ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 17.12.2019

3ra-1577/19 — contestarea actului administrativ

HOTĂRÂRE
17.12.2019
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
contestarea actului administrativ
Temei legal
examinarea admisibilitătii cererii de recurs
Citează această cauză
3ra-1577/19 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 3ra-1577/19

prima instanță: Judecătoria Bălți, sediul Central (E.Balan)

instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (A.Toderaș, E.Bejenaru, D.Pușca)

17 decembrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Mariana Pitic

Judecătorii Nicolae Craiu

Iurie Bejenaru

examinând admisibilitatea cererii de recurs depusă de Eduard Curtescu, reprezentat

de avocatul Ion Mazur,

în cauza de contencios administrativ, la contestația depusă de Eduard Curtescu

împotriva Biroului Electoral al Secției de Votare Călinești nr. 17/12, Consiliului

electoral al circumscripției electorale Fălești nr. 17 și Consiliului electoral al

circumscripției electorale Călinești nr. 17/5 cu privire la renumărarea buletinelor de vot

la secțiile de votare,

împotriva deciziei din 02 decembrie 2019 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost

respins apelul declarat de Eduard Curtescu,

c o n s t a t ă:

La data de 05 noiembrie 2019 Eduard Curtescu a depus contestație în judecată

împotriva Biroului Electoral al Secției de Votare Călinești nr. 17/12, Consiliului

Electoral al Circumscripției Electorale Fălești nr. 17 și Consiliului Electoral al

Circumscripției Electorale Călinești nr. 17/15 cu privire la renumărarea buletinelor de

vot la secțiile de votare.

În motivarea contestației a invocat că, în baza procesului-verbal al Biroului

Electoral al Secției de Votare Călinești nr.17/12 cu privire la rezultatele alegerilor locale

din 03 noiembrie 2019 au fost anunțate următoarele rezultate pentru funcția de primar:

Blocul Electoral ,,ACUM Platforma DA și PAS” - 49,75% (500) și PP ,,Partidul

Democrat din Moldova” - 50,25% (505).

La data de 03 noiembrie 2019, în ziua alegerilor locale generale din satul Călinești,

în Biroul Electoral al Secției de Votare Călinești nr.17/5, după închiderea secției de vot

și în cadrul procesului de numărare a voturilor, observatorul Pantea Tatiana și Mihailov

Rodica, reprezentant cu drept de vot consultativ delegat de către Blocul Electoral

1

„ACUM Platforma DA și PAS”, au identificat nereguli în procesul de numărare a

buletinelor de vot.

Contestatarul a identificat următoarele neregularități: pe 5 buletine de vot nu a fost

aplicată ștampila „votat”, fiind atestate doar urme de cerneală; pe 2 buletine de vot

ștampila „votat” nu a fost aplicată în drept cu numele candidaților; Gherman Svetlana a

fost admisă la vot fără a fi în lista cetățenilor cu viză de reședință, având viză de

reședință în localitatea vecină; Postolache Svetlana, fără a fi înregistrată în listele de bază

a fost admisă la vot în locul Liviei Gherman.

A susținut că, contrar prevederilor Hotărârii CEC nr.2842 din 28 octombrie 2019,

2 persoane care și-au înregistrat domiciliu în satul Călinești după primul tur de scrutin au

fost admise să voteze în turul II, iar Baltag Elena pe durata zilei de 03 noiembrie 2019 a

transportat în mod organizat oameni la secția de vot.

În temeiul art.146 alin. (1), art. 65 alin. (3) Cod electoral, contestatarul Eduard

Curtescu a solicitat renumărarea buletinelor de vot la alegerea primarului din satul

Călinești din Biroul Electoral al Secției de Votare Călinești nr.17/12 și întocmirea unui

nou proces-verbal în baza rezultatelor renumărării.

Prin încheierea din 04 noiembrie 2019 a Judecătoriei Bălți, sediul Central a fost

acceptată în procedura contenciosului administrativ contestația depusă de Eduard

Curtescu împotriva Biroului Electoral al Secției de Votare Călinești nr. 17/12,

Consiliului electoral al circumscripției electorale Fălești nr. 17 și Consiliului electoral al

circumscripției electorale Călinești nr. 17/5 privind renumărarea buletinelor de vot la

secțiile de votare (f.d.13).

Prin hotărârea din 07 noiembrie 2019 a Judecătoriei Bălți, sediul Central a fost

respinsă cererea depusă de Eduard Curtescu împotriva Biroului Electoral al Secției de

Votare Călinești nr. 17/12, Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale Fălești nr.

17 și Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale Călinești nr. 17/15 cu privire la

renumărarea voturilor.

