3ra-1577/19 — contestarea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actului administrativ
- Temei legal
- examinarea admisibilitătii cererii de recurs
3ra-1577/19 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2019)
Dosarul nr. 3ra-1577/19
prima instanță: Judecătoria Bălți, sediul Central (E.Balan)
instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (A.Toderaș, E.Bejenaru, D.Pușca)
ÎNCHEIERE
17 decembrie 2019 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție,
în componența:
Președintele completului, judecătorul Mariana Pitic
Judecătorii Nicolae Craiu
Iurie Bejenaru
examinând admisibilitatea cererii de recurs depusă de Eduard Curtescu, reprezentat
de avocatul Ion Mazur,
în cauza de contencios administrativ, la contestația depusă de Eduard Curtescu
împotriva Biroului Electoral al Secției de Votare Călinești nr. 17/12, Consiliului
electoral al circumscripției electorale Fălești nr. 17 și Consiliului electoral al
circumscripției electorale Călinești nr. 17/5 cu privire la renumărarea buletinelor de vot
la secțiile de votare,
împotriva deciziei din 02 decembrie 2019 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost
respins apelul declarat de Eduard Curtescu,
c o n s t a t ă:
La data de 05 noiembrie 2019 Eduard Curtescu a depus contestație în judecată
împotriva Biroului Electoral al Secției de Votare Călinești nr. 17/12, Consiliului
Electoral al Circumscripției Electorale Fălești nr. 17 și Consiliului Electoral al
Circumscripției Electorale Călinești nr. 17/15 cu privire la renumărarea buletinelor de
vot la secțiile de votare.
În motivarea contestației a invocat că, în baza procesului-verbal al Biroului
Electoral al Secției de Votare Călinești nr.17/12 cu privire la rezultatele alegerilor locale
din 03 noiembrie 2019 au fost anunțate următoarele rezultate pentru funcția de primar:
Blocul Electoral ,,ACUM Platforma DA și PAS” - 49,75% (500) și PP ,,Partidul
Democrat din Moldova” - 50,25% (505).
La data de 03 noiembrie 2019, în ziua alegerilor locale generale din satul Călinești,
în Biroul Electoral al Secției de Votare Călinești nr.17/5, după închiderea secției de vot
și în cadrul procesului de numărare a voturilor, observatorul Pantea Tatiana și Mihailov
Rodica, reprezentant cu drept de vot consultativ delegat de către Blocul Electoral
1
„ACUM Platforma DA și PAS”, au identificat nereguli în procesul de numărare a
buletinelor de vot.
Contestatarul a identificat următoarele neregularități: pe 5 buletine de vot nu a fost
aplicată ștampila „votat”, fiind atestate doar urme de cerneală; pe 2 buletine de vot
ștampila „votat” nu a fost aplicată în drept cu numele candidaților; Gherman Svetlana a
fost admisă la vot fără a fi în lista cetățenilor cu viză de reședință, având viză de
reședință în localitatea vecină; Postolache Svetlana, fără a fi înregistrată în listele de bază
a fost admisă la vot în locul Liviei Gherman.
A susținut că, contrar prevederilor Hotărârii CEC nr.2842 din 28 octombrie 2019,
2 persoane care și-au înregistrat domiciliu în satul Călinești după primul tur de scrutin au
fost admise să voteze în turul II, iar Baltag Elena pe durata zilei de 03 noiembrie 2019 a
transportat în mod organizat oameni la secția de vot.
În temeiul art.146 alin. (1), art. 65 alin. (3) Cod electoral, contestatarul Eduard
Curtescu a solicitat renumărarea buletinelor de vot la alegerea primarului din satul
Călinești din Biroul Electoral al Secției de Votare Călinești nr.17/12 și întocmirea unui
nou proces-verbal în baza rezultatelor renumărării.
Prin încheierea din 04 noiembrie 2019 a Judecătoriei Bălți, sediul Central a fost
acceptată în procedura contenciosului administrativ contestația depusă de Eduard
Curtescu împotriva Biroului Electoral al Secției de Votare Călinești nr. 17/12,
Consiliului electoral al circumscripției electorale Fălești nr. 17 și Consiliului electoral al
circumscripției electorale Călinești nr. 17/5 privind renumărarea buletinelor de vot la
secțiile de votare (f.d.13).
Prin hotărârea din 07 noiembrie 2019 a Judecătoriei Bălți, sediul Central a fost
respinsă cererea depusă de Eduard Curtescu împotriva Biroului Electoral al Secției de
Votare Călinești nr. 17/12, Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale Fălești nr.
17 și Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale Călinești nr. 17/15 cu privire la
renumărarea voturilor.
