3r-265/19 — contestarea actului administrativ

dosarul nr. 3r-265/19

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (D.Chistol)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A.Minciuna, V.Sîrbu, V.Mihaila)

D E C I Z I E

11 decembrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Mariana Pitic

judecătorii Nicolae Craiu

Iurie Bejenaru

examinând recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale,

în cauza de contencios administrativ, la cererea depusă de Guțol Mihail

împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale și Ministerul Afacerilor Interne,

intervenient accesoriu Sindicatul Colaboratorilor Organelor de Forță din Republica

Moldova cu privire la obligarea recalculării pensiei, încasarea datoriei la pensia

neachitată și încasarea prejudiciului material și moral,

împotriva încheierii din 16 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La 30 decembrie 2010 Guțol Mihail a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale și Ministerul Afacerilor Interne,

intervenient accesoriu Sindicatul Colaboratorilor Organelor de Forță din Republica

Moldova cu privire la obligarea recalculării pensiei, încasarea datoriei la pensia

neachitată și încasarea prejudiciului material și moral.

Prin hotărârea din 30 noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru

s-a admis parțial acțiunea, s-a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale să

recalculeze cuantumul pensiei stabilite lui Guțol Mihail pe perioada din 12 mai 2004

până la 31 martie 2018 inclusiv, și stabilirea pensiei corect recalculate din 01 aprilie

2018; s-a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale să achite retroactiv diferența

de valoare a pensiei lui Guțol Mihail pentru perioada anterioară recalculului,

începînd cu 12 mai 2004 până la 31 martie 2018 inclusiv. În rest pretențiile au fost

respinse ca fiind neîntemeiate.

La 18 septembrie 2019, reprezentantul Casei Naționale de Asigurări Sociale

a depus cerere de apel solicitând repunerea în termen a cererii de apel, casarea

hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care acțiunea depusă

de Guțol Mihail să fie respinsă.

Prin încheierea din 16 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a respins

ca neîntemeiată cererea de repunere în termen a apelului depus de reprezentantul

Casei Naționale de Asigurări Sociale. S-a declarat inadmisibil apelul declarat de

Casa Națională de Asigurări Sociale împotriva hotărârii din 30 noiembrie 2018 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din motiv că apelul a fost depus în afara

termenului legal, iar instanța de apel a refuzat să efectueze repunerea în termen.

1

La 12 noiembrie 2019 Casa Națională de Asigurări Sociale a declarat recurs

împotriva încheierii instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea

încheierii din 16 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, cu emiterea unei noi

încheieri de repunere a apelului în termen.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu încheierea contestată,

considerând-o ilegală și neîntemeiată prin faptul că a fost emisă cu încălcarea și

aplicarea eronată a normelor de drept procedural.

A relatat că dispozitivul hotărârii din 30 noiembrie 2018 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru a fost recepționat conform scrisorii de însoțire de către Casa

Națională de Asigurări Sociale la 04 septembrie 2019, motiv pentru care apelul a

fost depus peste termenul legal.

La fel, a relatat că conform informației accesată de pe site-ul oficial al

instanțelor de judecată, data pronunțării dispozitivului hotărârii din 30 noiembrie

2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, data înregistrării, data publicării este 19

septembrie 2019.

Or, conform pct.17 din Regulamentul privind modul de publicarea a

hotărârilor judecătorești pe portalul național al instanțelor de judecată și pe pagina

web a Curții Supreme de Justiție aprobat prin Hotărârea Consiliului Superior al

Magistraturii nr.658/30 din 10 octombrie 2017, hotărârile judecătorești pronunâate

de judecătorii și de curțile de apel, sunt transferate din Programul Integrat de

Gestionare a Dosarelor pe portalul unic al instanțelor de judecată, în regim real.

Instanța de recurs reține că prin Legea nr.116 din 19 iulie 2018, a fost adoptat

Codul administrativ al Republicii Moldova, iar în conformitate cu art. 257 alin. (1)

al Codului administrativ, prezentul cod intră în vigoare la 1 aprilie 2019.

În conformitate cu art. 242 Codul administrativ, recursul împotriva încheierii

judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea

contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea

nu stabilește un termen mai mic.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat încheierea contestată la 16 octombrie 2019,

iar recurenta a recepționat-o la 28 octombrie 2019, fapt ce se confirmă prin avizul

de recepție a scrisorii recomandate (f.d.98).

