3ra-1344/19 — Contestarea actului adminsitrativ

Dosarul nr. 3ra-1344/19 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. D.Sîrbu) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. E.Clim, O.Cojocaru, S.Iorgov) Î N C H E I E R E 11 decembrie 2019 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Mariana Pitic Judecătorii Iurie Bejenaru Nicolae Craiu examinând admisibilitatea recursului depus de Biroul Migrație și Azil, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Abu Srehan Mohamed împotriva Biroului Migrație și Azil al Ministerului Afacerilor Interne cu privire la anularea actului administrativ, împotriva deciziei din 19 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respins apelul declarat de Biroul Migrație și Azil și s-a menținut hotărârea din 14 septembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, c o n s t a t ă: La data de 7 martie 2018, Abu Srehan Mohamed a depus cerere de chemare în judecată împotriva Biroului Migrație și Azil al Ministerului Afacerilor Interne cu privire la anularea actului administrativ.

În motivarea acțiunii a indicat că, la data de 22 februarie 2018, Biroul Migrație și Azil a emis decizia nr. 6 de returnare de pe teritoriul Republicii Moldova a cetățeanului Israelului Abu Srehan Mohamed, posesor al pașaportului național nr. 23153570. În decizia respectivă s-a comunicat că, în conformitate cu prevederile art. 52 alin. (1) lit. a) din Legea privind regimul străinilor în Republica Moldova, este obligat să părăsească teritoriul Republicii Moldova în termen de 15 zile de la data luării la cunoștință a deciziei, întrucât șederea pe teritoriul Republicii Moldova a devenit ilegală. Abu Srehan Mohamed nu a respectat prevederile art. 841 alin. (2) din Legea privind regimul străinilor în Republica Moldova, încălcând regulile de ședere în Republica Moldova prin nepărăsirea voluntară a teritoriului țării la expirarea termenului de ședere acordat, având depășit termenul de ședere cu o zi.

A menționat că, decizia contestată este ilegală, emisă contrar prevederilor legii și emisă cu încălcarea procedurii, iar în acest sens invocă că, prin scrisoarea nr. 801 din 8 noiembrie 2017, Universitatea de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” a solicitat Ministerului Afacerilor Interne, Biroului Migrație și Azil acordarea 1 dreptului de ședere provizorie pentru studii până la data de 31 august 2021, pentru cetățeanul Israelului, Abu Srehan Mohamed, student anul 3, Facultatea de Medicină în baza ordinului nr. 356-st/str din 27 octombrie 2016 și a scrisorii de acceptare a Ministerului Educației nr. 05/14-6841 din 19 septembrie 2017. La 5 ianuarie 2018, Biroul Migrație și Azil a emis decizia nr. 49 cu privire la refuzul acordării dreptului de ședere pentru studii cetățeanului Israelului, Abu Srehan Mohamed, decizia fiind întemeiată pe prevederile art. 32 alin. (5) lit. a) și b) al Legii privind regimul străinilor în Republica Moldova.

Ulterior, prin scrisoarea Universității de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” din 16 ianuarie 2018, s-a solicitat Ministerului Afacerilor Interne și Biroului Migrație și Azil de a examina repetat dosarul reclamantului, prin eliberarea deciziei cu privire la acordarea dreptului de ședere de lungă durată pe parcursul perioadei de studii. Prin răspunsul din 15 februarie 2018, Biroul Migrație și Azil a respins cererea prealabilă, comunicând că cererea de acordare a dreptului de ședere provizorie la studii, cetățeanului Israelului, Abu Srehan Mohamed a fost refuzată. A considerat că, la emiterea deciziei contestate, a fost încălcată procedura prevăzută de lege, or, actul de returnare urmează a fi emis și semnat de către conducătorul autorității, adică de directorul Biroului Migrație și Azil, dar în nici într- un caz de către inspectorul Arhirii Igor.

Nu poate constitui temei de returnare de pe teritoriul Republicii Moldova, simpla indicare în conținutul deciziei contestate, că nu au fost respectate dispozițiile prevederilor art. 841 alin. (2) din Legea privind regimul străinilor în Republica Moldova, care prevede că străinii aflați pe teritoriul Republicii Moldova sunt obligați să respecte scopul pentru care li s-a acordat dreptul de intrare, și după caz, dreptul de ședere pe teritoriul țării, de asemenea să părăsească teritoriul Republicii Moldova la expirarea termenului de ședere acordat. În decizia contestată nu se regăsește nici unul din temeiurile returnării de pe teritoriul Republicii Moldova, prevăzute la art. 4 din hotărârea Guvernului nr. 492 din 7 iulie 2011, care stabilește cazurile în care persoana poate fi returnată de pe teritoriul Republicii Moldova.

