3ra-1577/19 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-1577/19 prima instanță: Judecătoria Bălți, sediul Central (E.Balan) instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (A.Toderaș, E.Bejenaru, D.Pușca) ÎNCHEIERE 17 decembrie 2019 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Mariana Pitic Judecătorii Nicolae Craiu Iurie Bejenaru examinând admisibilitatea cererii de recurs depusă de Eduard Curtescu, reprezentat de avocatul Ion Mazur, în cauza de contencios administrativ, la contestația depusă de Eduard Curtescu împotriva Biroului Electoral al Secției de Votare Călinești nr. 17/12, Consiliului electoral al circumscripției electorale Fălești nr. 17 și Consiliului electoral al circumscripției electorale Călinești nr. 17/5 cu privire la renumărarea buletinelor de vot la secțiile de votare, împotriva deciziei din 02 decembrie 2019 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost respins apelul declarat de Eduard Curtescu, c o n s t a t ă: La data de 05 noiembrie 2019 Eduard Curtescu a depus contestație în judecată împotriva Biroului Electoral al Secției de Votare Călinești nr. 17/12, Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale Fălești nr. 17 și Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale Călinești nr. 17/15 cu privire la renumărarea buletinelor de vot la secțiile de votare.

În motivarea contestației a invocat că, în baza procesului-verbal al Biroului Electoral al Secției de Votare Călinești nr.17/12 cu privire la rezultatele alegerilor locale din 03 noiembrie 2019 au fost anunțate următoarele rezultate pentru funcția de primar: Blocul Electoral ,,ACUM Platforma DA și PAS” - 49,75% (500) și PP ,,Partidul Democrat din Moldova” - 50,25% (505). La data de 03 noiembrie 2019, în ziua alegerilor locale generale din satul Călinești, în Biroul Electoral al Secției de Votare Călinești nr.17/5, după închiderea secției de vot și în cadrul procesului de numărare a voturilor, observatorul Pantea Tatiana și Mihailov Rodica, reprezentant cu drept de vot consultativ delegat de către Blocul Electoral 1 „ACUM Platforma DA și PAS”, au identificat nereguli în procesul de numărare a buletinelor de vot.

Contestatarul a identificat următoarele neregularități: pe 5 buletine de vot nu a fost aplicată ștampila „votat”, fiind atestate doar urme de cerneală; pe 2 buletine de vot ștampila „votat” nu a fost aplicată în drept cu numele candidaților; Gherman Svetlana a fost admisă la vot fără a fi în lista cetățenilor cu viză de reședință, având viză de reședință în localitatea vecină; Postolache Svetlana, fără a fi înregistrată în listele de bază a fost admisă la vot în locul Liviei Gherman. A susținut că, contrar prevederilor Hotărârii CEC nr.2842 din 28 octombrie 2019, 2 persoane care și-au înregistrat domiciliu în satul Călinești după primul tur de scrutin au fost admise să voteze în turul II, iar Baltag Elena pe durata zilei de 03 noiembrie 2019 a transportat în mod organizat oameni la secția de vot.

În temeiul art.146 alin. (1), art. 65 alin. (3) Cod electoral, contestatarul Eduard Curtescu a solicitat renumărarea buletinelor de vot la alegerea primarului din satul Călinești din Biroul Electoral al Secției de Votare Călinești nr.17/12 și întocmirea unui nou proces-verbal în baza rezultatelor renumărării. Prin încheierea din 04 noiembrie 2019 a Judecătoriei Bălți, sediul Central a fost acceptată în procedura contenciosului administrativ contestația depusă de Eduard Curtescu împotriva Biroului Electoral al Secției de Votare Călinești nr. 17/12, Consiliului electoral al circumscripției electorale Fălești nr. 17 și Consiliului electoral al circumscripției electorale Călinești nr. 17/5 privind renumărarea buletinelor de vot la secțiile de votare (f.d.13).

Prin hotărârea din 07 noiembrie 2019 a Judecătoriei Bălți, sediul Central a fost respinsă cererea depusă de Eduard Curtescu împotriva Biroului Electoral al Secției de Votare Călinești nr. 17/12, Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale Fălești nr. 17 și Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale Călinești nr. 17/15 cu privire la renumărarea voturilor. La data de 07 noiembrie 2019, Eduard Curtescu a depus cerere de apel împotriva hotărârii din 07 noiembrie 2019 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii contestate cu pronunțarea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii. Prin încheierea din 12 noiembrie 2019 a Curții de Apel Bălți a fost declarat inadmisibil apelul depus de Eduard Curtescu în temeiul art. 236 alin. (1), (2) lit. e) din Codul administrativ.