Astfel, recursul declarat la 12 noiembrie 2019, este depus cu respectarea

termenului prevăzut de lege.

Conform art. 243 alin. (2) din Codul administrativ, instanța competentă

soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată.

Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces.

Examinând recursul, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție îl consideră neîntemeiat și care urmează a fi respins,

din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. b) Cod administrativ, examinând recursul

împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele decizii:

respinge recursul.

Din materialele cauzei rezultă că, la 18 septembrie 2019, reprezentantul Casei

Naționale de Asigurări Sociale a depus cerere de apel, solicitând repunerea în termen

a cererii de apel, casarea hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei noi hotărâri

prin care acțiunea depusă de Guțol Mihail să fie respinsă.

2

Urmare, prin încheierea din 16 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a

respins ca neîntemeiată cererea de repunere în termen a apelului depus de

reprezentantul Casei Naționale de Asigurări Sociale. S-a declarat inadmisibil apelul

declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale împotriva hotărârii din 30 noiembrie

2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din motiv că apelul a fost depus în afara

termenului legal, iar instanța de apel a refuzat să efectueze repunerea în termen.

Prezenta procedură administrativă a fost inițiată la 30 decembrie 2010, fiind

reglementată de Legea contenciosului administrativ nr.793 din 10 februarie 2000,

iar în cazul în care, procedura prealabilă, după intrarea în vigoare a Codului

administrativ, se referă la o procedură administrativă inițiată până la 01 aprilie 2019,

de asemenea, se vor aplica dispozițiile legale vechi, care reglementau aceste

instituții.

Conform art. 236 alin. (1) și (2) lit. d) Cod administrativ, instanța de apel

examinează din oficiu admisibilitatea apelului. Dacă este inadmisibil, apelul se

declară ca atare printr-o încheiere susceptibilă de recurs. Apelul se declară

inadmisibil în special când apelul a fost depus după expirarea termenului stabilit la

art.232 alin.(1).

Conform prevederilor art. 195 Cod administrativ, procedura acțiunii în

contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod.

Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu

excepția art.169–171.

În conformitate cu art. 362 alin. (1), (3) Cod de procedură civilă, termenul de

declarare a apelului este de 30 de zile de la data pronunțării dispozitivului hotărârii,

dacă legea nu prevede altfel. Repunerea în termen de apel se face de către instanța

de apel în cazurile și în ordinea prevăzute de art.116.

Actele cauzei denotă că dispozitivul hotărârii primei instanțe a fost pronunțat

la 30 noiembrie 2018.

Astfel, termenul de declarare a apelului în baza art. 362 alin. (1) Cod de

procedură civilă, este de 30 de zile de la pronunțarea dispozitivului hotărârii și a

început să curgă de la data de 01 decembrie 2018, ziua imediat următoare datei

pronunțării dispozitivului hotărârii contestate și a expirat la 30 decembrie 2018.

La acest capitol, instanța de recurs consideră necesar a menționa că anterior

pronunțării dispozitivului, conform procesului-verbal la data de 30 martie 2018, 08

mai 2018, 21 iunie 2018, 26 iunie 2018, 25 octombrie 2018 (f.d.49-57)

reprezentantul Casei Naționale de Asigurări Sociale a fost prezent în cadrul

ședințelor de judecată.

Potrivit procesului-verbal al ședinței de judecată din 30 noiembrie 2018, rezultă

că la pronunțarea dispozitivului hotărârii, reprezentantul Casei Naționale de

Asigurări Sociale nu a fost prezent.

În conformitate cu art. 236 alin.(4) Cod de procedură civilă, participanții care nu

au fost prezenți la pronunțarea dispozitivului hotărârii primesc copia hotărârii în

decurs de 5 zile.

Instanța de recurs constată că în adresa participanților la proces a fost expediată

copia dispozitivului hotărârii pronunțate în cauză (f.d. 65).

