3ra-865/19 — contestarea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actului administrativ
- Temei legal
- pricinile de constatare a faptelor care au valoare juridică
3ra-865/19 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2019)
Dosarul nr.3ra-865/19
Prima instanță: Judecătoria Drochia, sediul central (judecătorul: V. Craveț)
Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (judecătorii: A. Corcenco, R. Burdeniuc, A. Toderaș)
DECIZIE
4 decembrie 2019 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit
al Curții Supreme de Justiție,
în componență:
Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva
Judecătorii Iurie Bejenaru
Nina Vascan
Mariana Pitic
Nicolae Craiu
examinând recursul depus de către Veaceslav Zuza reprezentat de avocatul Igor
Ciuru,
în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă
de Veaceslav Zuza împotriva Primarului orașului Drochia, intervenient accesoriu
Direcția Asistență Socială și Protecția Familiei Autoritatea Tutelară, persoane
interesate Alexandru Murzac, Lionora Murzac, Lucia Murzac cu privire la
contestarea actului administrativ,
împotriva deciziei din 29 ianuarie 2019 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost
admis apelul depus de Primarul orașului Drochia, casată hotărârea din 17 mai 2018
a judecătoriei Drochia, sediul central și a fost emisă o nouă hotărâre,
constată:
La 13 decembrie 2016, Veaceslav Zuza a depus cerere de chemare în judecată
împotriva Primarului orașului Drochia, intervenient accesoriu Direcția Asistență
Socială și Protecția Familiei Autoritatea Tutelară cu privire la contestarea actului
administrativ.
În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, din căsătorie cu Lucia Murzac,
au un fiu Xxxx xxxx, născut la xxxx xxxx xxxx.
Conform hotărârii judecătoriei Drochia din 26 ianuarie 2011, căsătoria a fost
desfăcută și locul domiciliului copilului a fost stabilit cu mama, Lucia Murzac.
A susținut, că Lucia Murzac a plecat la muncă peste hotarele țârii, însă, copilul
Xxxx xxxx a fost lăsat în grija buneilor Alexandru Murzac, Lionora Murzac care au
fost numiți tutori, prin dispoziția nr. 54 din 12 martie 2016 a Primarului orașului
Drochia.
Cu dispoziția dată nu este de acord, deoarece i-au fost încălcate drepturile sale
de părinte și a considerat că tutorul copilului urma a fi numit el Veaceslav Zuza,
1
tatăl copilului. Or, dânsul achită pensie pentru întreținerea copilului, cu copilul
bolnav a fost la spital el dar nu buneii, până la vârsta de 6 ani copilul a fost întreținut
de el, se vedea cu el regulat, participa activ la creșterea și educarea lui. Însă,
necătând la aceasta, Autoritatea Tutelară Drochia a inițiat o comisie ce a stabilit un
grafic de vizită și comunicare cu copilul lui, prin care a fost limitată la maximum
participarea sa ca părinte la viață copilului.
A accentuat că, prin răspunsul primit de la Inspectoratul de Poliție Drochia la
20 septembrie 2016 cu nr. 12205 a fost informat că, la 4 august 2016 copilul cu
bunelul său Alexandru Murzac a plecat peste hotarele țârii în Federația Rusă.
Aici a mai concretizat, că dânsul la moment a fost lipsit de dreptul de a
contacta cu copilul, fiind-că nu cunoaște despre el nimic.
Primăria orașului Drochia la cererea din 10 octombrie 2016 privind eliberarea
actelor care au stat la baza a instituirii tutelei, a refuzat de a elibera înscrisurile
solicitate.
Prin răspunsul Inspectoratului de Poliție Drochia din 1 decembrie 2016 i-a fost
adus la cunoștință că, autoritatea tutelară în persoana Primarului or. Drochia la
informat privind emiterea dispoziției de instituire a tutelei, însă, abia la
8 decembrie 2016 a fost recepționată scrisoarea nr.384 din 20 iulie 2016 .
