2ra-1881/19 — anularea sumei, incasarea prejudiciului moral

2ra-1881/19 — anularea sumei, incasarea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr.2ra-1881/2019

Prima instanță: Judecătoria Bălți, sediul Central (S. Ghercavii)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (R. Burdeniuc, D. Stănilă, D. Corolevschi)

Î N C H E I E R E

04 decembrie 2019 mun.Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală

judecătorii Galina Stratulat

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Iurie Serafimovici,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Iurie

Serafimovici împotriva Societății pe Acțiuni „CET-Nord” privind anularea sumei

și încasarea prejudiciului moral,

împotriva deciziei din 13 mai 2019 a Curții de Apel Bălți,

c o n s t a t ă :

La 10 octombrie 2018 Iurie Serafimovici a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Societății pe Acțiuni „CET-Nord” privind anularea sumei și

încasarea prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii a indicat că prin decizia Curții de Apel Bălți din 12

ianuarie 2017 a fost anulat avizul de plată în sumă de 4684,52 de lei pentru luna

februarie 2016, emis pe numele său de către SA „CET-Nord”.

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 27 septembrie 2017 a fost menținută

decizia Curții de Apel Bălți.

La 24 ianuarie 2018 în scopul executării deciziei Curții de Apel Bălți din 12

ianuarie 2017, SA „CET-Nord” a exclus suma de 1081,38 de lei din bonul de plată,

iar suma de 3603,14 de lei a rămas neexecutată.

A menționat că, în încheierea din 12 iulie 2018 a Curții de Apel Bălți se

menționează că prin decizia din 12 ianuarie 2017 s-a anulat integral avizul de plată

pe luna februarie 2016 emis de SA „CET-Nord” pe numele lui Serafimovici Iurie.

După anularea avizului de plată SA „CET-Nord” a eliberat un alt aviz.

Prin hotărîrea Judecătoriei Bălți din 27 iulie 2018, s-a anulat avizul de plată pe

luna septembrie 2016 în sumă de 4883,26 de lei, emis de SA „CET-Nord” pe

numele lui Serafimovici Iurie.

A susținut că la 28 august 2018 s-a adresat la SA „CET-Nord” cu cerere

prealabilă în vederea executării integrale a hotărîrii judecătorești definitive prin

1

anularea sumei de 3603,14 de lei rămase neexecutate.

Prin răspunsul nr.S-O 1-11/759 din 27 septembrie 2018 SA „CET-Nord” a

refuzat executarea integrală a hotărîrii judecătorești definitive, iar în pct. 2 alin.2

afirmă că reclamantul trebuie să achite pentru luna februarie 2016 suma de 1488,38

de lei.

A solicitat reclamantul, anularea sumei de 3603,14 lei rămase neexecutate din

avizul de plată pentru luna februarie 2016, încasarea din contul SA „CET-Nord” a

prejudiciului moral în sumă de 5000 de lei și anume pentru acțiunile ilegale ale SA

„CET-Nord” pentru perioada 2013–2018.

Prin hotărârea din 15 noiembrie 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, s-a

admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de către Iurie Serafimovici

împotriva SA „CET-Nord” privind anularea sumei și încasarea prejudiciului moral.

S-a anulat suma de 3603,14 lei, rămasă neexecutată din avizul de plată pe

luna februarie 2016.

S-a încasat din contul SA „CET-Nord” în beneficiul lui Iurie Serafimovici, cu

titlu de prejudiciu moral suma de 500 de lei.

În rest, acțiunea s-a respins.

Prin decizia din 13 mai 2019 a Curții de Apel Bălți, s-a admis apelul declarat

de SA „CET-Nord”.

S-a casat integral hotărârea din 15 noiembrie 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul

Central și s-a emis o hotărîre nouă prin care, s-a respins ca neîntemeiată cererea de

chemare în judecată depusă de Iurie Serafimovici împotriva SA „CET-Nord”

privind anularea sumei și încasarea prejudiciului moral.

