3ra-865/19 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr.3ra-865/19 Prima instanță: Judecătoria Drochia, sediul central (judecătorul: V. Craveț) Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (judecătorii: A. Corcenco, R. Burdeniuc, A. Toderaș) DECIZIE 4 decembrie 2019 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție, în componență: Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva Judecătorii Iurie Bejenaru Nina Vascan Mariana Pitic Nicolae Craiu examinând recursul depus de către Veaceslav Zuza reprezentat de avocatul Igor Ciuru, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Veaceslav Zuza împotriva Primarului orașului Drochia, intervenient accesoriu Direcția Asistență Socială și Protecția Familiei Autoritatea Tutelară, persoane interesate Alexandru Murzac, Lionora Murzac, Lucia Murzac cu privire la contestarea actului administrativ, împotriva deciziei din 29 ianuarie 2019 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost admis apelul depus de Primarul orașului Drochia, casată hotărârea din 17 mai 2018 a judecătoriei Drochia, sediul central și a fost emisă o nouă hotărâre, constată: La 13 decembrie 2016, Veaceslav Zuza a depus cerere de chemare în judecată împotriva Primarului orașului Drochia, intervenient accesoriu Direcția Asistență Socială și Protecția Familiei Autoritatea Tutelară cu privire la contestarea actului administrativ.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, din căsătorie cu Lucia Murzac, au un fiu Xxxx xxxx, născut la xxxx xxxx xxxx. Conform hotărârii judecătoriei Drochia din 26 ianuarie 2011, căsătoria a fost desfăcută și locul domiciliului copilului a fost stabilit cu mama, Lucia Murzac. A susținut, că Lucia Murzac a plecat la muncă peste hotarele țârii, însă, copilul Xxxx xxxx a fost lăsat în grija buneilor Alexandru Murzac, Lionora Murzac care au fost numiți tutori, prin dispoziția nr. 54 din 12 martie 2016 a Primarului orașului Drochia. Cu dispoziția dată nu este de acord, deoarece i-au fost încălcate drepturile sale de părinte și a considerat că tutorul copilului urma a fi numit el Veaceslav Zuza, 1 tatăl copilului.

Or, dânsul achită pensie pentru întreținerea copilului, cu copilul bolnav a fost la spital el dar nu buneii, până la vârsta de 6 ani copilul a fost întreținut de el, se vedea cu el regulat, participa activ la creșterea și educarea lui. Însă, necătând la aceasta, Autoritatea Tutelară Drochia a inițiat o comisie ce a stabilit un grafic de vizită și comunicare cu copilul lui, prin care a fost limitată la maximum participarea sa ca părinte la viață copilului. A accentuat că, prin răspunsul primit de la Inspectoratul de Poliție Drochia la 20 septembrie 2016 cu nr. 12205 a fost informat că, la 4 august 2016 copilul cu bunelul său Alexandru Murzac a plecat peste hotarele țârii în Federația Rusă. Aici a mai concretizat, că dânsul la moment a fost lipsit de dreptul de a contacta cu copilul, fiind-că nu cunoaște despre el nimic.

Primăria orașului Drochia la cererea din 10 octombrie 2016 privind eliberarea actelor care au stat la baza a instituirii tutelei, a refuzat de a elibera înscrisurile solicitate. Prin răspunsul Inspectoratului de Poliție Drochia din 1 decembrie 2016 i-a fost adus la cunoștință că, autoritatea tutelară în persoana Primarului or. Drochia la informat privind emiterea dispoziției de instituire a tutelei, însă, abia la 8 decembrie 2016 a fost recepționată scrisoarea nr.384 din 20 iulie 2016 . A subliniat, că copilul a fost scos din țară în lipsa unei hotărâri judecătorești privind perfectarea documentelor de plecare a lui peste hotarele țârii și în lipsa acordului său. Reclamantul Veaceslav Zuza a solicitat anularea dispoziției nr. 54 emisă de Primarul orașului Drochia din 12 martie 2016, ca fiind ilegală.