A subliniat, că copilul a fost scos din țară în lipsa unei hotărâri judecătorești
privind perfectarea documentelor de plecare a lui peste hotarele țârii și în lipsa
acordului său.
Reclamantul Veaceslav Zuza a solicitat anularea dispoziției nr. 54 emisă de
Primarul orașului Drochia din 12 martie 2016, ca fiind ilegală.
Prin încheierea din 3 martie 2017 a judecătoriei Drochia, sediul central, au fost
atrase în proces în calitate de persoane interesate Alexandru Murzac, Lionora
Murzac și Lucia Murzac. (f.d. 36)
Prin hotărârea din 17 mai 2018 a judecătoriei Drochia, sediul central cererea de
chemare în judecată depusă de către Veaceslav Zuza a fost admisă integral. A fost
anulată dispoziția nr. 54 emisă de primarul or. Drochia din 12 martie 2016, ca fiind
ilegală.
La 15 iunie 2018, Primarul or. Drochia a declarat apel împotriva hotărârii din
17 mai 2018 a judecătoriei Drochia, sediul central.
Prin decizia din 29 ianuarie 2019 a Curții de Apel Bălți a fost admis apelul
depus de Primarul orașului Drochia, casată hotărârea din 17 mai 2018 a judecătoriei
Drochia, sediul central și a fost emisă o nouă hotărâre, prin care cererea de chemare
în judecată depusă de Veaceslav Zuza a fost respinsă, ca neîntemeiată.
La 2 mai 2019 prin intermediul oficiului poștal, Veaceslav Zuza reprezentat de
avocatul Igor Ciuru a depus recurs împotriva deciziei din 29 ianuarie 2019 a Curții
de Apel Bălți.
Pledând pentru admiterea recursului, recurentul a reiterat motivele de fapt și de
drept expuse în cererea de chemare în judecată.
Suplimentar, a menționat că instanța de apel n-a reflectat în hotărâre motivele
concluziilor sale privind admiterea unor probe și respingerea altora.
A mai precizat că, din 4 august 2016 data ieșirii din țară și până în prezent
minorul Zuza Emil nu s-a mai întors în țară, acesta a rămas să domicilieze în
străinătate.
2
Astfel, fără acordul tatălui Veaceslav Zuza și fără decizia autorității tutelare
cu încălcarea legislației, Alexandru Murzac l-a scos pe Xxxx xxxx din țară cu
scopul de a domicilia în străinătate și la abandonat acolo.
Recurentul a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și
menținerea hotărârii din 17 mai 2018 a judecătoriei Drochia, sediul central.
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ
al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție, reține că prin Legea nr.116 din 19 iulie 2018, a fost adoptat Codul
administrativ al Republicii Moldova.
În conformitate cu art. 257 alin. (1) Cod administrativ, prezentul cod a intrat în
vigoare la 1 aprilie 2019, iar potrivit alin. (2), la data intrării în vigoare a prezentului
cod se abrogă Legea contenciosului administrativ nr. 793-XIV din 10 februarie
2000.
Conform art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel ca
instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.
Instanța de recurs menționează că decizia instanței de apel a fost pronunțată
până la intrarea în vigoare a Codului administrativ.
Respectiv, termenul de declarare al recursului urmează a fi calculat conform
dispozițiilor instituite de Codul de procedură civilă.
În conformitate cu art. 434 Cod de procedură civilă, recursul se declară în
termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea
nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi
restabilit.
Materialele cauzei atestă că, decizia instanței de apel a fost pronunțată la
29 ianuarie 2019 (f.d. 185-191), copia deciziei fiind expediată în adresa părților la 5
martie 2019, conform scrisorii de însoțire a Curții de Apel Bălți (f.d. 160), a fost
recepționată de către recurent la 12 martie 2019 (f.d. 195).
Astfel, instanța de recurs consideră că recurentul s-a conformat prevederilor
legale și a depus recursul la 2 mai 2019 (prin intermediul oficiului poștal), în termen
(f.d. 198-199, 200).
