2r-676/19 — Partajarea averii

Dosarul nr. 2r–676/19 Prima instanță: Judecătoria Hâncești (sediul Ialoveni) (jud. C. Crețu) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. L. Bulgac, G. Dașchevici, A. Panov) D E C I Z I E 11 decembrie 2019 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Maria Ghervas Svetlana Filincova examinând recursul declarat de către Botezatu Eugenia, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Botezatu Eugenia împotriva lui Botezatu Afanasie cu privire la partajul averii comune în devălmășie a soților, precum și încasarea cheltuielilor suportate la îmbunătățirea imobilului, împotriva încheierii din 26 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost restituit apelul declarat de Botezatu Dorina și Botezatu Mihail împotriva hotărârii din 06 iunie 2016 a Judecătoriei Hâncești (sediul Ialoveni), c o n s t a t ă: La 01 august 2017, Botezatu Eugenia și Botezatu Dorina au depus o cerere de chemare în judecată (concretizată pe parcurs) împotriva lui Botezatu Afanasie solicitând partajarea bunurilor proprietate comună în devălmășie în ½ cotă parte ideală pentru fiecare parte, din proprietatea comună în devălmășie și încasarea din contul pârâtului Botezatu Afanasie a tuturor cheltuielilor suportate pentru îmbunătățirea bunului în mărime de 27 284 de lei.

Prin hotărârea din 06 iunie 2016 a Judecătoriei Hâncești (sediul Ialoveni), cererea de chemare în judecată a fost admisă parțial. A fost recunoscut dreptul de proprietate comună în devălmășie a lui Botezatu Afanasie și Botezatu Eugenia asupra ½ cotă-parte din terenul cu suprafața de 0.3588 ha și construcția (casă de locuit individuală), amplasate în sat. XXX r. XXXX. A fost determinată cota-parte ideală prin recunoașterea dreptului de proprietate a lui Botezatu Afanasie și Botezatu Eugenia asupra ½ cotă-parte din 1 terenul (pentru construcții) cu suprafața de 0.3588 ha și construcția (casă de locuit individuală), amplasate în sat. XXX r. XXXX. A fost explicat că hotărârea în această parte servește drept temei pentru efectuarea în modul stabilit de lege a rectificărilor de rigoare în Registrul bunurilor imobile în privința imobilelor partajate, după ce hotărârea va rămâne definitivă.

A fost încasat de la Botezatu Afanasie, în beneficiul Botezatu Eugenia, suma de 7 714,60 de lei, ce constituie cheltuielile suportate de reclamantă în vederea îmbunătățirii imobilelor supuse partajului. A fost încasat de la Botezatu Afanasie, în beneficiul statului, taxa de stat în sumă de 331,43 lei. A fost încasat de la Botezatu Eugenia, în beneficiul statului, taxa de stat în mărime de 181,43 lei. Prin hotărârea suplimentară din 09 septembrie 2019 a Judecătoriei Hâncești (sediul Ialoveni), a fost admisă parțial acțiunea. A fost încasat de la Botezatu Afanasie, în beneficiul Botezatu Eugenia, suma de 7 714,60 lei, ce constituie cheltuielile suportate de reclamantă în vederea îmbunătățirii imobilului supus partajului.

În rest, acțiunea a fost respinsă. La 03 iulie 2019, Botezatu Eugenia a declarat apel împotriva hotărârii din 06 iunie 2016 a Judecătoriei Hâncești (sediul Ialoveni), solicitând casarea parțială a hotărârii instanței de fond, cu emiterea unei noi hotărâri prin care acțiunea să fie admisă integral. La 05 iulie 2019, Botezatu Dorina și Botezatu Mihail, au declarat apel împotriva hotărârii primei instanțe solicitând admiterea apelului, casarea parțială a hotărârii instanței de fond cu modificarea ei. Prin încheierea din 26 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost restituit apelul declarat de Botezatu Dorina și Botezatu Mihail împotriva hotărârii din 06 iunie 2016 a Judecătoriei Hâncești (sediul Ialoveni) ca fiind depus de o persoană care nu este în drept să declare apel.

Prin încheierea din 26 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, nu s-a dat curs apelului declarat de către Botezatu Eugenia, ultima fiind obligată să înlăture neajunsurile depistate de instanță. La 16 octombrie 2019, Botezatu Eugenia a declarat recurs împotriva încheierii din 26 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău prin care apelurile declarate de către Botezatu Dorina și Botezatu Mihail au fost restituite, solicitând casarea acesteia, punerea pe rol a apelului și examinarea acestuia în fond. Potrivit prevederilor art. 425 al Codului de procedură civilă, termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii. Având în vedere că, încheierea Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la 26 septembrie 2019, expediată părților la 02 octombrie 2019, instanța de recurs consideră că recurenta s-a conformat prevederilor legale și a declarat recursul, la 2 16 octombrie 2019, în termenul prevăzut de lege.