Prin decizia privind returnarea de pe teritoriul Republicii Moldova pe motiv că șederea a devenit ilegală, se încalcă drepturile și libertățile garantate prin legile naționale și internaționale, deoarece, autoritatea de migrație și azil nu a justificat emiterea deciziei a cărei anulare se solicită, apreciind drept ilegală șederea reclamantului pe teritoriul Republicii Moldova. A solicitat Abu Srehan Mohamed admiterea acțiunii, anularea deciziei nr. 6 de returnare de pe teritoriul Republicii Moldova a cetățeanului Israelului Abu Srehan Mohamed, posesor al pașaportului național nr. 23153570 emis de Biroul Migrație și Azil.

Prin hotărârea din 14 septembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, acțiunea a fost admisă și s-a anulat decizia nr. 6 de returnare de pe teritoriul Republicii Moldova a cetățeanului Israelului Abu Srehan Mohamed, posesor al pașaportului național nr. 23153570 emis de Biroul Migrație și Azil la 22 februarie 2018. Prin decizia din 19 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul declarat de către Biroul Migrație și Azil și s-a menținut hotărârea din 14 septembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru. 2 În favoarea acestei concluzii instanțele ierarhic inferioare au indicat că, prin hotărârea irevocabilă din 8 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, s-a constatat despre neîncălcarea termenului de ședere pe teritoriul Republicii Moldova la data de 22 februarie 2018 de către cetățeanul Israelului Abu Srehan Mohamed, fapt care are puterea lucrului judecat și urmează a fi luate în considerație.

Din aceste motive, decizia din 22 februarie 2018 a Biroului Migrație și Azil prin care a fost dispusă returnarea lui Abu Srehan Mohamed de pe teritoriul Republicii Moldova pe motiv că, acesta nu se află în una din situațiile de acordare a tolerării rămânerii pe teritoriul Republicii Moldova, urmează a fi anulată ca fiind contrară legii. La data de 26 septembrie 2019, Biroul Migrație și Azil a depus cerere de recurs împotriva deciziei din 19 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău. În motivarea cererii de recurs a indicat că, data intrării în Republica Moldova se consideră ca fiind prima zi de aflare, iar data ieșirii se consideră ca fiind ultima zi, ambele se calculează ca fiind două zile separate indiferent de ora intrării/ieșirii.

Abu Srehan Mohamed s-a aflat pe teritoriul Republicii Moldova de la data de 24 noiembrie 2017, data intrării și până la 22 februarie 2018, data depistării. Termenul de 90 de zile a expirat la data de 21 februarie 2018, astfel, la data de 22 februarie 2018, Abu Srehan Mohamed se afla în situație de ședere ilegală pe teritoriul Republicii Moldova. A solicitat Biroul Migrație și Azil admiterea cererii de recurs, casarea integrală a deciziei din 19 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău și emiterea unei noi decizii. Examinând admisibilitatea recursului, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează următoarele.

Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al Republicii Moldova. În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod intră în vigoare la 1 aprilie 2019. În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești.

Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale. Prin urmare, Completul specializat în cauze de contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție va aprecia condițiile de admisibilitate a recursului în conformitate cu prevederile art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, adică conform reglementărilor anterioare intrării în vigoare a Codului administrativ. În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă legea nu prevede astfel.

3 Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 19 martie 2019. Decizia instanței de apel redactată integral a fost expediată în adresa părților prin intermediul oficiului poștal la data de 1 august 2019 (f.d.104). Astfel, recursul depus Biroul Migrație și Azi la data de 26 septembrie 2019, este în termen. Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive. În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul depus de Biroul Migrație și Azi, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Prin urmare, argumentele invocate în cererea de recurs nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate. 4 Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se numai legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. În acest context, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Totodată, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul depus de Biroul Migrație și Azi, asemenea aspecte nu se regăsesc. Astfel, din considerentele menționate, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara recursul depus de Biroul Migrație și Azi, ca inadmisibil.

În conformitate cu art.193, 195, 230 și 258 alin. (3) din Codul administrativ și art. 270, 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Recursul depus de Biroul Migrație și Azi, se declară inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, Judecătorul Mariana Pitic Judecătorii Iurie Bejenaru Nicolae Craiu 5