La 5 iunie 2019, în adresa Primarului orașului Drochia și Direcției Asistență
Socială și Protecția Familiei Autoritatea Tutelară a fost expediată copia recursului
depus de Veaceslav Zuza reprezentat de avocatul Igor Ciuru, cu înștiințarea despre
necesitatea depunerii referinței.(f.d.204)
Prin referința din 5 iulie 2019, Primăria or. Drochia a solicitat respingerea
recursului. (f.d.212-214)
Direcția Asistență Socială și Protecția Familiei Autoritatea Tutelară nu și-a
valorificat dreptul procedural respectiv și nu a depus referința în termenul stabilit.
La 13 noiembrie 2019, recursul depus de Veaceslav Zuza reprezentat de
avocatul Igor Ciuru a fost numit de completul specializat pentru examinarea
acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție, pentru examinare în complet de 5
judecători.
Conform art. 194 alin. (2) din Cod administrativ în procedura de examinare a
cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se examinează din oficiu în
privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului material.
3
În conformitate cu prevederile articolului 195 din Codul administrativ,
procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor
prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de
procedura civilă, cu excepția art. 169-171.
În conformitate cu art. 258 alin. (3) Cod administrativ, procedurile de
contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor
examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform
prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în
contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la
intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica
corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a
încheierilor judecătorești.
Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru
principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale.
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ
al Colegiului civil comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme
de Justiție reține că, prezentul litigiu este guvernat de prevederile Legii
contenciosului administrativ nr.793 din 10 februarie 2000 (în vigoare până la
1 aprilie 2019).
Astfel, procedura de contencios administrativ dedusă judecății în prezenta speță
urmează a fi judecată prin prisma dispozițiilor Codului administrativ al Republicii
Moldova, aprobat prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018, iar în partea materială
urmează a fi aplicate prevederile legale în vigoare la momentul emiterii actului
administrativ, și anume, a Legii contenciosului administrativ nr. 793 din
10 februarie 2000 (abrogată la 1 aprilie 2019).
În conformitate cu art. 247 Cod administrativ, recursul se examinează fără
înștiințarea participanților la proces.
În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. c) Cod administrativ, examinând
recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre următoarele decizii: casează
integral decizia instanței de apel și emite o nouă decizie.
Verificând legalitatea actului de dispoziție contestat, prin prisma argumentelor
invocate și a materialelor din dosar, coroborat cu normele de drept material și
procedural aplicabile la soluționarea speței date, completul specializat pentru
examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a
admite recursul, a casa integral decizia instanței de apel și a emite o nouă decizie
prin care a menține hotărârea primei instanțe, din considerentele ce urmează.
În conformitate cu art. 1 alin. (2) al Legii contenciosului administrativ nr. 793
din 10 februarie 2000 (în vigoare până la 1 aprilie 2019) statuează că orice persoană
care se consideră vătămată într-un drept al său, recunoscut de lege, de către o
autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul
legal a unei cereri, se poate adresa instanței de contencios administrativ competente
pentru a obține anularea actului, recunoașterea dreptului pretins și repararea pagubei
ce i-a fost cauzată.
Conform art. 16 alin. (1) al Legii contenciosului administrativ nr. 793 din
10 februarie 2000 (în vigoare până la 1 aprilie 2019), persoana care se consideră
4
vătămată într-un drept al său, recunoscut de lege, printr-un act administrativ și nu
este mulțumită de răspunsul primit la cererea prealabilă sau nu a primit nici un
răspuns în termenul prevăzut de lege, este în drept să sesizeze instanța de contencios
administrativ competentă pentru anularea, în tot sau în parte, a actului respectiv și
repararea pagubei cauzate.
