2r-676/19 — Partajarea averii

Dosarul nr. 2r–676/19

Prima instanță: Judecătoria Hâncești (sediul Ialoveni) (jud. C. Crețu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. L. Bulgac, G. Dașchevici, A. Panov)

D E C I Z I E

11 decembrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Maria Ghervas

Svetlana Filincova

examinând recursul declarat de către Botezatu Eugenia,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Botezatu

Eugenia împotriva lui Botezatu Afanasie cu privire la partajul averii comune în

devălmășie a soților, precum și încasarea cheltuielilor suportate la îmbunătățirea

imobilului,

împotriva încheierii din 26 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin

care a fost restituit apelul declarat de Botezatu Dorina și Botezatu Mihail împotriva

hotărârii din 06 iunie 2016 a Judecătoriei Hâncești (sediul Ialoveni),

c o n s t a t ă:

La 01 august 2017, Botezatu Eugenia și Botezatu Dorina au depus o cerere de

chemare în judecată (concretizată pe parcurs) împotriva lui Botezatu Afanasie

solicitând partajarea bunurilor proprietate comună în devălmășie în ½ cotă parte

ideală pentru fiecare parte, din proprietatea comună în devălmășie și încasarea din

contul pârâtului Botezatu Afanasie a tuturor cheltuielilor suportate pentru

îmbunătățirea bunului în mărime de 27 284 de lei.

Prin hotărârea din 06 iunie 2016 a Judecătoriei Hâncești (sediul Ialoveni),

cererea de chemare în judecată a fost admisă parțial.

A fost recunoscut dreptul de proprietate comună în devălmășie a lui Botezatu

Afanasie și Botezatu Eugenia asupra ½ cotă-parte din terenul cu suprafața de

0.3588 ha și construcția (casă de locuit individuală), amplasate în sat. XXX r.

XXXX.

A fost determinată cota-parte ideală prin recunoașterea dreptului de

proprietate a lui Botezatu Afanasie și Botezatu Eugenia asupra ½ cotă-parte din

1

terenul (pentru construcții) cu suprafața de 0.3588 ha și construcția (casă de locuit

individuală), amplasate în sat. XXX r. XXXX.

A fost explicat că hotărârea în această parte servește drept temei pentru

efectuarea în modul stabilit de lege a rectificărilor de rigoare în Registrul bunurilor

imobile în privința imobilelor partajate, după ce hotărârea va rămâne definitivă.

A fost încasat de la Botezatu Afanasie, în beneficiul Botezatu Eugenia, suma

de 7 714,60 de lei, ce constituie cheltuielile suportate de reclamantă în vederea

îmbunătățirii imobilelor supuse partajului.

A fost încasat de la Botezatu Afanasie, în beneficiul statului, taxa de stat în

sumă de 331,43 lei.

A fost încasat de la Botezatu Eugenia, în beneficiul statului, taxa de stat în

mărime de 181,43 lei.

Prin hotărârea suplimentară din 09 septembrie 2019 a Judecătoriei Hâncești

(sediul Ialoveni), a fost admisă parțial acțiunea.

A fost încasat de la Botezatu Afanasie, în beneficiul Botezatu Eugenia, suma

de 7 714,60 lei, ce constituie cheltuielile suportate de reclamantă în vederea

îmbunătățirii imobilului supus partajului. În rest, acțiunea a fost respinsă.

La 03 iulie 2019, Botezatu Eugenia a declarat apel împotriva hotărârii din 06

iunie 2016 a Judecătoriei Hâncești (sediul Ialoveni), solicitând casarea parțială a

hotărârii instanței de fond, cu emiterea unei noi hotărâri prin care acțiunea să fie

admisă integral.

La 05 iulie 2019, Botezatu Dorina și Botezatu Mihail, au declarat apel

împotriva hotărârii primei instanțe solicitând admiterea apelului, casarea parțială a

hotărârii instanței de fond cu modificarea ei.

Prin încheierea din 26 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost

restituit apelul declarat de Botezatu Dorina și Botezatu Mihail împotriva hotărârii

din 06 iunie 2016 a Judecătoriei Hâncești (sediul Ialoveni) ca fiind depus de o

persoană care nu este în drept să declare apel.

Prin încheierea din 26 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, nu s-a dat

curs apelului declarat de către Botezatu Eugenia, ultima fiind obligată să înlăture

neajunsurile depistate de instanță.

La 16 octombrie 2019, Botezatu Eugenia a declarat recurs împotriva

încheierii din 26 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău prin care apelurile

declarate de către Botezatu Dorina și Botezatu Mihail au fost restituite, solicitând

casarea acesteia, punerea pe rol a apelului și examinarea acestuia în fond.

Potrivit prevederilor art. 425 al Codului de procedură civilă, termenul de

declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea

încheierii.