Succesiv, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține că în conformitate cu art.65 alin.(1)-(3) și (5), dacă o

3

persoană, din motive independente de voința ei, nu a putut respecta un termen legal,

atunci, la cerere, ea poate fi repusă în termen. Culpa unui reprezentant legal sau

împuternicit se atribuie reprezentatului. Cererea de repunere în termen se depune în

termen de 15 zile de la înlăturarea impedimentului. La cerere se anexează probele

care confirmă faptele pe care aceasta se întemeiază și, suplimentar, se recuperează

acțiunile omise. După 6 luni de la expirarea termenului omis repunerea în termen nu

mai poate fi solicitată, iar acțiunea omisă nu mai poate fi recuperată, cu excepția

cazului cînd acest lucru nu a fost posibil pînă la expirarea termenului de un an ca

urmare a forței majore. Repunerea în termen nu se permite în cazurile excluse prin

lege.

La caz, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție menționează că reprezentantul Casei Naționale de Asigurări

Sociale solicitând repunerea în termen a cererii de apel, nu a indicat nici un motiv

întemeiat privind omiterea termenului de declarare a apelului.

Or, faptul că dispozitivul hotărârii din 30 noiembrie 2018 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru a fost recepționat conform scrisorii de însoțire de către Casa

Națională de Asigurări Sociale la 04 septembrie 2019, nu constituie temei de

repunere în termen, deoarece ultima a fost citată legal despre examinarea litigiului

dat.

Sub acest aspect, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reiterează că termenul declarării apelului începe a curge

din ziua imediat următoare datei pronunțării dispozitivului hotărârii, dar nu de la

data comunicării.

Iar, în conformitate cu art. 61 Cod de procedură civilă, participanții la proces

sînt obligați să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale. Instanța

judecătorească pune capăt oricărui abuz de aceste drepturi dacă prin abuzse

urmărește tergiversarea procesului sau inducerea sa în eroare.

Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, participanții

procesului de judecată urmează să-și asume un rol activ, urmărind cu diligență

derularea procesului său și să dispună cu bună-credință de drepturile sale

procedurale.

În această ordine de idei, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție consemnează faptul că, Casa Națională de Asigurări

Sociale a fost în cunoștință despre existența prezentului litigiu și prin urmare, avea

obligația de a întreprinde toate măsurile necesare, după cum sugerează și

jurisprudența CEDO (Van Harn versus Germany, nr. 7557/03 din 11 septembrie

2007), de a proteja drepturile sale de acces la instanță, fapt ignorant cu desăvârșire,

care în consecință a generat omiterea termenului prescris la depunerea apelului.

Așa fiind, se constată ca întemeiată soluția instanței de apel cu privire la

respingerea cererii de repunere a apelului în termen și declararea apelului ca

inadmisibil, fiind cert stabilit că Casa Națională de Asigurări Sociale, nu a prezentat

probe ce ar confirma omiterea din motive întemeiate a termenului de declarare a

apelului, motiv din care survin sancțiunile procedurale prevăzute de art. 10 alin. (1)

Cod de procedură civilă, pentru subiectul obligat în raport procedural, în caz de

4

neîndeplinire sau de îndeplinire defectuoasă a unui act de procedură, precum și în

caz de exercitare abuzivă a unui drept procedural.

Prin urmare, argumentele invocate în cererea de recurs sunt neîntemeiate și nu

constituie temei de anulare a încheierii recurate.

De altfel, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție menționează că, în cazul admiterii cererii și repunerii apelului

în termen, se va încălca principiul securității raporturilor juridice, garantat de

articolul 6 și preambulul Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului

și a Libertăților Fundamentale.

În context, instanța de recurs amintește că art. 6 § 1 din Convenția Europeana

a Drepturilor Omului îi garantează fiecărei persoane dreptul de a sesiza o instanță cu

orice contestație referitoare la drepturile și obligațiile sale cu caracter civil. Instanța

europeană a relatat însă în practica sa constantă că „dreptul la o instanță” nu este

absolut.

În această privință, Curtea Europeană, în mai multe cauze de acest gen, nu

exclude niciodată ipoteza că interesele unei bune administrări a justiției pot să

justifice impunerea unui termen de exercitare a căii de atac (cauza Bacev contra

Fosta Republică Yugoslavă a Macedoniei, Kemp contra Luxembourg, Diaz Ochoa

contra Spaniei), în carte înalta Curte a arătat că termenul fixat de legea internă este

o restricție ce guvernează accesul la justiție.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că încheierea instanței

de apel este întemeiată și legală, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul.

În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. b) Cod administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e

Se respinge recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Mariana Pitic

judecătorii Nicolae Craiu

Iurie Bejenaru

5