Conform art. 26 alin. (1) lit. a) al Legii contenciosului administrativ, actul
administrativ contestat poate fi anulat, în tot sau în parte, în cazul în care: a) este
ilegal în fond ca fiind emis contrar prevederilor legii, iar conform prevederilor art.
25 alin. (1) lit. b) al Legii contenciosului administrativ, judecând acțiunea, instanța
de contencios administrativ adoptă una din următoarele hotărâri de admitere a
acțiunii și de anulare, în tot sau în parte, a actului administrativ.
Din materialele dosarului s-a constatat că, Veaceslav Zuza a înaintat cererea de
chemare în judecată prin care a solicitat, anularea dispoziției nr. 54 emisă de
Primarul orașului Drochia din 12 martie 2016, ca fiind ilegală.
Fiind învestită cu judecarea cauzei, prima instanță prin hotărârea din
17 mai 2018, a ajuns la concluzia temeiniciei acțiunii pe care a admis-o integral.
(f.d.115-116, 122-127)
Judecând apelul, instanța de apel prin decizia din 29 ianuarie 2019 a admis
cererea de apel depusă de Primarul orașului Drochia (f.d.135, 148-151), a casat
hotărârea din 17 mai 2018 a judecătoriei Drochia, sediul central și a emis o nouă
hotărâre, prin care cererea de chemare în judecată depusă de Veaceslav Zuza a fost
respinsă, ca neîntemeiată.
Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că, prin hotărârea din 17 mai
2018 a Judecătoriei Drochia, sediul central, a fost anulat un act care nu mai produce
efecte juridice. Or, dispoziția nr. 54 din 12 martie 2016 „cu privire la instituirea
tutelei asupra copilului minor Xxxx xxxx” a fost abrogată prin dispoziția Primarului
nr.125 din 17 iulie 2017 (f.d.82), la cererea tutorului cu nr. 11 din 17 iulie 2017.
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ
al Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme
de Justiție consideră concluzia instanței de apel contradictorie circumstanțelor
cauzei, fiind rezultată din interpretarea eronată a normelor de drept material, pe când
concluzia primei instanțe despre necesitatea admiterii acțiunii este justă, aceasta
având la bază cumulul dovezilor administrate în coraport cu normele juridice ce
guvernează raportul juridic litigios.
Astfel, actele dosarului denotă că, din căsătoria între Veaceslav Zuza și Lucia
Murzac la xxxx xxxx xxxx s-a născut copilul, Xxxx xxxx. (f.d.8)
Ulterior, conform certificatului de divorț seria D-IV 0514843, căsătoria a fost
desfăcută în baza hotărârii Judecătoriei Drochia. (f.d.7)
La fel s-a stabilit că, prin dispoziția nr. 54 din 12 martie 2016 emisă de
Primarul orașului Drochia „cu privire la instituirea tutelei asupra copilului minor
Xxxx xxxx” s-au numit tutori Alexandru Murzac și Lionora Murzac, asupra
nepotului minor Xxxx xxxx, anul nașterii xxxx xxxx xxxx, în legătură cu faptul că
mama Lucia Murzac se află la muncă peste hotarele Republicii Moldova. (f.d.6)
Potrivit cererii depuse către Primăria orașului Drochia, Veaceslav Zuza a
solicitat prezentarea actelor în baza cărora s-a stabilit tutela asupra minorului Xxxx
xxxx, fără acordul și înștiințarea lui. (f.d.13)
5
La acest capitol, instanța de recurs menționează că, din răspunsul Primarului
interimar al or. Drochia din 10 noiembrie 2016 nr.684, rezultă că dispoziția nr. 54
din 12 martie 2016 a fost emisă ca urmare a evaluării inițiale a situației copilului
stabilită de asistentul social, care a dat aviz pozitiv și a declarației mamei minorului,
Murzac Lucia, privind acordul de instituire a tutelei autentificate notarial. (f.d.14)
Conform art.64 Codul familiei, exercitarea drepturilor părintești în cazul când
părinții locuiesc separat: părintele care locuiește împreună cu copilul nu are dreptul