Având în vedere că, încheierea Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la 26

septembrie 2019, expediată părților la 02 octombrie 2019, instanța de recurs

consideră că recurenta s-a conformat prevederilor legale și a declarat recursul, la

2

16 octombrie 2019, în termenul prevăzut de lege.

Potrivit art. 426 alin. (3) al Codului de procedură civilă, recursul împotriva

încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe

baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și a referinței

la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.

Astfel, recursul s-a examinat fără înștiințarea participanților la proces, însă

data și ora ședinței a fost plasată pe pagina web a Curții Supreme de Justiție.

Colegiul judiciar a decis inoportună invitarea acestora, întrucât argumentele expuse

în cererea de recurs au fost formulate cu suficientă precizie pentru a permite

instanței controlul actelor judecătorești contestate. Mai mult, nici un participant nu

a solicitat audierea publică a cauzei sale (a se vedea, mutatis mutandis, cauza Auza

Vilho Eskelinen și alții vs Finlanda, hotărârea din 19 aprilie 2007, § 72 – 75, cauza

Eriksson vs Suedia, hotărârea din 12 aprilie 2012, § 66, 72, cauza Pönkä vs

Estonia, hotărârea din 08 noiembrie 2016, § 33 – 34).

În conformitate cu art. 427 lit. a) al Codului de procedură civilă, instanța de

recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă

recursul și să mențină încheierea.

Studiind materialele dosarului în raport cu cele invocate în recurs și

prevederile legale, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Botezatu Eugenia urmează a

fi respins din următoarele motive.

Potrivit prevederilor art.360 alin. (1) lit. a) al Codului de procedură civilă,

sunt în drept să declare apel părțile și alți participanți la proces, iar conform art.

369 alin. (1) lit. d) al aceleiași legi, instanța de apel restituie, printr-o încheiere,

cererea dacă: cererea de apel a fost depusă de o persoană care nu este în drept să

declare apel.

Colegiul reține că deși la depunerea acțiunii în calitate de reclamanți au fost

indicați atât Botezatu Eugenia, cât și Botezatu Dorina, fiecare având pretențiile de

rigoare ce vizează drepturile sale personale. Botezatu Eugenia prin cererea din 30

mai 2019, și-a concretizat cerințele inițiale prin micșorarea cuantumului

pretențiilor, solicitând în final partajul averii comune și încasarea cheltuielilor

suportate pentru îmbunătățirea bunurilor imobile.

Cerințele înaintate în interesele Dorinei Botezatu cu privire la încasarea

pensiei de întreținere nu au mai fost susținute, iar ultima nefiind indicată în final în

calitate de parte la proces. Careva cerințe concrete și de sine stătătoare pe parcursul

procesului, Botezatu Mihail nu a avut.

În consecință, prima instanță a examinat acțiunea în limitele pretențiilor

înaintate de reclamantă și anume partajul averii comune în devălmășie a soților și

încasarea cheltuielilor suportate pentru îmbunătățirea imobilelor.

Instanța de recurs atestă cu certitudine că Botezatu Dorina și Botezatu Mihail

nu au susținut, în fine, careva pretenții față de Botezatu Afanasii și respectiv nu

3

sunt părți la proces, iar ca urmare nu sunt în drept să declare apel împotriva

hotărârii care nu îi vizează.

Distinct de cele relatate, ținând cont că recursul a fost declarat de către

Botezatu Eugenia inclusiv în interesul copiilor săi, iar Botezatu Dorina a atins

majoratul și poate apăra drepturile sale personal, Colegiul a examinat în fond

recursul, or Botezatu Eugenia fiind parte la proces poate contesta oricare act

judecătoresc emis în cadrul procesului, chiar dacă acesta nu o vizează direct.

Potrivit practicii CtEDO (cauza Malahov vs Moldova, hotărârea din 07 iunie

2007), restricția impusă accesului la o instanță judecătorească nu va fi compatibilă

cu art. 6 din Convenția Europeană pentru apărarea Drepturilor Omului și a

Libertăților Fundamentale, decât dacă aceasta nu urmărește un scop legitim și nu

există o legătură proporțională dintre mijloacele utilizate și scopul legitim urmărit.

Pe cale de consecință, Colegiul apreciază recursul declarat de Botezatu

Eugenia, ca unul neîntemeiat și care necesită a fi respins, cu menținerea încheierii

din 26 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău.

Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 427 lit. a), 428 al Codului de

procedură civilă Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție,

d e c i d e:

Se respinge recursul declarat de către Botezatu Eugenia.

Se menține încheierea din 26 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, în

cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Botezatu Eugenia

împotriva lui Botezatu Afanasie cu privire la partajul averii comune în devălmășie

a soților, precum și încasarea cheltuielilor suportate la îmbunătățirea imobilului.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței Ala Cobăneanu

Judecători Maria Ghervas

Svetlana Filincova

4