La data de 07 noiembrie 2019, Eduard Curtescu a depus cerere de apel împotriva
hotărârii din 07 noiembrie 2019 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, solicitând admiterea
apelului, casarea hotărârii contestate cu pronunțarea unei noi hotărâri de admitere a
acțiunii.
Prin încheierea din 12 noiembrie 2019 a Curții de Apel Bălți a fost declarat
inadmisibil apelul depus de Eduard Curtescu în temeiul art. 236 alin. (1), (2) lit. e) din
Codul administrativ.
Prin decizia din 25 noiembrie 2019 a Curții Supreme de Justiție a fost admis
recursul declarat de Eduard Curtescu, reprezentat de avocatul Ion Mazur și a fost casată
încheierea din 12 noiembrie 2019 a Curții de Ape Bălți cu restituirea cauzei Curții de
Apel Bălți pentru examinarea cererii de apel depusă de Eduard Curtescu împotriva
hotărârii din 07 noiembrie 2019 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, în același complet
de judecată.
Prin decizia din 02 decembrie 2019 a Curții de Apel Bălți a fost respins apelul
declarat de Eduard Curtescu împotriva hotărârii din 07 noiembrie 2019 a Judecătoriei
Bălți, sediul Central.
2
La adoptarea soluției sale instanța de apel a invocat că prin prisma prevederilor
pct.94 a Regulamentului privind activitatea birourilor electorale ale secțiilor de votare,
aprobat prin Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr.1734 din 03 iulie 2018, dacă
membrii biroului electoral al secției de votare au îndoieli în privința valabilității
buletinului de vot, problema se soluționează prin vot, iar rezultatul votării se
consemnează în procesul-verbal al ședinței biroului electoral. Este de menționat faptul
că în aceste buletine de vot au fost clar exprimată alegerea pentru un anumit candidat.
La fel, membrii Biroului Electoral al Secție de Votare Călinești nr. 17/12, punând
la vot întrebarea privind valabilitatea celor 5 voturi menționate, au votat prin declararea
acestora ca fiind valabile, cu respectarea procedurii stabilite prin act normativ, și anume,
în baza Regulamentului privind activitatea birourilor electorale ale secțiilor de votare.
Prin urmare, nu se constată o fraudă în activitatea Biroului Electoral al Secție de Votare
Călinești nr.17/12 în acest sens.
Totodată, instanța de apel a relatat că reieșind din procesul-verbal privind
rezultatele numărării voturilor la alegerea primarului din 03.11.2019 s-a constatat că este
semnat de către toți membrii Biroului Electoral al Secției de Votare, iar careva obiecții
la procesul-verbal de numărare a voturilor nu au fost consemnate, fapt ce denotă lipsa
încălcărilor atât la etapa de numărare a buletinelor de vot, cât și la etapa de totalizare.
Conform art. 73 alin.(4) Codul electoral, contestațiile depuse la instanțele de
judecată în ziua alegerilor se examinează în aceeași zi, ar contestațiile împotriva hotărîrii
organului electoral cu privire la totalizarea rezultatelor alegerilor și atribuirea
mandatelor se examinează de către instanța de judecată concomitent cu confirmarea
legalității și validarea mandatelor.
A mai stabilit instanța de apel că, deși, examinarea contestației depuse de Eduard
Curtescu cu privire la neregulile în Biroul Electoral al Secției de Votare nr. 17/5 la
numărarea voturilor în ziua alegerilor locale, în vederea renumărării voturilor a avut loc
separat de cauza privind confirmarea legalității și validarea mandatului primarului în s.
Călinești, r-nul Fălești, această eroare nu servește temei de admitere a contestației și
dispunerea renumărării voturilor.
La 03 decembrie 2019, Eduard Curtescu, reprezentat de avocatul Ion Mazur, a
depus recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea
deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe cu pronunțarea unei noi hotărâri de
admitere integrală a contestației.
În motivarea recursului a indicat că, instanțele inferioare de judecată au încălcat
normele de drept procedural și au dat o apreciere greșită probelor.
A susținut că instanțele inferioare de judecată nu au dat apreciere corespunzătoare
prevederilor art. 65 alin. (3) Codul electoral, art. 80 alin. (1) Codul administrativ și art.
37 Codul de procedură civilă și neîntemeiat au respins demersul cu privire la conexarea
cauzelor, care se află în procedura aceluiași judecător și anume, atât cererea de
confirmare a rezultatelor alegerilor, cât și prezenta cauză prin care se solicită
renumărarea voturilor.
A mai susținut că este eronată concluzia instanțelor de judecată inferioare că „nu
există motive întemeiate ce afectează rezultatele votării” adică nu sunt întrunite cerințele
3
prevăzute la art. 65 alin. (3) din Codul electoral, deoarece procesul de renumărare a
voturilor nu presupune doar o simplă numărare a buletinelor de vot după cum afirmă
instanțele în hotărârile contestate, ci presupune în cadrul acestei renumărări întocmirea
altui proces verbal de numărare a voturilor cu toate consecințele ce reies.