să împiedice contactul dintre copil și celălalt părinte care locuiește separat, cu
excepția cazurilor când comportamentul acestuia din urmă este în detrimentul
intereselor copilului sau prezintă pericol pentru starea lui fizică și psihică. Părinții au
dreptul să încheie un acord privind exercitarea drepturilor părintești de către
părintele care locuiește separat de copil. Litigiile apărute se soluționează de către
autoritatea tutelară teritorială, iar decizia acesteia poate fi atacată în instanța
judecătorească, care va emite hotărârea respectivă. Părinții pot, din inițiativă proprie
sau la recomandarea autorității tutelare teritoriale, să se adreseze unui mediator
pentru soluționarea litigiului. În cazul nerespectării hotărârii instanței judecătorești,
la cererea părintelui care locuiește separat de copil, instanța judecătorească, ținând
cont de interesele și opinia copilului, în funcție de vârsta și gradul său de maturitate,
poate decide transmiterea copilului către acesta. Părinții care locuiesc separat de
copil au dreptul de a primi informațiile ce se referă la copilul lor de la toate
instituțiile educative, curative, de asistență socială etc. Comunicarea informației
poate fi refuzată dacă comportamentul părintelui prezintă pericol pentru viața și
sănătatea copilului. Acest refuz poate fi atacat în instanța judecătorească.
Potrivit art. 13 alin.(l) din Legea 140 din 14 iunie 2013 privind protecția
specială a copiilor aflați în situație de risc și a copiilor separați de părinți, informația
privind identificarea copiilor ai căror părinți unicul părinte sunt plecați /este plecat
la muncă peste hotare se prezintă autorității tutelare locale de către: a) administrația
instituțiilor educaționale - semestrial, până la data de 30 octombrie și, respectiv, 30
aprilie a fiecărui an; b) specialistul în protecția drepturilor copilului, asistentul social
comunitar, medicul asistentul medicului de familie sau ofițerul de sector al poliției -
în termen de 3 zile de la data identificării copilului. (2) În baza informației
menționate la alin.(l), autoritatea tutelară locală dispune efectuarea evaluării situației
copilului de către specialistul în protecția drepturilor copilului, iar în lipsa acestuia -
de către asistentul social comunitar, și emite, cu consimțământul părinților /unicului
părinte, dispoziția de instituire a tutelei/curatelei conform prevederilor legislației
dacă în urma evaluării inițiale se constată că condițiile de creștere și educație a
copilului sunt adecvate. Evaluarea situației copilului de către specialistul în protecția
drepturilor copilului, iar in lipsa acestuia - de către asistentul social comunitar, se
efectuează în termen de până la 30 de zile. (3) Părinții /unicul părinte care pleacă
peste hotare pe un termen mai mare de 3 luni și ai căror copii rămân în Republica
Moldova urmează să informeze în prealabil autoritatea tutelară locală despre
persoana în grija căreia rămân copiii.
Colegiul relevă că, domiciliul copilului minor a fost stabilit cu mama Lucia
Murzac, care și-a dat și acordul la instituirea tutelei asupra fiului său, fiind
autentificată în acest sens o declarație notarială. (f.d. 179)
6
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ
al Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme
de Justiție reiterează că, potrivit anchetei sociale de evaluare inițială din
1 ianuarie 2016 (f.d. 180-181), condițiile de trai în familia Alexandru Murzac si
Lionora Murzac, care sunt buneii minorului Xxxx xxxx, au fost evaluate ca
condițiile de trai bune.