Pentru a decide astfel, Colegiul civil al Curții de Apel Bălți a indicat că în

scopul executării deciziei Curții de Apel Bălți din 12.01.2017, care a devenit

irevocabilă la 27.09.2017, în luna ianuarie 2018 SA „CET-Nord” a efectuat

recalculul sumei datoriei indicate în avizul de plată din februarie 2016, fiind

exclusă suma de 1081,38 de lei pentru perioada februarie 2015 – februarie 2016,

calculată în mărime de 5%. În acest sens, se atestă că la data de 18.07.2018

Serafimovici Iurie a achitat suma de 2114,76 lei încasată conform hotărîrii

judecătorești din 10.06.2015. Mai mult, reieșind din răspunsul ANRE nr. 03/342

din 13.03.2017 care menționează expres faptul că Metodologia aprobată prin

Hotărîrea ANRE nr. 742 din 18.12.2014 nu este aplicabilă apartamentelor

deconectate de la sistemul centralizat de energie termică, precum și în temeiul

efectuării recalculului și achitărilor efectuate de către intimat, suma restantă spre

achitare pentru luna februarie 2016 este de 1488,38 de lei, confirmată prin

certificatul din 24.09.2018.

A menționat că SA „CET-Nord” prin recalculul sumei de 1081,38 de lei din

luna ianuarie 2018 a executat decizia Curții de Apel Bălti din 12.01.2017, iar

instanța de judecată prin hotărîrea sa a anulat suma de 3603,14 lei în care se

include și suma de 2114,76 lei conform titlului executoriu din 10.06.2015, fiind și

această sumă achitată la data 18.07.2018.

Prin hotărîrea Judecătoriei Bălti din 24.10.2018 s-a dispus încasarea sumei de

1311,09 lei ca pierderi normative pentru perioada 01.10.2014 – 01.05.2016.

A statuat că, în legătură cu efectuarea recalculului din luna ianuarie 2018 a

sumei datoriei indicate în avizul de plată din februarie 2016, SA „CET-Nord” a

modificat și cuantumul acțiunii civile înaintate împotriva lui Serafimovici Iurie și

2

Serafimovici Liubovi, privind încasarea sumei de 2392,89 de lei ca pierderi

normative pentru perioada 01.10.2014 – 01.05.2016 (01.10.2013–01.06.2016 –

20%).

Ținînd cont de explicația autorității de reglementare în energetică, precum și a

prevederilor art. 121 Cod de procedură civilă, Colegiul a atestat că art. 123 Cod de

procedură civilă nu poate fi aplicat, deoarece prin decizia Curții de Apel Bălți din

12.07.2017 s-a admis o probă care nu are tangență cu cauza examinată, iar pe cale

de consecință se schimbă în esență întregul probatoriu și oferă o altă situație

juridică a litigiului examinat.

A conchis că aprecierile primei instanțe, care de fapt și constituie temeiul

admiterii acțiunii lui Serafimovici Iurie sunt eronate, și astfel se atestă justețea

calculelor efectuate pentru pierderile normative de energie termică indicate în

avizele de plată or, calculul acestora fiind efectuat în conformitate cu prevederile

Hotărîrii de Guvern nr. 191 din 19.02.2002.

La fel, conform actului de deconectare de la sistemul de încălzire centralizată

nr.2688 din 01.09.2006, apartamentul XXX a fost deconectat integral de la energia

termică centralizată. Blocul locativ în care locuiește Serafimovici Iurie este format

din 9 etaje și cuprinde următoarele elemente constructive prevăzute spre calculare:

subsolul, etaj tehnic (cerdacul), țeava centrală trece prin scările blocului locativ, în

apartamentul intimatului trec țevile tranzit, iar în total toate 4 elemente

constructive. Faptul dat s-a verificat prin actul din 14.04.2015 în prezența

reprezentantului fondului locativ – președintele ACC-2 Gustoi A.

La 06 august 2019 Iurie Serafimovici a declarat recurs, prin care a solicitat

casarea deciziei instanței de apel cu menținerea hotărîrii Judecătoriei Bălți, sediul

Central din 15 noiembrie 2018.

