2ra-2258/19 — Încasarea sumei

Dosarul nr. 2ra-2258/19

Prima instanță: Judecătoria Orhei, sediul Central, judecător – V. Pîslariuc

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, judecători – L. Bulgac, G. Dașchevici, A. Panov

Î N C H E I E R E

11 decembrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Maria Ghervas

Svetlana Filincova

examinând admisibilitatea recursului declarat de Mihail Josan, prin intermediul

avocatului Oleg Gorobica,

în cauza civilă la cererea înaintată de Inspectoratul General al Poliției de

Frontieră al MAI împotriva lui Mihail Josan cu privire la încasarea cheltuielilor

suportate pentru instruire și a cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 11 aprilie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respinsă cererea de apel depusă de Mihail Josan, prin intermediul avocatului Valeriu

Pelin, fiind menținută hotărârea din 22 noiembrie 2018 a Judecătoriei Orhei, sediul

Central,

c o n s t a t ă:

La 07 iulie 2017, Inspectoratul General al Poliției de Frontieră al MAI a depus o

cerere de chemare în judecată către Mihail Josan cu privire la încasarea cheltuielilor

suportate pentru instruire și a cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii s-a indicat că, la 28 mai 2010, Mihail Josan a depus cerere

de înscriere la concursul de admitere în cadrul Institutului Militar „Alexandru cel

Bun”, specialitatea - grănicer, iar la 20 august 2010, între Ministerul Apărării și

Mihail Josan a fost semnat contractul de îndeplinire a serviciului militar.

Conform pct. 1 lit. a) al contractului respectiv, pârâtul s-a obligat să îndeplinească

serviciul militar prin contract în Forțele Armate ale Republicii Moldova pe un

termen de 9 ani (perioada instruirii 4 ani și 5 ani calendaristici după finisarea

instruirii).

Astfel, după absolvire, la 28 iulie 2014, prin ordinul Comandantului (rector)

Academiei Militare a Forțelor Armate nr.126 din 27 iunie 2014, pârâtul a fost trecut

la dispoziția șefului Departamentului Poliției de Frontieră. În aceeași zi, pârâtul a

depus cerere privind angajarea în serviciu în cadrul Poliției de Frontieră. Ca urmare,

între Departamentul Poliției de Frontieră și Mihail Josan a fost semnat contractul

privind îndeplinirea serviciului în cadrul Poliției de Frontieră pe o durată

nedeterminată. Iar, conform ordinului nr. 842/ps din 28 iulie 2014, Mihail Josan a

1

fost numit în funcția de șef de schimb al unității control al frontierei a sectorului

poliției de frontieră „Lipcani” al Direcției regionale Nord.

În baza angajamentului pârâtul și-a asumat obligația să activeze în cadrul Poliției

de Frontieră o perioadă de cel puțin 5 ani după absolvirea Academiei Militare

„Alexandru cel Bun”, iar în caz contrar s-a obligat să restituie cheltuielile suportate

pentru instruirea sa.

La 15 mai 2015, Mihail Josan a depus un raport prin care a solicitat să fie

demisionat din cadrul Poliției de Frontieră. Astfel, la 01 iunie 2015, prin ordinul

șefului Departamentului Poliției de Frontieră nr. 561/ps, Mihail Josan a fost eliberat

din serviciu în conformitate cu prevederile art. 39 alin. (1) lit. a) (demisia) al Legii

nr. 283 din 28.12.2011 cu privire la Poliția de Frontieră, totodată prin ordinul

respectiv fiindu-i stabilită obligațiunea de a restitui cheltuielile aferente pregătirii

sale, proporțional perioadei rămase până la 5 ani.

Respectiv, din 5 ani ce urma să activeze, Mihail Josan și-a îndeplinit serviciul

doar 309 de zile, respectiv urmează să restituie cheltuielile pentru instruire în mărime

de 198865,14 lei, suma dată fiind calculată prin împărțirea sumei cheltuielilor

generale la perioada aflării în serviciu.

În vederea soluționării litigiului pe cale amiabilă, la 02 iunie 2016, în adresa

pârâtului a fost expediată somația nr.35/20/2/-1370 cu privire la restituirea benevolă

a despăgubirilor materiale, însă până în prezent suma datorată nu a fost achitată.

Reieșind din cele expuse, reclamantul a solicitat admiterea cererii de chemare în

judecată, încasarea din contul pârâtului Mihail Josan în beneficiul Inspectoratului

General al Poliției de Frontieră al MAI a cheltuielilor suportate pentru instruire în

mărime de 198865,14 lei și a cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 22 noiembrie 2018 a Judecătoriei Orhei, sediul Central, s-a

admis acțiunea. S-a încasat de la Mihail Josan în beneficiul Inspectoratului General

al Poliției de Frontieră al MAI suma de 198865,14 lei cu titlu de cheltuieli suportate

pentru instruire și cheltuielile de judecată în sumă de 1530 lei cu titlu de cheltuieli

pentru transport. S-a încasat de la Mihail Josan în beneficiul statului, taxa de stat în

sumă de 5965,95 lei.