Potrivit art. 426 alin. (3) al Codului de procedură civilă, recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și a referinței la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților. Astfel, recursul s-a examinat fără înștiințarea participanților la proces, însă data și ora ședinței a fost plasată pe pagina web a Curții Supreme de Justiție. Colegiul judiciar a decis inoportună invitarea acestora, întrucât argumentele expuse în cererea de recurs au fost formulate cu suficientă precizie pentru a permite instanței controlul actelor judecătorești contestate.

Mai mult, nici un participant nu a solicitat audierea publică a cauzei sale (a se vedea, mutatis mutandis, cauza Auza Vilho Eskelinen și alții vs Finlanda, hotărârea din 19 aprilie 2007, § 72 – 75, cauza Eriksson vs Suedia, hotărârea din 12 aprilie 2012, § 66, 72, cauza Pönkä vs Estonia, hotărârea din 08 noiembrie 2016, § 33 – 34). În conformitate cu art. 427 lit. a) al Codului de procedură civilă, instanța de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și să mențină încheierea. Studiind materialele dosarului în raport cu cele invocate în recurs și prevederile legale, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Botezatu Eugenia urmează a fi respins din următoarele motive.

Potrivit prevederilor art.360 alin. (1) lit. a) al Codului de procedură civilă, sunt în drept să declare apel părțile și alți participanți la proces, iar conform art. 369 alin. (1) lit. d) al aceleiași legi, instanța de apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă: cererea de apel a fost depusă de o persoană care nu este în drept să declare apel. Colegiul reține că deși la depunerea acțiunii în calitate de reclamanți au fost indicați atât Botezatu Eugenia, cât și Botezatu Dorina, fiecare având pretențiile de rigoare ce vizează drepturile sale personale. Botezatu Eugenia prin cererea din 30 mai 2019, și-a concretizat cerințele inițiale prin micșorarea cuantumului pretențiilor, solicitând în final partajul averii comune și încasarea cheltuielilor suportate pentru îmbunătățirea bunurilor imobile.

Cerințele înaintate în interesele Dorinei Botezatu cu privire la încasarea pensiei de întreținere nu au mai fost susținute, iar ultima nefiind indicată în final în calitate de parte la proces. Careva cerințe concrete și de sine stătătoare pe parcursul procesului, Botezatu Mihail nu a avut. În consecință, prima instanță a examinat acțiunea în limitele pretențiilor înaintate de reclamantă și anume partajul averii comune în devălmășie a soților și încasarea cheltuielilor suportate pentru îmbunătățirea imobilelor. Instanța de recurs atestă cu certitudine că Botezatu Dorina și Botezatu Mihail nu au susținut, în fine, careva pretenții față de Botezatu Afanasii și respectiv nu 3 sunt părți la proces, iar ca urmare nu sunt în drept să declare apel împotriva hotărârii care nu îi vizează.

Distinct de cele relatate, ținând cont că recursul a fost declarat de către Botezatu Eugenia inclusiv în interesul copiilor săi, iar Botezatu Dorina a atins majoratul și poate apăra drepturile sale personal, Colegiul a examinat în fond recursul, or Botezatu Eugenia fiind parte la proces poate contesta oricare act judecătoresc emis în cadrul procesului, chiar dacă acesta nu o vizează direct. Potrivit practicii CtEDO (cauza Malahov vs Moldova, hotărârea din 07 iunie 2007), restricția impusă accesului la o instanță judecătorească nu va fi compatibilă cu art. 6 din Convenția Europeană pentru apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, decât dacă aceasta nu urmărește un scop legitim și nu există o legătură proporțională dintre mijloacele utilizate și scopul legitim urmărit.

Pe cale de consecință, Colegiul apreciază recursul declarat de Botezatu Eugenia, ca unul neîntemeiat și care necesită a fi respins, cu menținerea încheierii din 26 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău. Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 427 lit. a), 428 al Codului de procedură civilă Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, d e c i d e: Se respinge recursul declarat de către Botezatu Eugenia. Se menține încheierea din 26 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Botezatu Eugenia împotriva lui Botezatu Afanasie cu privire la partajul averii comune în devălmășie a soților, precum și încasarea cheltuielilor suportate la îmbunătățirea imobilului.

Decizia este irevocabilă. Președintele ședinței Ala Cobăneanu Judecători Maria Ghervas Svetlana Filincova 4