În motivarea recursului a indicat că metodologia cu privire la determinarea

valorilor normative a pierderilor de energie termică, aprobată prin Hotărîrea ANRE

nr.742 din 18 decembrie 2014, nu conține limitări, prevederi, interdicții sau

indicații de neaplicabilitate în cazurile deconectării integrale a apartamentelor de la

energia termică centralizată.

A menționat că calculele efectuate și prezentate în cauza civilă nr.3rh-103/17,

pentru pierderile normative ale blocului de locuit cu nouă etaje din XXX, includ: a)

pierderile la țevile cu diametrul d = 100 mm din subsolul blocului, b) pierderi la

țevile tur cu diametrul d = 50 mm din scara nr.1 și nr.2 ale blocului, c) pierderi la

țevile tur cu diametrul d = 20 mm de la etajul 10 tehnic, d) pierderi la țevile tur (la

parter) d = 20 mm din interiorul apartamentului 39. Anume pct.3, a9, b), c) sunt

determinante, pierderile constituind 4,4% din fluxul termic al blocului. Astfel,

afirmațiile ANRE nu vizează fondul cauzei.

Probele prezentate în cauza civilă nr.3rh-103/17, care este o decizie definitivă,

au fost repetat menționate și în cazul prezent, fiind însă ignorate de către instanță,

iar prin neexecutarea unei decizii judecătorești definitive îi este încălcat dreptul la

justiție.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

Materialele dosarului atestă faptul că decizia din 13 mai 2019 a Curții de Apel

Bălți a fost expediată pentru cunoștință participanților la proces la 14 iunie 2019

3

(f.d. 76), fiind recepționată de către recurent la 18 iunie 2019 (f.d.78), astfel,

recursul declarat la 06 august 2019 de către Iurie Serafimovici, a fost depus în

termen.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) Cod de procedură civilă, după parvenirea

dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului,

dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii

acesteia. În cazul neprezentării referinței în termenul stabilit, admisibilitatea

recursului se decide în lipsa acesteia.

În conformitate cu art. 439 alin. (3) Cod de procedură civilă, judecătorul

raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs și

face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în conformitate cu

alin.(2).

Examinând admisibilitatea recursului în raport cu materialele cauzei civile,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Iurie Serafimovici, este

inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți

la proces sânt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de

drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate

eronat în cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărîrea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvîrșirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi

putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs

consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară,

sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților

fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de

4

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Iurie Serafimovici, nu

se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de

procedură civilă.

Or, argumentele invocate în recurs se referă la dezacordul recurentului cu

soluția pronunțată de către instanțele ierarhic inferioare și nu redă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau de drept

procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate și urmează a

fi respinse.

Aderent, recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege,

condiția legală a dezvoltării motivelor de recurs implicând determinarea greșelilor

imputate instanțelor inferioare, o minimă argumentare a criticii în drept, precum și

indicarea probelor pe care se bazează.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform Secțiunii a II-a

are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție reiterează că procedura admisibilității constă în

verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele

prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei se precizează că, în contextul normelor procedurale

din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de

recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de

apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența

probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței

de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

faptul că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod

flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură

civilă, însă din recursul declarat nu rezultă încălcarea flagrantă a regulilor de

apreciere a probelor.

Distinct de cele relatate, se reiterează că conform jurisprudenței Curții

Europene a Drepturilor Omului, recursurile trebuie să fie efective, adică să dispună

de puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (speța Purcell c. Irlandei,

decizia cu privire la admisibilitate din 16 aprilie 1991), însă motivele recursului

invocate în prezenta cauză sunt similare celor indicate în procesul judecării asupra

cărora instanța de apel s-a pronunțat deja în modul corespunzător.

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera inadmisibil recursul declarat de către Iurie Serafimovici.

În conformitate cu art.art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,

5

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Iurie Serafimovici.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Oleg Sternioală

judecătorii Galina Stratulat

Victor Burduh

6