Prin decizia din 11 aprilie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă cererea

de apel depusă de Mihail Josan, prin intermediul avocatului Valeriu Pelin, fiind

menținută hotărârea din 22 noiembrie 2018 a Judecătoriei Orhei, sediul Central.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a conchis că, potrivit angajamentului,

Mihail Josan și-a asumat obligația să activeze în cadrul Poliției de Frontieră o

perioadă de 5 ani după absolvirea Academiei Militare „Alexandru cel Bun”, iar în

caz contrar s-a obligat să restituie cheltuielile suportate pentru instruirea sa. Această

obligație derivă și din art. 35 alin. (11) al Legii nr. 162 din 22 iulie 2005 cu privire

la statutul militarilor, art. 39 alin. (11) al Legii nr 283 din 28 decembrie 2011 cu

privire la Poliția de Frontieră (în vigoare la data eliberării), pct. 1 lit. a) al

contractului de îndeplinire a serviciului militar încheiat cu Ministerul Apărării din

20 august 2010 si din angajamentul privind activitatea în Poliția de Frontieră după

absolvirea Academiei Militare „Alexandru cel Bun”. Mai mult, Mihail Josan s-a

eliberat din funcție din proprie inițiativă.

La 08 octombrie 2019, Mihail Josan, prin intermediul avocatului Oleg Gorobica,

a contestat cu recurs decizia din 11 aprilie 2019 a Curții de Apel Chișinău.

2

În motivarea recursului a invocat faptul că instanța de apel a aplicat eronat

normele de drept material, nu a constatat și elucidat pe deplin circumstanțele

importante pentru soluționarea pricinii, a apreciat arbitrar probele prezentate de către

participanții la proces, iar concluziile instanței sunt în contradicție cu circumstanțele

pricinii. Suplimentar, s-au indicat argumente similare celor din cererea de apel,

precum și faptul necitării recurentului în ședințele instanței de apel.

Astfel, recurentul a solicitat admiterea cererii de recurs, casarea deciziei din 11

aprilie 2019 a Curții de Apel Chișinău cu remiterea cauzei spre rejudecare în instanța

de apel, sau casarea deciziei din 11 aprilie 2019 a Curții de Apel Chișinău și a

hotărârii din 22 noiembrie 2018 a Judecătoriei Orhei, sediul Central, cu pronunțarea

unei noi hotărâri de respingere integrală a acțiunii.

La 09 decembrie 2019, Inspectoratul General al Poliției de Frontieră al MAI,

prin intermediul reprezentantului său – Lilia Modîrca, a depus referință la cererea de

recurs, solicitând declararea acesteia ca fiind inadmisibilă.

Analizând temeiurile invocate în cererea de recurs în raport cu materialele

pricinii și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Mihail

Josan, prin intermediul avocatului Oleg Gorobica, este neîntemeiat și urmează a fi

declarat inadmisibil, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, termenul de declarare

a recursului este de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Alineatul (2) al aceluiași articol prevede că termenul de 2 luni este termen de

decădere și nu poate fi restabilit.

Potrivit materialelor cauzei, decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată

la 11 aprilie 2019 și expediată participanților la proces la 15 mai 2019 (f.d. 20, vol.

II), însă la materialele cauzei nu se regăsesc înscrisuri care să certifice momentul

recepționării acesteia de către recurent. Astfel, având în vedere faptul că recursul

declarat împotriva deciziei din 11 aprilie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost

înregistrat la 08 octombrie 2019, în conformitate cu art. 434 din Codul de procedură

civilă, acesta se consideră declarat în termen.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de

procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3

judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei curții

de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al din Codul

de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că reieșind

din prevederile art. 437 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă, în sarcina

3

recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării

acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică la aplicarea

eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta necesitatea

declarării recursului ca fiind admisibil.

În speță, însă criticile invocate de recurent nu pot duce la admisibilitatea

recursului, or, acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 din Codul de procedură

civilă, în condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii

circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de

apel. În acest context este de menționat faptul că recursul exercitat conform secțiunii

a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și

procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență, care

evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentului cu soluția dată de instanța de

apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului, având în vedere

faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de

legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului strict

prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Abordarea recurentului, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul

acestuia cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit

identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune declararea acestuia ca fiind

admisibil.

Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie

capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a

îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este evidențiată

în cererea de recurs declarată de Mihail Josan, prin intermediul avocatului Oleg

Gorobica.

Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea

declarării recursului ca fiind admisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) din

Codul de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Mihail Josan, prin intermediul

avocatului Oleg Gorobica.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

Judecătorul Ala Cobăneanu,

Judecătorii Maria Ghervas,

Svetlana Filincova

4