A indicat că reprezentantul Consiliului Electoral în cadrul ședinței din prima
instanță a recunoscut acțiunea și a solicitat admiterea acesteia, fapt ce presupune că
instanța urma a admite acțiunea în temeiul prevederilor art. 131 alin. (4) și (7) CPC. Prin
urmare a considerat că Eduard Curtescu prin lege este absolvit de probarea cerințelor
invocate atâta timp cât acțiunea a fost recunoscută, fiindu-i astfel încălcat dreptul la un
proces echitabil.
Conform art. 74 alin. (6) din Codul electoral, împotriva hotărârii instanței de
judecată poate fi depus un apel în termen de o zi de la pronunțare, iar împotriva deciziei
instanței de apel - un recurs în termen de o zi de la pronunțare.
Astfel, recursul a fost depus în interiorul termenului legal, având în vedere că,
decizia instanței de apel a fost pronunțată la data de 02 decembrie 2019, iar recursul a
fost depus la data de 03 decembrie 2019.
Conform art. 73 alin. (7) și 74 alin. (7) din Codul electoral, contestațiile depuse la
instanțele de judecată se examinează în conformitate cu prevederile Codului de
procedură civilă și ale Codului administrativ. Apelul și recursul se examinează în
termen de 3 zile de la primirea dosarului în cauză.
Examinând temeiurile recursului, completul specializat pentru examinarea
acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul inadmisibil din
următoarele considerente.
Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al
Republicii Moldova.
În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod intră în
vigoare la 01 aprilie 2019.
În conformitate cu prevederile art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea
Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este
inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere.
Iar, în conformitate cu alin. (2) din același articol, recursul se declară inadmisibil în
special cînd decizia instanței de apel nu poate fi contestată cu recurs; recursul este depus
în mod repetat; recursul este depus de o persoană neîmputernicită; recursul a fost depus
după expirarea termenului stabilit la art. 245 alin. (1); motivarea recursului nu a fost
depusă sau a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art. 245 alin. (2); cererea
de recurs nu corespunde cerințelor stabilite la art. 244 alin. (2), art. 233 alin. (1) și (2) și
art. 234 alin. (2) și recurentul nu a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de Curtea
Supremă de Justiție.
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
reține că, legiuitorul prin expresia „în special” din conținutul normei art. 246 alin. (2)
Cod administrativ al Republicii Moldova, a indicat că, temeiurile de inadmisibilitate
4
stipulate nu poartă un caracter exhaustiv, respectiv în alte cazuri prevăzute de lege, pot
fi reglementate și alte temeiuri care necesită a fi verificate la etapa examinării
admisibilității cererii de recurs.
În această ordine de idei, în conformitate cu prevederile art. 194 alin. (2) din Codul
administrativ, în procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile
contestate se examinează din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și
aplicării corecte a dreptului material.
Așadar, cu trimitere la cele enunțate supra, completul specializat pentru
examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia că recursul
declarat de Eduard Curtescu, reprezentat de avocatul Ion Mazur, nu se încadrează în
temeiurile prevăzute la art. 246 alin. (2) coroborat cu art. 194 alin. (2) din Codul
administrativ.
Or, argumentele invocate în recurs poartă un caracter declarativ în raport cu soluția
pronunțată de către instanța de apel și nu relevă asupra existenței greșelilor procedurale
și aplicării corecte a dreptului material, respectiv, nu constituie temei de examinare în
completul din 5 judecători.
Totodată, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție reține că, recursul exercitat asupra deciziilor instanțelor de apel are
caracter nedevolutiv și controlul judiciar se circumscrie doar asupra problemelor de
drept material și procedural, verificându-se în exclusivitate doar legalitatea deciziei, dar
nu și temeinicia ei în fapt.
Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție reiterează că, procedura admisibilității cererii de recurs constă în
verificarea faptului, dacă recursul se încadrează în cele prevăzute la art. art. 246 alin. (2)
și 194 alin. (2) din Codul administrativ.
În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa
constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru Apărarea
Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu
a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice,
respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca
fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a
Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).
Astfel, din considerentele menționate, completul specializat pentru examinarea
acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara recursul
depus de Eduard Curtescu, reprezentat de avocatul Ion Mazur, ca fiind inadmisibil.
În conformitate cu art. 230, 246 și 194 alin. (2) din Codul administrativ, completul
specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,
comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
5
d i s p u n e:
Recursul depus de Eduard Curtescu, reprezentat de avocatul Ion Mazur, se declară
inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Mariana Pitic
judecătorii Nicolae Craiu
Iurie Bejenaru
6