3ra-1344/19 — Contestarea actului adminsitrativ

Dosarul nr. 3ra-1344/19

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. D.Sîrbu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. E.Clim, O.Cojocaru, S.Iorgov)

Î N C H E I E R E

11 decembrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Mariana Pitic

Judecătorii Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea recursului depus de Biroul Migrație și Azil,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Abu Srehan Mohamed împotriva Biroului Migrație și Azil al Ministerului

Afacerilor Interne cu privire la anularea actului administrativ,

împotriva deciziei din 19 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respins apelul declarat de Biroul Migrație și Azil și s-a menținut hotărârea din 14

septembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

c o n s t a t ă:

La data de 7 martie 2018, Abu Srehan Mohamed a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Biroului Migrație și Azil al Ministerului Afacerilor Interne cu

privire la anularea actului administrativ.

În motivarea acțiunii a indicat că, la data de 22 februarie 2018, Biroul Migrație

și Azil a emis decizia nr. 6 de returnare de pe teritoriul Republicii Moldova a

cetățeanului Israelului Abu Srehan Mohamed, posesor al pașaportului național nr.

23153570.

În decizia respectivă s-a comunicat că, în conformitate cu prevederile art. 52 alin.

(1) lit. a) din Legea privind regimul străinilor în Republica Moldova, este obligat să

părăsească teritoriul Republicii Moldova în termen de 15 zile de la data luării la

cunoștință a deciziei, întrucât șederea pe teritoriul Republicii Moldova a devenit

ilegală. Abu Srehan Mohamed nu a respectat prevederile art. 841 alin. (2) din Legea

privind regimul străinilor în Republica Moldova, încălcând regulile de ședere în

Republica Moldova prin nepărăsirea voluntară a teritoriului țării la expirarea

termenului de ședere acordat, având depășit termenul de ședere cu o zi.

A menționat că, decizia contestată este ilegală, emisă contrar prevederilor legii

și emisă cu încălcarea procedurii, iar în acest sens invocă că, prin scrisoarea nr. 801

din 8 noiembrie 2017, Universitatea de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”

a solicitat Ministerului Afacerilor Interne, Biroului Migrație și Azil acordarea

1

dreptului de ședere provizorie pentru studii până la data de 31 august 2021, pentru

cetățeanul Israelului, Abu Srehan Mohamed, student anul 3, Facultatea de Medicină

în baza ordinului nr. 356-st/str din 27 octombrie 2016 și a scrisorii de acceptare a

Ministerului Educației nr. 05/14-6841 din 19 septembrie 2017.

La 5 ianuarie 2018, Biroul Migrație și Azil a emis decizia nr. 49 cu privire la

refuzul acordării dreptului de ședere pentru studii cetățeanului Israelului, Abu Srehan

Mohamed, decizia fiind întemeiată pe prevederile art. 32 alin. (5) lit. a) și b) al Legii

privind regimul străinilor în Republica Moldova.

Ulterior, prin scrisoarea Universității de Medicină și Farmacie „Nicolae

Testemițanu” din 16 ianuarie 2018, s-a solicitat Ministerului Afacerilor Interne și

Biroului Migrație și Azil de a examina repetat dosarul reclamantului, prin eliberarea

deciziei cu privire la acordarea dreptului de ședere de lungă durată pe parcursul

perioadei de studii.

Prin răspunsul din 15 februarie 2018, Biroul Migrație și Azil a respins cererea

prealabilă, comunicând că cererea de acordare a dreptului de ședere provizorie la

studii, cetățeanului Israelului, Abu Srehan Mohamed a fost refuzată.

A considerat că, la emiterea deciziei contestate, a fost încălcată procedura

prevăzută de lege, or, actul de returnare urmează a fi emis și semnat de către

conducătorul autorității, adică de directorul Biroului Migrație și Azil, dar în nici într-

un caz de către inspectorul Arhirii Igor.

Nu poate constitui temei de returnare de pe teritoriul Republicii Moldova, simpla

indicare în conținutul deciziei contestate, că nu au fost respectate dispozițiile

prevederilor art. 841 alin. (2) din Legea privind regimul străinilor în Republica

Moldova, care prevede că străinii aflați pe teritoriul Republicii Moldova sunt obligați

să respecte scopul pentru care li s-a acordat dreptul de intrare, și după caz, dreptul de

ședere pe teritoriul țării, de asemenea să părăsească teritoriul Republicii Moldova la

expirarea termenului de ședere acordat.

În decizia contestată nu se regăsește nici unul din temeiurile returnării de pe

teritoriul Republicii Moldova, prevăzute la art. 4 din hotărârea Guvernului nr. 492 din

7 iulie 2011, care stabilește cazurile în care persoana poate fi returnată de pe teritoriul

Republicii Moldova.

