6228 din 16 decembrie 2013, are

drept efect repunerea vânzătorului Serghei Frolov și a cumpărătorului Igor Curtev în

poziția inițială, respectiv restabilirea înscrierii despre dreptul de proprietate al lui

Serghei Frolov asupra imobilelor înstrăinate fictiv, astfel încât rolul contractului de

donație nr.136 din 17 ianuarie 2017, este de a preîntâmpina realizarea acestor

consecințe ale nulității contractului precedent.

Prin hotărârea din 02 aprilie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, acțiunea

a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.

Prin decizia din 23 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă cererea

de apel depusă de Alexei Moldovan, prin intermediul avocatului Sorin Corceac, fiind

menținută hotărârea din 02 aprilie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a conchis că, din materialele dosarului nu

poate fi stabilită legătura cauzală dintre încheierea contractului de vânzare- cumpărare

și presupusa eschivare a debitorului de la executarea documentului executoriu.

Corespunzător, Colegiul a conchis că încheierea contractului de vânzare- cumpărare

nr. 6228 din 16 decembrie 2013, întrunește condițiile de fond ale actului juridic civil

- obiectul contractului de vânzare-cumpărare și cauza contractului, adică condițiile de

valabilitate ale actului juridic încheiat, fapt ce denotă că, contractul de vânzare-

cumpărare este valabil, nefiind incidente temeiurile de declarare a nulității

contractului stabilite la art. 221 alin. (1) din Codul civil.

Sub același aspect, Colegiul a reținut că problema nulității contractului de donație

este în strânsă legătură cu condițiile contractului de donație, deoarece, așa cum rezultă

din definiția nulității actului juridic, această sancțiune are drept cauză generică,

nerespectarea dispozițiilor legale care reglementează condițiile sale de valabilitate.

Cu alte cuvinte, cazurile de nulitate sunt cazurile în care condițiile actului juridic nu

sunt valabile la momentul încheierii acestuia. Așadar, sunt cauze de nulitate acele

împrejurări care învederează lipsa unui element structural al actului juridic sau

încălcarea unei condiții legale de validitate, cum ar fi cauza ilegală a contractului.

Ilicitatea și imoralitatea privesc cauza actului juridic, a angajamentului juridic, care

este în mod necesar subiectivă, fiind reprezentată de mobilul subiectiv, personal de a

încheia actul, diferit de la un donator sau altul, element care este relevant ca instrument

4

de control al caracterului licit sau moral, după cum vine sau nu în conflict cu legea,

ordinea publică și bunele moravuri.

Reieșind din sensul nulității actului juridic fictiv, urmează că aceasta operează

atunci când părțile încheie contractul fără intenția de a produce efecte juridice, iar

manifestarea de voință exprimată în fața notarului este falsă. Prin urmare, instanței i

s-a solicitat recunoașterea contractului de donație ca fiind contract fictiv, adică fără

intenții de producere a efectelor.

Instanța de apel a constatat ca fiind inaplicabilă speței fictivitatea, deoarece actul

juridic încheiat între Igor Curtev și Vladislava Curtev nu este unul aparent, ci unul

real. Acest act juridic a produs efecte juridice, inclusiv prin intabulare. Reieșind din

cele menționate, deoarece reclamantul nu a probat veridicitatea nulității, instanța de

apel a constatat ca fiind justă concluzia instanței de fond privind respingerea cererii.

La 04 iulie 2019, Alexei Moldovan, prin intermediul avocatului Sorin Corceac, a

contestat cu recurs decizia din 23 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău.

În motivarea recursului a invocat faptul că instanța de apel a aplicat eronat normele

de drept material, nu a constatat și elucidat pe deplin circumstanțele importante pentru

soluționarea pricinii, a apreciat arbitrar probele prezentate de către participanții la

proces, iar concluziile instanței sunt în contradicție cu circumstanțele pricinii.

Suplimentar, s-au indicat argumente similare celor din cererea de chemare în judecată

și cererea de apel.

Astfel, recurentul a solicitat admiterea cererii de recurs, casarea deciziei din 23

ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău și a hotărârii din 02 aprilie 2018 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Rîșcani, cu pronunțarea unei noi decizii prin care să fie admise

integral pretențiile formulate în cererea de chemare în judecată.

La 09 octombrie 2019, Vladislava Curtev și Igor Curtev, prin intermediul

avocatului Nina Garștea, au depus referință la cererea de recurs, solicitând

considerarea acesteia ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor

de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură

civilă.

În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Termenul de

2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.