Prin decizia din 25 noiembrie 2019 a Curții Supreme de Justiție a fost admis recursul declarat de Eduard Curtescu, reprezentat de avocatul Ion Mazur și a fost casată încheierea din 12 noiembrie 2019 a Curții de Ape Bălți cu restituirea cauzei Curții de Apel Bălți pentru examinarea cererii de apel depusă de Eduard Curtescu împotriva hotărârii din 07 noiembrie 2019 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, în același complet de judecată. Prin decizia din 02 decembrie 2019 a Curții de Apel Bălți a fost respins apelul declarat de Eduard Curtescu împotriva hotărârii din 07 noiembrie 2019 a Judecătoriei Bălți, sediul Central.

2 La adoptarea soluției sale instanța de apel a invocat că prin prisma prevederilor pct.94 a Regulamentului privind activitatea birourilor electorale ale secțiilor de votare, aprobat prin Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr.1734 din 03 iulie 2018, dacă membrii biroului electoral al secției de votare au îndoieli în privința valabilității buletinului de vot, problema se soluționează prin vot, iar rezultatul votării se consemnează în procesul-verbal al ședinței biroului electoral. Este de menționat faptul că în aceste buletine de vot au fost clar exprimată alegerea pentru un anumit candidat. La fel, membrii Biroului Electoral al Secție de Votare Călinești nr. 17/12, punând la vot întrebarea privind valabilitatea celor 5 voturi menționate, au votat prin declararea acestora ca fiind valabile, cu respectarea procedurii stabilite prin act normativ, și anume, în baza Regulamentului privind activitatea birourilor electorale ale secțiilor de votare.

Prin urmare, nu se constată o fraudă în activitatea Biroului Electoral al Secție de Votare Călinești nr.17/12 în acest sens. Totodată, instanța de apel a relatat că reieșind din procesul-verbal privind rezultatele numărării voturilor la alegerea primarului din 03.11.2019 s-a constatat că este semnat de către toți membrii Biroului Electoral al Secției de Votare, iar careva obiecții la procesul-verbal de numărare a voturilor nu au fost consemnate, fapt ce denotă lipsa încălcărilor atât la etapa de numărare a buletinelor de vot, cât și la etapa de totalizare. Conform art. 73 alin.(4) Codul electoral, contestațiile depuse la instanțele de judecată în ziua alegerilor se examinează în aceeași zi, ar contestațiile împotriva hotărîrii organului electoral cu privire la totalizarea rezultatelor alegerilor și atribuirea mandatelor se examinează de către instanța de judecată concomitent cu confirmarea legalității și validarea mandatelor.

A mai stabilit instanța de apel că, deși, examinarea contestației depuse de Eduard Curtescu cu privire la neregulile în Biroul Electoral al Secției de Votare nr. 17/5 la numărarea voturilor în ziua alegerilor locale, în vederea renumărării voturilor a avut loc separat de cauza privind confirmarea legalității și validarea mandatului primarului în s. Călinești, r-nul Fălești, această eroare nu servește temei de admitere a contestației și dispunerea renumărării voturilor. La 03 decembrie 2019, Eduard Curtescu, reprezentat de avocatul Ion Mazur, a depus recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe cu pronunțarea unei noi hotărâri de admitere integrală a contestației.

În motivarea recursului a indicat că, instanțele inferioare de judecată au încălcat normele de drept procedural și au dat o apreciere greșită probelor. A susținut că instanțele inferioare de judecată nu au dat apreciere corespunzătoare prevederilor art. 65 alin. (3) Codul electoral, art. 80 alin. (1) Codul administrativ și art. 37 Codul de procedură civilă și neîntemeiat au respins demersul cu privire la conexarea cauzelor, care se află în procedura aceluiași judecător și anume, atât cererea de confirmare a rezultatelor alegerilor, cât și prezenta cauză prin care se solicită renumărarea voturilor.