La data de 07 noiembrie 2019, Eduard Curtescu a depus cerere de apel împotriva

hotărârii din 07 noiembrie 2019 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, solicitând admiterea

apelului, casarea hotărârii contestate cu pronunțarea unei noi hotărâri de admitere a

acțiunii.

Prin încheierea din 12 noiembrie 2019 a Curții de Apel Bălți a fost declarat

inadmisibil apelul depus de Eduard Curtescu în temeiul art. 236 alin. (1), (2) lit. e) din

Codul administrativ.

Prin decizia din 25 noiembrie 2019 a Curții Supreme de Justiție a fost admis

recursul declarat de Eduard Curtescu, reprezentat de avocatul Ion Mazur și a fost casată

încheierea din 12 noiembrie 2019 a Curții de Ape Bălți cu restituirea cauzei Curții de

Apel Bălți pentru examinarea cererii de apel depusă de Eduard Curtescu împotriva

hotărârii din 07 noiembrie 2019 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, în același complet

de judecată.

Prin decizia din 02 decembrie 2019 a Curții de Apel Bălți a fost respins apelul

declarat de Eduard Curtescu împotriva hotărârii din 07 noiembrie 2019 a Judecătoriei

Bălți, sediul Central.

2

La adoptarea soluției sale instanța de apel a invocat că prin prisma prevederilor

pct.94 a Regulamentului privind activitatea birourilor electorale ale secțiilor de votare,

aprobat prin Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr.1734 din 03 iulie 2018, dacă

membrii biroului electoral al secției de votare au îndoieli în privința valabilității

buletinului de vot, problema se soluționează prin vot, iar rezultatul votării se

consemnează în procesul-verbal al ședinței biroului electoral. Este de menționat faptul

că în aceste buletine de vot au fost clar exprimată alegerea pentru un anumit candidat.

La fel, membrii Biroului Electoral al Secție de Votare Călinești nr. 17/12, punând

la vot întrebarea privind valabilitatea celor 5 voturi menționate, au votat prin declararea

acestora ca fiind valabile, cu respectarea procedurii stabilite prin act normativ, și anume,

în baza Regulamentului privind activitatea birourilor electorale ale secțiilor de votare.

Prin urmare, nu se constată o fraudă în activitatea Biroului Electoral al Secție de Votare

Călinești nr.17/12 în acest sens.

Totodată, instanța de apel a relatat că reieșind din procesul-verbal privind

rezultatele numărării voturilor la alegerea primarului din 03.11.2019 s-a constatat că este

semnat de către toți membrii Biroului Electoral al Secției de Votare, iar careva obiecții

la procesul-verbal de numărare a voturilor nu au fost consemnate, fapt ce denotă lipsa

încălcărilor atât la etapa de numărare a buletinelor de vot, cât și la etapa de totalizare.

Conform art. 73 alin.(4) Codul electoral, contestațiile depuse la instanțele de

judecată în ziua alegerilor se examinează în aceeași zi, ar contestațiile împotriva hotărîrii

organului electoral cu privire la totalizarea rezultatelor alegerilor și atribuirea

mandatelor se examinează de către instanța de judecată concomitent cu confirmarea

legalității și validarea mandatelor.

A mai stabilit instanța de apel că, deși, examinarea contestației depuse de Eduard

Curtescu cu privire la neregulile în Biroul Electoral al Secției de Votare nr. 17/5 la

numărarea voturilor în ziua alegerilor locale, în vederea renumărării voturilor a avut loc

separat de cauza privind confirmarea legalității și validarea mandatului primarului în s.

Călinești, r-nul Fălești, această eroare nu servește temei de admitere a contestației și

dispunerea renumărării voturilor.

La 03 decembrie 2019, Eduard Curtescu, reprezentat de avocatul Ion Mazur, a

depus recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea

deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe cu pronunțarea unei noi hotărâri de

admitere integrală a contestației.

În motivarea recursului a indicat că, instanțele inferioare de judecată au încălcat

normele de drept procedural și au dat o apreciere greșită probelor.

A susținut că instanțele inferioare de judecată nu au dat apreciere corespunzătoare

prevederilor art. 65 alin. (3) Codul electoral, art. 80 alin. (1) Codul administrativ și art.

37 Codul de procedură civilă și neîntemeiat au respins demersul cu privire la conexarea

cauzelor, care se află în procedura aceluiași judecător și anume, atât cererea de

confirmare a rezultatelor alegerilor, cât și prezenta cauză prin care se solicită

renumărarea voturilor.