Prin încheierea din 3 martie 2017 a judecătoriei Drochia, sediul central, au fost atrase în proces în calitate de persoane interesate Alexandru Murzac, Lionora Murzac și Lucia Murzac. (f.d. 36) Prin hotărârea din 17 mai 2018 a judecătoriei Drochia, sediul central cererea de chemare în judecată depusă de către Veaceslav Zuza a fost admisă integral. A fost anulată dispoziția nr. 54 emisă de primarul or. Drochia din 12 martie 2016, ca fiind ilegală. La 15 iunie 2018, Primarul or. Drochia a declarat apel împotriva hotărârii din 17 mai 2018 a judecătoriei Drochia, sediul central. Prin decizia din 29 ianuarie 2019 a Curții de Apel Bălți a fost admis apelul depus de Primarul orașului Drochia, casată hotărârea din 17 mai 2018 a judecătoriei Drochia, sediul central și a fost emisă o nouă hotărâre, prin care cererea de chemare în judecată depusă de Veaceslav Zuza a fost respinsă, ca neîntemeiată.

La 2 mai 2019 prin intermediul oficiului poștal, Veaceslav Zuza reprezentat de avocatul Igor Ciuru a depus recurs împotriva deciziei din 29 ianuarie 2019 a Curții de Apel Bălți. Pledând pentru admiterea recursului, recurentul a reiterat motivele de fapt și de drept expuse în cererea de chemare în judecată. Suplimentar, a menționat că instanța de apel n-a reflectat în hotărâre motivele concluziilor sale privind admiterea unor probe și respingerea altora. A mai precizat că, din 4 august 2016 data ieșirii din țară și până în prezent minorul Zuza Emil nu s-a mai întors în țară, acesta a rămas să domicilieze în străinătate. 2 Astfel, fără acordul tatălui Veaceslav Zuza și fără decizia autorității tutelare cu încălcarea legislației, Alexandru Murzac l-a scos pe Xxxx xxxx din țară cu scopul de a domicilia în străinătate și la abandonat acolo.

Recurentul a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și menținerea hotărârii din 17 mai 2018 a judecătoriei Drochia, sediul central. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, reține că prin Legea nr.116 din 19 iulie 2018, a fost adoptat Codul administrativ al Republicii Moldova. În conformitate cu art. 257 alin. (1) Cod administrativ, prezentul cod a intrat în vigoare la 1 aprilie 2019, iar potrivit alin. (2), la data intrării în vigoare a prezentului cod se abrogă Legea contenciosului administrativ nr. 793-XIV din 10 februarie 2000. Conform art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Instanța de recurs menționează că decizia instanței de apel a fost pronunțată până la intrarea în vigoare a Codului administrativ. Respectiv, termenul de declarare al recursului urmează a fi calculat conform dispozițiilor instituite de Codul de procedură civilă. În conformitate cu art. 434 Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit. Materialele cauzei atestă că, decizia instanței de apel a fost pronunțată la 29 ianuarie 2019 (f.d. 185-191), copia deciziei fiind expediată în adresa părților la 5 martie 2019, conform scrisorii de însoțire a Curții de Apel Bălți (f.d.

160), a fost recepționată de către recurent la 12 martie 2019 (f.d. 195). Astfel, instanța de recurs consideră că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a depus recursul la 2 mai 2019 (prin intermediul oficiului poștal), în termen (f.d. 198-199, 200). La 5 iunie 2019, în adresa Primarului orașului Drochia și Direcției Asistență Socială și Protecția Familiei Autoritatea Tutelară a fost expediată copia recursului depus de Veaceslav Zuza reprezentat de avocatul Igor Ciuru, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței.(f.d.204) Prin referința din 5 iulie 2019, Primăria or. Drochia a solicitat respingerea recursului. (f.d.212-214) Direcția Asistență Socială și Protecția Familiei Autoritatea Tutelară nu și-a valorificat dreptul procedural respectiv și nu a depus referința în termenul stabilit.

La 13 noiembrie 2019, recursul depus de Veaceslav Zuza reprezentat de avocatul Igor Ciuru a fost numit de completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, pentru examinare în complet de 5 judecători. Conform art. 194 alin. (2) din Cod administrativ în procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se examinează din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului material. 3 În conformitate cu prevederile articolului 195 din Codul administrativ, procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod.

Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art. 169-171. În conformitate cu art. 258 alin. (3) Cod administrativ, procedurile de contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești. Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție reține că, prezentul litigiu este guvernat de prevederile Legii contenciosului administrativ nr.793 din 10 februarie 2000 (în vigoare până la 1 aprilie 2019). Astfel, procedura de contencios administrativ dedusă judecății în prezenta speță urmează a fi judecată prin prisma dispozițiilor Codului administrativ al Republicii Moldova, aprobat prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018, iar în partea materială urmează a fi aplicate prevederile legale în vigoare la momentul emiterii actului administrativ, și anume, a Legii contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000 (abrogată la 1 aprilie 2019). În conformitate cu art. 247 Cod administrativ, recursul se examinează fără înștiințarea participanților la proces.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. c) Cod administrativ, examinând recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre următoarele decizii: casează integral decizia instanței de apel și emite o nouă decizie. Verificând legalitatea actului de dispoziție contestat, prin prisma argumentelor invocate și a materialelor din dosar, coroborat cu normele de drept material și procedural aplicabile la soluționarea speței date, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a admite recursul, a casa integral decizia instanței de apel și a emite o nouă decizie prin care a menține hotărârea primei instanțe, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 1 alin. (2) al Legii contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000 (în vigoare până la 1 aprilie 2019) statuează că orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său, recunoscut de lege, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanței de contencios administrativ competente pentru a obține anularea actului, recunoașterea dreptului pretins și repararea pagubei ce i-a fost cauzată.

Conform art. 16 alin. (1) al Legii contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000 (în vigoare până la 1 aprilie 2019), persoana care se consideră 4 vătămată într-un drept al său, recunoscut de lege, printr-un act administrativ și nu este mulțumită de răspunsul primit la cererea prealabilă sau nu a primit nici un răspuns în termenul prevăzut de lege, este în drept să sesizeze instanța de contencios administrativ competentă pentru anularea, în tot sau în parte, a actului respectiv și repararea pagubei cauzate.

Conform art. 26 alin. (1) lit. a) al Legii contenciosului administrativ, actul administrativ contestat poate fi anulat, în tot sau în parte, în cazul în care: a) este ilegal în fond ca fiind emis contrar prevederilor legii, iar conform prevederilor art. 25 alin. (1) lit. b) al Legii contenciosului administrativ, judecând acțiunea, instanța de contencios administrativ adoptă una din următoarele hotărâri de admitere a acțiunii și de anulare, în tot sau în parte, a actului administrativ. Din materialele dosarului s-a constatat că, Veaceslav Zuza a înaintat cererea de chemare în judecată prin care a solicitat, anularea dispoziției nr. 54 emisă de Primarul orașului Drochia din 12 martie 2016, ca fiind ilegală.

Fiind învestită cu judecarea cauzei, prima instanță prin hotărârea din 17 mai 2018, a ajuns la concluzia temeiniciei acțiunii pe care a admis-o integral. (f.d.115-116, 122-127) Judecând apelul, instanța de apel prin decizia din 29 ianuarie 2019 a admis cererea de apel depusă de Primarul orașului Drochia (f.d.135, 148-151), a casat hotărârea din 17 mai 2018 a judecătoriei Drochia, sediul central și a emis o nouă hotărâre, prin care cererea de chemare în judecată depusă de Veaceslav Zuza a fost respinsă, ca neîntemeiată. Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că, prin hotărârea din 17 mai 2018 a Judecătoriei Drochia, sediul central, a fost anulat un act care nu mai produce efecte juridice.

Or, dispoziția nr. 54 din 12 martie 2016 „cu privire la instituirea tutelei asupra copilului minor Xxxx xxxx” a fost abrogată prin dispoziția Primarului nr.125 din 17 iulie 2017 (f.d.82), la cererea tutorului cu nr. 11 din 17 iulie 2017. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră concluzia instanței de apel contradictorie circumstanțelor cauzei, fiind rezultată din interpretarea eronată a normelor de drept material, pe când concluzia primei instanțe despre necesitatea admiterii acțiunii este justă, aceasta având la bază cumulul dovezilor administrate în coraport cu normele juridice ce guvernează raportul juridic litigios.