Potrivit materialelor cauzei, decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la

23 ianuarie 2019 și expediată participanților la proces la 19 februarie 2019 (f.d. 33,

vol. II), însă la materialele cauzei nu se regăsesc înscrisuri care să certifice momentul

recepționării acesteia de către recurentă. Astfel, având în vedere faptul că recursul

declarat împotriva deciziei din 23 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost

înregistrat la 04 iulie 2019, fiind depus la oficiul postal la 02 iulie 2019, în

conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, acesta se consideră declarat în

termen.

Prin încheierea din 04 decembrie 2019 a Completului Colegiului civil, comercial

și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, recursul declarat de

Alexei Moldovan, prin intermediul avocatului Sorin Corceac, a fost considerat

admisibil.

5

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă, instanța,

după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul și să mențină decizia

instanței de apel și, după caz, hotărârea primei instanțe, precum și încheierile atacate

cu recurs.

Fiind învestită cu examinarea speței în cauză, având ca obiect de examinare

pretențiile cu privire la declararea nulității absolute a contractului de vânzare-

cumpărare nr. 6228 din 16 decembrie 2013, încheiat între Serghei Frolov și Igor

Curtev, declararea nulității absolute a contractului de donație nr. 136 din 17 ianuarie

2017, încheiat între Igor Curtev și Vladislava Curteva, anularea certificatului cu

privire la dreptul de proprietate asupra cotei-părți din proprietatea comună nr. 133 din

17 ianuarie 2017, repunerea părților la poziția inițială, precum și compensarea

cheltuielilor de judecată, prima instanță a ajuns la concluzia netemeiniciei acțiunii și

a respins cererea de chemare în judecată depusă de Alexei Moldovan.

Judecând apelul declarat de Alexei Moldovan, prin intermediul avocatului Sorin

Corceac, instanța de apel a decis respingerea apelului și menținerea hotărârii din 02

aprilie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

Colegiul lărgit, verificând și analizând legalitatea hotărârilor judecătorești

enunțate, prin prisma circumstanțelor cauzei și cadrului normativ aplicabil speței,

constată că decizia din 23 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău este întemeiată și

corespunde prevederilor legale.

Din materialele cauzei rezultă că, prin încheierea executorului judecătoresc

Nicolae Pașa nr. 019-sl690/14 din 04 aprilie 2014, s-a primit spre executare

documentul executoriu nr. 2-17801/13 din 13 septembrie 2013, emis de Judecătoria

Rîșcani, mun. Chișinău privind încasarea de la Serghei Frolov în beneficiul lui Alexei

Moldovan a sumei de 28 000 euro, fiind stabilită ședința de conciliere a părților

procedurii de executare.

Totodată, prin înscrisurile anexate la dosar se certifică faptul că, la 16 decembrie

2013, între Serghei Frolov și Igor Curtev, a fost încheiat contractul de vânzare-

cumpărare nr. 6228, prin care Serghei Frolov i-a vândut lui Igor Curtev bunul imobil:

teren pentru construcții cu nr. cadastral XXXXX, cu suprafața de 0.0289 ha;

construcție - casa de locuit individuală cu nr. cadastral XXXXX, cu suprafața la sol

de 71.6 m.p., situate în mun. Chișinău, str. XXXXX, 10.

La 17 ianuarie 2017, între Igor Curtev, în calitate de donator, și Vladislava

Curtev, în calitate de donatar, a fost încheiat un contract de donație, conform

condițiilor căruia, donatorul a donat donatarului cu titlu gratuit: ½ cotă-parte ideală

din terenul pentru construcții cu suprafața de 0,0289 ha, cu nr. cadastral XXXXX, și

½ cotă-parte ideală din construcție - casa de locuit individuală, cu suprafața de 71,6

m.p., cu nr. cadastral XXXXX.01, situate pe str. XXXXX, nr. 10, sectorul Rîșcani,

mun. Chișinău.

La aceeași dată, notarul Evghenii Berghii a eliberat certificatul cu privire la

dreptul de proprietate asupra cotei-părți din proprietatea comună în devălmășie a

soților Curtev, prin care s-a atestat dreptul de proprietate în cotele-părți indicate ce

constau din: terenul pentru construcții cu suprafața de 0,0289 ha, cu nr. cadastral

XXXXX, și din construcția - casa de locuit individuală, cu suprafața de 71,6 m.p., cu

nr. cadastral XXXXX.01, situate pe str. XXXXX nr. 10, sectorul Rîșcani, mun.

Chișinău.

Potrivit actului juridic de donație, acesta este necondiționat și gratuit și a fost

6

acceptat cu gratitudine de către soția lui Igor Curtev, Vladislava Curtev, preluând în

proprietate imobilele litigioase.