Conform art. 29 alin. (1) lit. j) și r) din Legea privind administrația publică
locală nr.436 din 28 decembrie 2006, pornind de la domeniile de activitate ale
autorităților administrației publice locale de nivelul întâi, stabilite la art.4 alin.(l) din
Legea privind descentralizarea administrativă, primarul exercită în teritoriul
administrat următoarele atribuții de bază; j) conduce, coordonează și controlează
activitatea serviciilor publice locale, asigură funcționarea serviciului starea civilă,
contribuie la realizarea măsurilor de asistență socială și ajutor social; r) coordonează
activitatea de asistență socială privind copiii, persoanele în etate, persoanele cu
dezabilități, familiile cu mulți copii, familiile afectate de violență intrafamilială, alte
categorii de persoane socialmente vulnerabile, sprijină activitatea asociațiilor
obștești de utilitate publică din teritoriul satului (comunei), orașului (municipiului).
La caz s-a constatat că, Primarul orașului Drochia prin dispoziția nr. 54 din
12 martie 2016 „cu privire la instituirea tutelei asupra copilului minor Xxxx xxxx” a
numit tutori asupra copilului minor, în legătură cu faptul că mama Lucia Murzac se
află la muncă peste hotarele Republicii Moldova.
Prin răspunsul Inspectoratului de Poliție Drochia din 20 septembrie 2016 s-a
afirmat că în urma examinării cererii depuse de către Veaceslav Zuza din
10 septembrie 2016, privind scoaterea ilegală a copilului minor peste hotarele țării,
s-a stabilit că conform informației publice de către serviciul de frontieră, la 4 august
2016 minorul Xxxx xxxx împreună cu bunelul său Alexandru Murzac au trecut
peste hotarele țării prin punctul de trecere a frontierii „Vălcineț-Moghiliov-
Podolisc.(f.d.9)
Conform art. 32 Cod civil (în vigoare la data emiterii dispoziției), tutela se
instituie pentru ocrotirea drepturilor și intereselor persoanelor fizice incapabile.
Tutorii apără drepturile și interesele persoanelor tutelate de ei în relații cu
persoanele fizice și juridice, inclusiv în instanța de judecată, fără mandat. Dispoziția
de instituire a tutelei nu acordă dreptul tutorului de a însoți minorul pentru a trece
frontiera de stat.
Conform art. 33 alin.(l) Cod civil (în vigoare la data emiterii dispoziției), tutela
se instituie asupra persoanelor lipsite de capacitatea de exercițiu și asupra minorilor
în vârstă de până la 14 ani.
Conform art. 1 alin. (2) și (4) din Legea nr. 269 din 9 noiembrie 1994 cu
privire la ieșirea și intrarea în Republica Moldova, minorii au dreptul de a ieși și de
a intra în Republica Moldova numai însoțiți de unul dintre reprezentanții lor legali
sau de un însoțitor, desemnat prin declarație de către reprezentantul legal a cărui
semnătură se legalizează notarial. In declarație se indică scopul călătoriei, durata
acesteia și țara de destinație. In cazul în care minorul pleacă să se domicilieze în
străinătate, este necesar consimțămîntul, exprimat prin declarație, al ambilor părinți
ale căror semnături se legalizează notarial, iar în cazul altor reprezentanți legali -
consimțământul acestora, exprimat prin decizie a autorității tutelare.
7
La acest capitol nu poate fi reținut argumentul lui Veaceslav Zuza, precum că
copilul minor, a fost trecut peste hotarele țării în temeiul dispoziției sus menționate,
deoarece, autoritatea tutelară locală nu este în drept, conform legii, de a permite
trecerea a frontierei de stat.
În atare circumstanțe, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în
contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ
lărgit al Curții Supreme de Justiție conchide că cererea de chemare în judecată
depusă de Veaceslav Zuza, privind anularea dispoziției nr. 54 emisă de Primarul
orașului Drochia din 12 martie 2016, este întemeiată.
Astfel fiind, prima instanță just a conchis că dispoziția Primarului orașului
Drochia nr. 54 din 12 martie 2016 „cu privire la instituirea tutelei asupra copilului
minor Xxxx xxxx” este una ilegală, și în acest sens este justă concluzia primei
instanțe privind admiterea cererii de chemare în judecată.