Astfel, actele dosarului denotă că, din căsătoria între Veaceslav Zuza și Lucia Murzac la xxxx xxxx xxxx s-a născut copilul, Xxxx xxxx. (f.d.8) Ulterior, conform certificatului de divorț seria D-IV 0514843, căsătoria a fost desfăcută în baza hotărârii Judecătoriei Drochia. (f.d.7) La fel s-a stabilit că, prin dispoziția nr. 54 din 12 martie 2016 emisă de Primarul orașului Drochia „cu privire la instituirea tutelei asupra copilului minor Xxxx xxxx” s-au numit tutori Alexandru Murzac și Lionora Murzac, asupra nepotului minor Xxxx xxxx, anul nașterii xxxx xxxx xxxx, în legătură cu faptul că mama Lucia Murzac se află la muncă peste hotarele Republicii Moldova. (f.d.6) Potrivit cererii depuse către Primăria orașului Drochia, Veaceslav Zuza a solicitat prezentarea actelor în baza cărora s-a stabilit tutela asupra minorului Xxxx xxxx, fără acordul și înștiințarea lui.

(f.d.13) 5 La acest capitol, instanța de recurs menționează că, din răspunsul Primarului interimar al or. Drochia din 10 noiembrie 2016 nr.684, rezultă că dispoziția nr. 54 din 12 martie 2016 a fost emisă ca urmare a evaluării inițiale a situației copilului stabilită de asistentul social, care a dat aviz pozitiv și a declarației mamei minorului, Murzac Lucia, privind acordul de instituire a tutelei autentificate notarial. (f.d.14) Conform art.64 Codul familiei, exercitarea drepturilor părintești în cazul când părinții locuiesc separat: părintele care locuiește împreună cu copilul nu are dreptul să împiedice contactul dintre copil și celălalt părinte care locuiește separat, cu excepția cazurilor când comportamentul acestuia din urmă este în detrimentul intereselor copilului sau prezintă pericol pentru starea lui fizică și psihică.

Părinții au dreptul să încheie un acord privind exercitarea drepturilor părintești de către părintele care locuiește separat de copil. Litigiile apărute se soluționează de către autoritatea tutelară teritorială, iar decizia acesteia poate fi atacată în instanța judecătorească, care va emite hotărârea respectivă. Părinții pot, din inițiativă proprie sau la recomandarea autorității tutelare teritoriale, să se adreseze unui mediator pentru soluționarea litigiului. În cazul nerespectării hotărârii instanței judecătorești, la cererea părintelui care locuiește separat de copil, instanța judecătorească, ținând cont de interesele și opinia copilului, în funcție de vârsta și gradul său de maturitate, poate decide transmiterea copilului către acesta.

Părinții care locuiesc separat de copil au dreptul de a primi informațiile ce se referă la copilul lor de la toate instituțiile educative, curative, de asistență socială etc. Comunicarea informației poate fi refuzată dacă comportamentul părintelui prezintă pericol pentru viața și sănătatea copilului. Acest refuz poate fi atacat în instanța judecătorească.

Potrivit art. 13 alin.(l) din Legea 140 din 14 iunie 2013 privind protecția specială a copiilor aflați în situație de risc și a copiilor separați de părinți, informația privind identificarea copiilor ai căror părinți unicul părinte sunt plecați /este plecat la muncă peste hotare se prezintă autorității tutelare locale de către: a) administrația instituțiilor educaționale - semestrial, până la data de 30 octombrie și, respectiv, 30 aprilie a fiecărui an; b) specialistul în protecția drepturilor copilului, asistentul social comunitar, medicul asistentul medicului de familie sau ofițerul de sector al poliției - în termen de 3 zile de la data identificării copilului.

(2) În baza informației menționate la alin.(l), autoritatea tutelară locală dispune efectuarea evaluării situației copilului de către specialistul în protecția drepturilor copilului, iar în lipsa acestuia - de către asistentul social comunitar, și emite, cu consimțământul părinților /unicului părinte, dispoziția de instituire a tutelei/curatelei conform prevederilor legislației dacă în urma evaluării inițiale se constată că condițiile de creștere și educație a copilului sunt adecvate. Evaluarea situației copilului de către specialistul în protecția drepturilor copilului, iar in lipsa acestuia - de către asistentul social comunitar, se efectuează în termen de până la 30 de zile. (3) Părinții /unicul părinte care pleacă peste hotare pe un termen mai mare de 3 luni și ai căror copii rămân în Republica Moldova urmează să informeze în prealabil autoritatea tutelară locală despre persoana în grija căreia rămân copiii.