Din extrasul din Registrul bunurilor imobile rezultă că, la 18 ianuarie 2017,

contractul de donație și certificatul cu privire la dreptul de proprietate asupra cotei-

părți din proprietate comună au fost înregistrate în Registru, proprietar al bunurilor

imobile devenind Vladislava Curtev, dobândind astfel proprietate personală în sensul

dispoziției art. 372 alin. (1) din Codul civil.

Alexei Moldovan a înaintat în instanța de judecată o acțiune cu privire la

constatarea nulității unor acte juridice, solicitând declararea nulității absolute a

contractului de vânzare-cumpărare nr. 6228 din 16 decembrie 2013, încheiat între

Serghei Frolov și Igor Curtev, declararea nulității absolute a contractului de donație

nr. 136 din 17 ianuarie 2017, încheiat între Igor Curtev și Vladislava Curteva, anularea

certificatului cu privire la dreptul de proprietate asupra cotei-părți din proprietatea

comună nr. 133 din 17 ianuarie 2017, repunerea părților la poziția inițială.

Cu referire la circumstanțele constatate din materialele cauzei, Colegiul lărgit

reține prevederile art. 217 alin. (1) din Codul civil, nulitatea absolută a actului juridic

poate fi invocată de orice persoană care are un interes născut și actual. Instanța de

judecată o invocă din oficiu.

Potrivit art. 221 alin. (1) din Codul civil, actul juridic încheiat fără intenția de a

produce efecte juridice (actul juridic fictiv) este nul.

Articolul 207 alin. (1) din Codul civil prevede că actul juridic civil încheiat fără

cauză ori fondat pe o cauză falsă sau ilicită nu poate avea nici un efect, iar potrivit

alineatului (3) al aceluiași articol este ilicită cauza care contravine legii, ordinii

publice sau bunele moravuri. Totodată, art. 199 alin. (2) din Codul civil stabilește că

consimțământul este valabil dacă provine de la o persoană cu discernământ, este

exprimat cu intenția de a produce efecte juridice și nu este viciat.

Suplimentar, Colegiul lărgit reține prevederile art. 753 alin. (1) din Codul civil,

potrivit căruia, prin contractul de vânzare-cumpărare, o parte (vînzător) se obligă să

predea un bun în proprietate celeilalte părți (cumpărător), iar aceasta se obligă să preia

bunul și să plătească prețul convenit.

Concomitent, potrivit dispoziției art. 827 alin. (1) și (3) din Codul civil, prin

contractul de donație, o parte (donator) se obligă să mărească din contul patrimoniului

său, cu titlu gratuit, patrimoniul celeilalte părți (donatar). Contractul de donație care

stipulează obligația donatarului de a achita datorii sau sarcini care nu există la

momentul încheierii contractului este nul dacă natura și întinderea datoriilor sau

sarcinilor nu sunt stipulate în contract.

Alexei Moldovan a invocat nulitatea actelor juridice enunțate supra,

argumentând-o prin existența unor acte juridice încheiate fără scopul de a produce

efecte juridice, dar cu scopul de a micșora patrimoniul lui Serghei Frolov, ce putea fi

urmărit pentru stingerea creanțelor acestuia față de Alexei Moldovan.

Colegiul lărgit, reține ca fiind corectă concluzia instanței de apel, potrivit căreia

sunt lovite de nulitate absolută actele juridice încheiate fără intenția de a produce

efecte juridice (actul juridic fictiv), deoarece în cazul acestui act lipsește intenția de a

da naștere, modifica, sau stinge drepturi și obligații civile. Or, actele juridice fictive

au menirea să creeze o aparență juridică pentru terți și implică o neconcordanță

intenționată între voința reală și voința declarată, această neconcordanță are ca scop

amăgirea terților. Manifestarea de voință în cazul actului juridic fictiv este falsă și are

7

ca scop inducerea în eroare a altor persoane, creând aparența existenței actului juridic

în realitate. Aceste acte se încheie cu scopul de a ocoli unele dispoziții legale

imperative, inclusiv, fraudarea fiscului sau a creditorilor, ascunderea față de public a

anumitor operații juridice, etc.

Totodată, condițiile esențiale pentru valabilitatea oricărui act juridic civil se

împart în condiții de fond și de formă. Cerințele cu privire la consimțământ, capacitate,

obiect și cauză reprezintă condiții de fond, iar cele ce se referă la modalitatea de

exteriorizare a manifestării de voință, cum este cerința autentificării, sunt condiții de

formă.