Totodată Colegiul precizează că, actele dosarului atestă indubitabil că
dispoziția nr. 54 din 12 martie 2016 „cu privire la instituirea tutelei asupra copilului
minor Xxxx xxxx” a fost abrogată prin dispoziția Primarului nr.125 din 17 iulie
2017 (f.d.82), la cererea tutorului cu nr. 11 din 17 iulie 2017.
Astfel, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ al Colegiului civil comercial și de contencios administrativ lărgit al
Curții Supreme de Justiție va sublinia că, dacă pârâtul a satisfăcut acțiunea
reclamantului în cadrul soluționării cauzei, iar reclamantul nu renunță la acțiune,
atunci instanța va examina fondul cauzei și va emite o hotărâre de admitere a
acțiunii, indicând în dispozitivul hotărârii că hotărârea nu se pune spre executare.
În astfel de circumstanțe, este neîntemeiat argumentul instanței de apel precum
că, prin hotărârea din 17 mai 2018 a Judecătoriei Drochia, sediul central, a fost
anulat un act care nu mai produce efecte juridice, deoarece acest argument rezultă
dintr-o interpretare eronată a prevederilor legale.
În concluzie, instanța de recurs relevă că în cadrul judecării cauzei, prima
instanță a creat participanților la proces, condiții obiective și echitabile, pentru
exercitarea drepturilor și obligațiunilor procedurale, fapt ce se încadrează în
asigurarea părților dreptului la un proces echitabil, garantat și asigurat prin art.6 al
Convenției Europene pentru apărarea a Drepturilor Omului.
În temeiul celor constatate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor
în contencios administrativ al Colegiului civil comercial și de contencios
administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție conchide că hotărârea primei
instanțe a fost adoptată în limitele competenței, reieșind din temeiurile și obiectul
acțiunii în contencios administrativ, cu aplicarea corectă a legii materiale care
guvernează raportul juridic litigios, și corect a fost admisă acțiunea depusă de
Veaceslav Zuza.
Însă, totodată având în vedere că dispoziția Primarului nr. 54 din
12 martie 2016 „cu privire la instituirea tutelei asupra copilului minor Xxxx xxxx” a
fost abrogată prin dispoziția Primarului nr.125 din 17 iulie 2017 (f.d.82), la cererea
tutorului cu nr. 11 din 17 iulie 2017, hotărârea din 17 mai 2018 a judecătoriei
Drochia, sediul central nu se va pune spre executare.
Astfel, din considerentele menționate, și având în vedere faptul că hotărârea
primei instanțe este legală și întemeiată, iar decizia instanței de apel a fost emisă cu
8
interpretarea eronată a legii și aprecierea greșită a probelor, completul specializat
pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil
comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge
la concluzia de a admite recursul, a casa integral decizia din 29 ianuarie 2019 a
Curții de Apel Bălți și a emite o nouă decizie prin care a menține hotărârea din
17 mai 2018 a judecătoriei Drochia, sediul central.
În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. c), art. 248 alin. (2) Cod administrativ,
completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al
Colegiului civil comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de
Justiție
decide:
Se admite recursul depus de către Veaceslav Zuza reprezentat de avocatul Igor
Ciuru.
Se casează decizia din 29 ianuarie 2019 a Curții de Apel Bălți și se emite o
nouă decizie prin care se menține hotărârea din 17 mai 2018 a judecătoriei Drochia,
sediul central, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă Veaceslav
Zuza împotriva Primarului orașului Drochia, intervenient accesoriu Direcția
Asistență Socială și Protecția Familiei Autoritatea Tutelară, persoane interesate
Alexandru Murzac, Lionora Murzac, Lucia Murzac cu privire la contestarea actului
administrativ.
Hotărârea din 17 mai 2018 a judecătoriei Drochia, sediul central nu se pune în
executare.
Decizia este irevocabilă.
Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva
Judecătorii Iurie Bejenaru
Nina Vascan
Mariana Pitic
Nicolae Craiu
9