Colegiul relevă că, domiciliul copilului minor a fost stabilit cu mama Lucia Murzac, care și-a dat și acordul la instituirea tutelei asupra fiului său, fiind autentificată în acest sens o declarație notarială. (f.d. 179) 6 Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție reiterează că, potrivit anchetei sociale de evaluare inițială din 1 ianuarie 2016 (f.d. 180-181), condițiile de trai în familia Alexandru Murzac si Lionora Murzac, care sunt buneii minorului Xxxx xxxx, au fost evaluate ca condițiile de trai bune.

Conform art. 29 alin. (1) lit. j) și r) din Legea privind administrația publică locală nr.436 din 28 decembrie 2006, pornind de la domeniile de activitate ale autorităților administrației publice locale de nivelul întâi, stabilite la art.4 alin.(l) din Legea privind descentralizarea administrativă, primarul exercită în teritoriul administrat următoarele atribuții de bază; j) conduce, coordonează și controlează activitatea serviciilor publice locale, asigură funcționarea serviciului starea civilă, contribuie la realizarea măsurilor de asistență socială și ajutor social; r) coordonează activitatea de asistență socială privind copiii, persoanele în etate, persoanele cu dezabilități, familiile cu mulți copii, familiile afectate de violență intrafamilială, alte categorii de persoane socialmente vulnerabile, sprijină activitatea asociațiilor obștești de utilitate publică din teritoriul satului (comunei), orașului (municipiului).

La caz s-a constatat că, Primarul orașului Drochia prin dispoziția nr. 54 din 12 martie 2016 „cu privire la instituirea tutelei asupra copilului minor Xxxx xxxx” a numit tutori asupra copilului minor, în legătură cu faptul că mama Lucia Murzac se află la muncă peste hotarele Republicii Moldova. Prin răspunsul Inspectoratului de Poliție Drochia din 20 septembrie 2016 s-a afirmat că în urma examinării cererii depuse de către Veaceslav Zuza din 10 septembrie 2016, privind scoaterea ilegală a copilului minor peste hotarele țării, s-a stabilit că conform informației publice de către serviciul de frontieră, la 4 august 2016 minorul Xxxx xxxx împreună cu bunelul său Alexandru Murzac au trecut peste hotarele țării prin punctul de trecere a frontierii „Vălcineț-Moghiliov- Podolisc.(f.d.9) Conform art. 32 Cod civil (în vigoare la data emiterii dispoziției), tutela se instituie pentru ocrotirea drepturilor și intereselor persoanelor fizice incapabile.

Tutorii apără drepturile și interesele persoanelor tutelate de ei în relații cu persoanele fizice și juridice, inclusiv în instanța de judecată, fără mandat. Dispoziția de instituire a tutelei nu acordă dreptul tutorului de a însoți minorul pentru a trece frontiera de stat. Conform art. 33 alin.(l) Cod civil (în vigoare la data emiterii dispoziției), tutela se instituie asupra persoanelor lipsite de capacitatea de exercițiu și asupra minorilor în vârstă de până la 14 ani. Conform art. 1 alin. (2) și (4) din Legea nr. 269 din 9 noiembrie 1994 cu privire la ieșirea și intrarea în Republica Moldova, minorii au dreptul de a ieși și de a intra în Republica Moldova numai însoțiți de unul dintre reprezentanții lor legali sau de un însoțitor, desemnat prin declarație de către reprezentantul legal a cărui semnătură se legalizează notarial.

In declarație se indică scopul călătoriei, durata acesteia și țara de destinație. In cazul în care minorul pleacă să se domicilieze în străinătate, este necesar consimțămîntul, exprimat prin declarație, al ambilor părinți ale căror semnături se legalizează notarial, iar în cazul altor reprezentanți legali - consimțământul acestora, exprimat prin decizie a autorității tutelare. 7 La acest capitol nu poate fi reținut argumentul lui Veaceslav Zuza, precum că copilul minor, a fost trecut peste hotarele țării în temeiul dispoziției sus menționate, deoarece, autoritatea tutelară locală nu este în drept, conform legii, de a permite trecerea a frontierei de stat.