Astfel, cauza contractului de vânzare-cumpărare nr. 6228 din 16 decembrie 2013

este valabilă și licită, or, bunul imobil ce a constituit obiect al contractului de vânzare-

cumpărare contestat a fost transmis în proprietate cumpărătorului, care și-a înregistrat

dreptul de proprietate în modul stabilit de legislația în vigoare în Registrul bunurilor

imobile. De asemenea, acest contract a fost încheiat în corespundere cu voința părților,

care fiind prezente în fața notarului au declarat că conștientizează acțiunile lor, și

doresc încheierea contractului în vederea producerii efectelor juridice.

Reieșind din cele expuse, Colegiul lărgit conchide că argumentele expuse în

cererea de recurs referitor la faptul că contractual de vânzare-cumpărare enunțat a fost

încheiat cu scopul de a micșora patrimoniul lui Serghei Frolov, iar cumpărătorul nu a

achitat vânzătorului prețul imobilului, sunt neîntemeiate și nu și-au găsit confirmarea

în probatoriul administrat la prezenta cauză.

De asemena, sunt lipsite de o bază probatorie suficientă și argumentele invocate

de recurent în susținerea poziției sale potrivit căreia scopul contractului de vânzare-

cumpărare a fost eschivarea debitorului de la executarea documentului executoriu

privind încasarea datoriei în mărime de 28 000 euro, or din materialele dosarului nu a

putut fi stabilită legătura cauzală dintre încheierea contractului de vânzare-cumpărare

și presupusa eschivare a debitorului de la executarea documentului executoriu.

Mai mult, potrivit afirmațiilor lui Igor Curtev, expuse în referința suplimentară

din 13 decembrie 2018 (f.d. 7-8, vol. II), familia Frolov a încheiat un contract de credit

cu BC “Moldinconbank” SA, instituind ipoteca asupra imobilului din str. XXXXX nr.

10, sectorul Rîșcani, mun. Chișinău. Ca urmare a neachitării creditului, banca a inițiat

procedura de ridicare a bunului imobil din circuitul civil cu scoaterea lui la licitație.

Astfel, Igor Curtev a stins datoria familiei Frolov față de bancă, fapt care a avut drept

consecință scoaterea interdicției de pe bunul imobil indicat și posibilitatea încheierii

contractului de vânzare-cumpărare nr. 6228 din 16 decembrie 2013, între Serghei

Frolov și Igor Curtev.

Colegiul reține că, potrivit extrasului din Registrul bunurilor imobile din 22 iunie

2017 (f.d. 80-81, vol. I), bunul imobil cu nr. cadastral XXXXX și XXXXX.01 a fost

grevat de către BC “Moldinconbank” SA prin Contractul de ipotecă nr. 9799 din

15.12.2011, cu termenul 15.12.2011 – 15.12.2021, cu suma de 100 000 dolari SUA

cu scadența până la 15.12.2013, grevarea respectivă fiind înregistrată la 16.12.2011.

De aici rezultă, că pe întreaga perioadă a examinării acțiunii lui Alexei Moldovan

către Serghei Frolov cu privire la încasarea datoriei conform recipisei, bunul imobil,

care era în proprietatea lui Serghei Frolov, a fost grevat de către BC “Moldinconbank”

SA. Or, ipoteca a fost înregistrată în Registrul bunurilor imobile la 16.12.2011, Alexei

Moldovan s-a adresat cu cerere de chemare în judecată la 23 aprilie 2013, litigiul fiind

soluționat de către instanță prin hotărârea din 13 septembrie 2013.

8

Din aceste considerente, instanța de recurs ajunge la concluzia că contractul de

vânzare-cumpărare nr. 6228 din 16 decembrie 2013 este perfect valabil, temeiuri de

declarare a nulității a acestuia, prevăzute de art. 221 alin. (1) din Codul civil, nefiind

stabilite nici de instanțele inferioare, nici de către instanța de recurs. Or, cauze de

nulitate sunt acele împrejurări care învederează lipsa unui element structural al actului

juridic sau încălcarea unei condiții legale de validitate, cum ar fi cauza ilegală a

contractului.

Din aceeași perspectivă, Colegiul lărgit a examinat și problema nulității

contractului de donație, care este în strânsă legătură cu condițiile contractului de

donație, deoarece această sancțiune are drept cauză generică, nerespectarea

dispozițiilor legale care reglementează condițiile sale de valabilitate. Astfel, contractul

de donație încheiat între Igor Curtev și Vladislava Curtev nu este unul aparent, ci unul

real, producând efecte juridice, inclusiv prin intabulare. În consecință, nu sunt

incidente nici temeiuri pentru declararea nulității certificatului cu privire la dreptul de

proprietate asupra cotei-părți din proprietatea comună nr. 133 din 17 ianuarie 2017,

deoarece acest certificat a fost eliberat cu respectarea dispozițiilor legislației

referitoare la regimul juridic al proprietății comune în devălmășie a soților.