Prin decizia privind returnarea de pe teritoriul Republicii Moldova pe motiv că

șederea a devenit ilegală, se încalcă drepturile și libertățile garantate prin legile

naționale și internaționale, deoarece, autoritatea de migrație și azil nu a justificat

emiterea deciziei a cărei anulare se solicită, apreciind drept ilegală șederea

reclamantului pe teritoriul Republicii Moldova.

A solicitat Abu Srehan Mohamed admiterea acțiunii, anularea deciziei nr. 6 de

returnare de pe teritoriul Republicii Moldova a cetățeanului Israelului Abu Srehan

Mohamed, posesor al pașaportului național nr. 23153570 emis de Biroul Migrație și

Azil.

Prin hotărârea din 14 septembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

acțiunea a fost admisă și s-a anulat decizia nr. 6 de returnare de pe teritoriul Republicii

Moldova a cetățeanului Israelului Abu Srehan Mohamed, posesor al pașaportului

național nr. 23153570 emis de Biroul Migrație și Azil la 22 februarie 2018.

Prin decizia din 19 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul

declarat de către Biroul Migrație și Azil și s-a menținut hotărârea din 14 septembrie

2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

2

În favoarea acestei concluzii instanțele ierarhic inferioare au indicat că, prin

hotărârea irevocabilă din 8 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, s-a constatat despre

neîncălcarea termenului de ședere pe teritoriul Republicii Moldova la data de 22

februarie 2018 de către cetățeanul Israelului Abu Srehan Mohamed, fapt care are

puterea lucrului judecat și urmează a fi luate în considerație.

Din aceste motive, decizia din 22 februarie 2018 a Biroului Migrație și Azil prin

care a fost dispusă returnarea lui Abu Srehan Mohamed de pe teritoriul Republicii

Moldova pe motiv că, acesta nu se află în una din situațiile de acordare a tolerării

rămânerii pe teritoriul Republicii Moldova, urmează a fi anulată ca fiind contrară

legii.

La data de 26 septembrie 2019, Biroul Migrație și Azil a depus cerere de recurs

împotriva deciziei din 19 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău.

În motivarea cererii de recurs a indicat că, data intrării în Republica Moldova se

consideră ca fiind prima zi de aflare, iar data ieșirii se consideră ca fiind ultima zi,

ambele se calculează ca fiind două zile separate indiferent de ora intrării/ieșirii.

Abu Srehan Mohamed s-a aflat pe teritoriul Republicii Moldova de la data de 24

noiembrie 2017, data intrării și până la 22 februarie 2018, data depistării.

Termenul de 90 de zile a expirat la data de 21 februarie 2018, astfel, la data de

22 februarie 2018, Abu Srehan Mohamed se afla în situație de ședere ilegală pe

teritoriul Republicii Moldova.

A solicitat Biroul Migrație și Azil admiterea cererii de recurs, casarea integrală

a deciziei din 19 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău și emiterea unei noi decizii.

Examinând admisibilitatea recursului, Completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează următoarele.

Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al

Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod intră

în vigoare la 1 aprilie 2019.

În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de

contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor

examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform

prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în

contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea

în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica

corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a

încheierilor judecătorești.

Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale.

Prin urmare, Completul specializat în cauze de contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

va aprecia condițiile de admisibilitate a recursului în conformitate cu prevederile art.

258 alin. (3) din Codul administrativ, adică conform reglementărilor anterioare

intrării în vigoare a Codului administrativ.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă

legea nu prevede astfel.

3

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 19 martie 2019.

Decizia instanței de apel redactată integral a fost expediată în adresa părților prin

intermediul oficiului poștal la data de 1 august 2019 (f.d.104).

Astfel, recursul depus Biroul Migrație și Azi la data de 26 septembrie 2019, este

în termen.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile,

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor

de drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră

că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în

care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale

omului.

Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră că recursul depus de Biroul Migrație și Azi, nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Prin urmare, argumentele invocate în cererea de recurs nu denotă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei

recurate.

4

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se numai legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura admisibilității constă

în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute

în art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Totodată, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să

fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la

fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri

(cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul depus de Biroul

Migrație și Azi, asemenea aspecte nu se regăsesc.

Astfel, din considerentele menționate, Completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara recursul

depus de Biroul Migrație și Azi, ca inadmisibil.

În conformitate cu art.193, 195, 230 și 258 alin. (3) din Codul administrativ și

art. 270, 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, Completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de Biroul Migrație și Azi, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

Judecătorul Mariana Pitic

Judecătorii Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

5