În atare circumstanțe, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție conchide că cererea de chemare în judecată depusă de Veaceslav Zuza, privind anularea dispoziției nr. 54 emisă de Primarul orașului Drochia din 12 martie 2016, este întemeiată. Astfel fiind, prima instanță just a conchis că dispoziția Primarului orașului Drochia nr. 54 din 12 martie 2016 „cu privire la instituirea tutelei asupra copilului minor Xxxx xxxx” este una ilegală, și în acest sens este justă concluzia primei instanțe privind admiterea cererii de chemare în judecată.

Totodată Colegiul precizează că, actele dosarului atestă indubitabil că dispoziția nr. 54 din 12 martie 2016 „cu privire la instituirea tutelei asupra copilului minor Xxxx xxxx” a fost abrogată prin dispoziția Primarului nr.125 din 17 iulie 2017 (f.d.82), la cererea tutorului cu nr. 11 din 17 iulie 2017. Astfel, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție va sublinia că, dacă pârâtul a satisfăcut acțiunea reclamantului în cadrul soluționării cauzei, iar reclamantul nu renunță la acțiune, atunci instanța va examina fondul cauzei și va emite o hotărâre de admitere a acțiunii, indicând în dispozitivul hotărârii că hotărârea nu se pune spre executare.

În astfel de circumstanțe, este neîntemeiat argumentul instanței de apel precum că, prin hotărârea din 17 mai 2018 a Judecătoriei Drochia, sediul central, a fost anulat un act care nu mai produce efecte juridice, deoarece acest argument rezultă dintr-o interpretare eronată a prevederilor legale. În concluzie, instanța de recurs relevă că în cadrul judecării cauzei, prima instanță a creat participanților la proces, condiții obiective și echitabile, pentru exercitarea drepturilor și obligațiunilor procedurale, fapt ce se încadrează în asigurarea părților dreptului la un proces echitabil, garantat și asigurat prin art.6 al Convenției Europene pentru apărarea a Drepturilor Omului.

În temeiul celor constatate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție conchide că hotărârea primei instanțe a fost adoptată în limitele competenței, reieșind din temeiurile și obiectul acțiunii în contencios administrativ, cu aplicarea corectă a legii materiale care guvernează raportul juridic litigios, și corect a fost admisă acțiunea depusă de Veaceslav Zuza. Însă, totodată având în vedere că dispoziția Primarului nr. 54 din 12 martie 2016 „cu privire la instituirea tutelei asupra copilului minor Xxxx xxxx” a fost abrogată prin dispoziția Primarului nr.125 din 17 iulie 2017 (f.d.82), la cererea tutorului cu nr. 11 din 17 iulie 2017, hotărârea din 17 mai 2018 a judecătoriei Drochia, sediul central nu se va pune spre executare.

Astfel, din considerentele menționate, și având în vedere faptul că hotărârea primei instanțe este legală și întemeiată, iar decizia instanței de apel a fost emisă cu 8 interpretarea eronată a legii și aprecierea greșită a probelor, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul, a casa integral decizia din 29 ianuarie 2019 a Curții de Apel Bălți și a emite o nouă decizie prin care a menține hotărârea din 17 mai 2018 a judecătoriei Drochia, sediul central.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. c), art. 248 alin. (2) Cod administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție decide: Se admite recursul depus de către Veaceslav Zuza reprezentat de avocatul Igor Ciuru. Se casează decizia din 29 ianuarie 2019 a Curții de Apel Bălți și se emite o nouă decizie prin care se menține hotărârea din 17 mai 2018 a judecătoriei Drochia, sediul central, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă Veaceslav Zuza împotriva Primarului orașului Drochia, intervenient accesoriu Direcția Asistență Socială și Protecția Familiei Autoritatea Tutelară, persoane interesate Alexandru Murzac, Lionora Murzac, Lucia Murzac cu privire la contestarea actului administrativ.

Hotărârea din 17 mai 2018 a judecătoriei Drochia, sediul central nu se pune în executare. Decizia este irevocabilă. Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva Judecătorii Iurie Bejenaru Nina Vascan Mariana Pitic Nicolae Craiu 9