A mai susținut că este eronată concluzia instanțelor de judecată inferioare că „nu există motive întemeiate ce afectează rezultatele votării” adică nu sunt întrunite cerințele 3 prevăzute la art. 65 alin. (3) din Codul electoral, deoarece procesul de renumărare a voturilor nu presupune doar o simplă numărare a buletinelor de vot după cum afirmă instanțele în hotărârile contestate, ci presupune în cadrul acestei renumărări întocmirea altui proces verbal de numărare a voturilor cu toate consecințele ce reies. A indicat că reprezentantul Consiliului Electoral în cadrul ședinței din prima instanță a recunoscut acțiunea și a solicitat admiterea acesteia, fapt ce presupune că instanța urma a admite acțiunea în temeiul prevederilor art. 131 alin. (4) și (7) CPC.

Prin urmare a considerat că Eduard Curtescu prin lege este absolvit de probarea cerințelor invocate atâta timp cât acțiunea a fost recunoscută, fiindu-i astfel încălcat dreptul la un proces echitabil. Conform art. 74 alin. (6) din Codul electoral, împotriva hotărârii instanței de judecată poate fi depus un apel în termen de o zi de la pronunțare, iar împotriva deciziei instanței de apel - un recurs în termen de o zi de la pronunțare. Astfel, recursul a fost depus în interiorul termenului legal, având în vedere că, decizia instanței de apel a fost pronunțată la data de 02 decembrie 2019, iar recursul a fost depus la data de 03 decembrie 2019. Conform art. 73 alin. (7) și 74 alin. (7) din Codul electoral, contestațiile depuse la instanțele de judecată se examinează în conformitate cu prevederile Codului de procedură civilă și ale Codului administrativ.

Apelul și recursul se examinează în termen de 3 zile de la primirea dosarului în cauză. Examinând temeiurile recursului, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul inadmisibil din următoarele considerente. Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al Republicii Moldova. În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod intră în vigoare la 01 aprilie 2019. În conformitate cu prevederile art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.

Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere. Iar, în conformitate cu alin. (2) din același articol, recursul se declară inadmisibil în special cînd decizia instanței de apel nu poate fi contestată cu recurs; recursul este depus în mod repetat; recursul este depus de o persoană neîmputernicită; recursul a fost depus după expirarea termenului stabilit la art. 245 alin. (1); motivarea recursului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art. 245 alin. (2); cererea de recurs nu corespunde cerințelor stabilite la art. 244 alin. (2), art. 233 alin. (1) și (2) și art. 234 alin. (2) și recurentul nu a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de Curtea Supremă de Justiție.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că, legiuitorul prin expresia „în special” din conținutul normei art. 246 alin. (2) Cod administrativ al Republicii Moldova, a indicat că, temeiurile de inadmisibilitate 4 stipulate nu poartă un caracter exhaustiv, respectiv în alte cazuri prevăzute de lege, pot fi reglementate și alte temeiuri care necesită a fi verificate la etapa examinării admisibilității cererii de recurs. În această ordine de idei, în conformitate cu prevederile art. 194 alin. (2) din Codul administrativ, în procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se examinează din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului material.

Așadar, cu trimitere la cele enunțate supra, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia că recursul declarat de Eduard Curtescu, reprezentat de avocatul Ion Mazur, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 246 alin. (2) coroborat cu art. 194 alin. (2) din Codul administrativ. Or, argumentele invocate în recurs poartă un caracter declarativ în raport cu soluția pronunțată de către instanța de apel și nu relevă asupra existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului material, respectiv, nu constituie temei de examinare în completul din 5 judecători.

Totodată, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că, recursul exercitat asupra deciziilor instanțelor de apel are caracter nedevolutiv și controlul judiciar se circumscrie doar asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se în exclusivitate doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează că, procedura admisibilității cererii de recurs constă în verificarea faptului, dacă recursul se încadrează în cele prevăzute la art. art. 246 alin. (2) și 194 alin. (2) din Codul administrativ.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995). Astfel, din considerentele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara recursul depus de Eduard Curtescu, reprezentat de avocatul Ion Mazur, ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. 230, 246 și 194 alin. (2) din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție 5 d i s p u n e: Recursul depus de Eduard Curtescu, reprezentat de avocatul Ion Mazur, se declară inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Mariana Pitic judecătorii Nicolae Craiu Iurie Bejenaru 6