A mai susținut că este eronată concluzia instanțelor de judecată inferioare că „nu

există motive întemeiate ce afectează rezultatele votării” adică nu sunt întrunite cerințele

3

prevăzute la art. 65 alin. (3) din Codul electoral, deoarece procesul de renumărare a

voturilor nu presupune doar o simplă numărare a buletinelor de vot după cum afirmă

instanțele în hotărârile contestate, ci presupune în cadrul acestei renumărări întocmirea

altui proces verbal de numărare a voturilor cu toate consecințele ce reies.

A indicat că reprezentantul Consiliului Electoral în cadrul ședinței din prima

instanță a recunoscut acțiunea și a solicitat admiterea acesteia, fapt ce presupune că

instanța urma a admite acțiunea în temeiul prevederilor art. 131 alin. (4) și (7) CPC. Prin

urmare a considerat că Eduard Curtescu prin lege este absolvit de probarea cerințelor

invocate atâta timp cât acțiunea a fost recunoscută, fiindu-i astfel încălcat dreptul la un

proces echitabil.

Conform art. 74 alin. (6) din Codul electoral, împotriva hotărârii instanței de

judecată poate fi depus un apel în termen de o zi de la pronunțare, iar împotriva deciziei

instanței de apel - un recurs în termen de o zi de la pronunțare.

Astfel, recursul a fost depus în interiorul termenului legal, având în vedere că,

decizia instanței de apel a fost pronunțată la data de 02 decembrie 2019, iar recursul a

fost depus la data de 03 decembrie 2019.

Conform art. 73 alin. (7) și 74 alin. (7) din Codul electoral, contestațiile depuse la

instanțele de judecată se examinează în conformitate cu prevederile Codului de

procedură civilă și ale Codului administrativ. Apelul și recursul se examinează în

termen de 3 zile de la primirea dosarului în cauză.

Examinând temeiurile recursului, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul inadmisibil din

următoarele considerente.

Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al

Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod intră în

vigoare la 01 aprilie 2019.

În conformitate cu prevederile art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea

Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere.

Iar, în conformitate cu alin. (2) din același articol, recursul se declară inadmisibil în

special cînd decizia instanței de apel nu poate fi contestată cu recurs; recursul este depus

în mod repetat; recursul este depus de o persoană neîmputernicită; recursul a fost depus

după expirarea termenului stabilit la art. 245 alin. (1); motivarea recursului nu a fost

depusă sau a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art. 245 alin. (2); cererea

de recurs nu corespunde cerințelor stabilite la art. 244 alin. (2), art. 233 alin. (1) și (2) și

art. 234 alin. (2) și recurentul nu a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de Curtea

Supremă de Justiție.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reține că, legiuitorul prin expresia „în special” din conținutul normei art. 246 alin. (2)

Cod administrativ al Republicii Moldova, a indicat că, temeiurile de inadmisibilitate

4

stipulate nu poartă un caracter exhaustiv, respectiv în alte cazuri prevăzute de lege, pot

fi reglementate și alte temeiuri care necesită a fi verificate la etapa examinării

admisibilității cererii de recurs.

În această ordine de idei, în conformitate cu prevederile art. 194 alin. (2) din Codul

administrativ, în procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile

contestate se examinează din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și

aplicării corecte a dreptului material.

Așadar, cu trimitere la cele enunțate supra, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia că recursul

declarat de Eduard Curtescu, reprezentat de avocatul Ion Mazur, nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 246 alin. (2) coroborat cu art. 194 alin. (2) din Codul

administrativ.

Or, argumentele invocate în recurs poartă un caracter declarativ în raport cu soluția

pronunțată de către instanța de apel și nu relevă asupra existenței greșelilor procedurale

și aplicării corecte a dreptului material, respectiv, nu constituie temei de examinare în

completul din 5 judecători.

Totodată, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține că, recursul exercitat asupra deciziilor instanțelor de apel are

caracter nedevolutiv și controlul judiciar se circumscrie doar asupra problemelor de

drept material și procedural, verificându-se în exclusivitate doar legalitatea deciziei, dar

nu și temeinicia ei în fapt.

Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reiterează că, procedura admisibilității cererii de recurs constă în

verificarea faptului, dacă recursul se încadrează în cele prevăzute la art. art. 246 alin. (2)

și 194 alin. (2) din Codul administrativ.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa

constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru Apărarea

Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu

a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice,

respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca

fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a

Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).

Astfel, din considerentele menționate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara recursul

depus de Eduard Curtescu, reprezentat de avocatul Ion Mazur, ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. 230, 246 și 194 alin. (2) din Codul administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

5

d i s p u n e:

Recursul depus de Eduard Curtescu, reprezentat de avocatul Ion Mazur, se declară

inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Mariana Pitic

judecătorii Nicolae Craiu

Iurie Bejenaru

6

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

3 cauze
Sursă