În așa mod, Colegiul reține prevederile art. 19 din Codul familiei, care stabilește

că, bunurile dobândite de către soți în timpul căsătoriei sunt supuse regimului

proprietății în devălmășie. Regimul legal al bunurilor soților acționează în măsura în

care nu este modificat de contractul matrimonial.

Pe cale de consecință, Colegiul lărgit, verificând și analizând afirmațiile

recurentului sub aspectul legalității și temeiniciei soluției instanței de apel, constată

că argumentele recursului nu și-au găsit confirmare în instanța de recurs, fapt din care

rezultă că instanța de apel, în corespundere cu exigențele stabilite de art. 6 al

Convenției Europene, a pronunțat o decizie motivată și întemeiată.

În atare circumstanțe, Colegiul lărgit reține recursul declarat de Alexei Moldovan,

prin intermediul avocatului Sorin Corceac, ca fiind declarativ și neîntemeiat,

necesitând a fi respins, or soluția instanței de apel din 23 ianuarie 2019 este legală și

întemeiată, adoptată cu respectarea exigențelor prevăzute de lege.

Totodată, instanța de recurs notează că pronunțarea asupra altor obiecții invocate

în cererea de recurs este inoportună în situația în care instanța de apel, la examinarea

cauzei în ordine de apel, a constatat și a elucidat pe deplin toate circumstanțele care

au importanță pentru soluționarea justă a pricinii, a determinat cadrul legal aplicabil

litigiului, a analizat și a apreciat materialul probatoriu la justa lui valoare, în așa fel

nefiind necesară verificarea suplimentară de dovezi.

Deci, în contextul dat, ținând cont de natura juridică a litigiului și de marja de

apreciere a instanței de judecată, Colegiul judiciar opinează că instanța de apel a

examinat principalele întrebări juridice puse în fața instanței prin pretențiile și

obiecțiile părților procesului și că nu este necesar să se pronunțe separat în privința

tuturor motivelor invocate cu privire la fondul cauzei civile.

Prin urmare, instanța de apel, cu referire la ansamblul de probe prezentate și

analizate, corect a concluzionat că acțiunea înaintată de de Alexei Moldovan

împotriva lui Serghei Florov, Igor Curtev și a Vladislavei Curtev, intervenient

accesoriu Agenția Servicii Publice cu privire la declararea nulității contractului de

vânzare-cumpărare, a contractului de donație și anularea certificatului, este

neîntemeiată. Or, în conformitate cu art. 117 alin. (1) din Codul de procedură civilă,

9

probele sunt elementele de fapt, dobândite în modul prevăzut de lege, care servesc la

constatarea circumstanțelor ce justifică pretențiile și obiecțiile părților, precum și altor

circumstanțe importante pentru justa soluționare a pricinii, iar potrivit art. 118 alin.

(3) din Codul de procedură civilă, circumstanțele care au importanță pentru

soluționarea justă a pricinii sunt determinate definitiv de instanța judecătorească

pornind de la pretențiile și obiecțiile părților și ale altor participanți la proces, precum

și de la normele de drept material și procedural ce urmează a fi aplicate. Astfel, s-a

stabilit cert că, instanța de apel a pronunțat o decizie legală, bazată pe materialul

probatoriu administrat și cadrul legal aplicabil speței. Totodată, a stabilit corect

raportul dedus judecății, probelor prezentate dându-le o apreciere completă, obiectivă

și sub toate aspectele, în așa fel, decizia fiind adoptată cu respectarea drepturilor și

intereselor legitime ale participanților la proces.

Astfel, din considerentele arătate, Colegiul Civil, Comercial și de Contencios

Administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a respinge

recursul declarat de Alexei Moldovan, prin intermediul avocatului Sorin Corceac, și

a menține decizia din 23 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău.

Având în vedere cele expuse și în conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) din Codul

de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se respinge recursul declarat de Alexei Moldovan, prin intermediul avocatului

Sorin Corceac.

Se menține decizia din 23 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, în cauza civilă

la cererea de chemare în judecată depusă de Alexei Moldovan împotriva lui Serghei

Florov, Igor Curtev și a Vladislavei Curtev, intervenient accesoriu Agenția Servicii

Publice cu privire la declararea nulității contractului de vânzare-cumpărare, a

contractului de donație și anularea certificatului.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

Judecătorul Ala Cobăneanu,

Judecătorii Galina Stratulat,

Nicolae Craiu,

Victor Burduh,

Svetlana Filincova

10