2r-673/19 — Încasarea datoriei

Dosarul nr. 2r-673/19

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, judecător – S. Vasilache

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, judecători – N. Budăi, Iu. Cotruță, I. Muruianu

DECIZIE

04 decembrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Dumitru Mardari

Svetlana Filincova

examinând recursul declarat de lichidatorul SA „Semnal”, Mihail Cerga,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de SA „Semnal” către

Valentina Palaghioi, intervenient accesoriu ACC 55/610 privind încasarea datoriei și

a cheltuielilor de judecată,

împotriva încheierii din 28 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-

a respins demersal SA „Semnal” cu privire la repunerea în termen a apelului și s-a

restituit apelul declarat de SA „Semnal” ca fiind depus în afara termenului legal,

con st ată:

La 20 noiembrie 2017, SA ,,Semnal” a depus o cerere de chemare în judecată către

Valentina Palaghioi, intervenient accesoriu ACC 55/610, cu privire la încasarea

datoriei pentru serviciile comunale furnizate de SA ,,Termoelectrica” în mărime de

103 353 lei și a cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 18 octombrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani s-a

respins acțiunea ca fiind neîntemeiată.

La 09 ianuarie 2019, lichidatorul SA ,,Semnal”, Mihail Cerga, a declarat apel

împotriva hotărârii instanței de fond, solicitând repunerea în termenul de atac,

admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri prin

care cererea de chemare în judecată înaintată de SA ,,Semnal” către Valentina

Palaghioi, intervenient accesoriu ACC 55/610 cu privire la încasarea datoriei și a

cheltuielilor de judecată să fie admisă integral.

Prin încheierea din 28 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins

demersal SA „Semnal” cu privire la repunerea în termen a apelului și s-a restituit

apelul declarat de SA „Semnal” ca fiind depus în afara termenului legal.

La 10 octombrie 2019, lichidatorul SA „Semnal”, Mihail Cerga, a declarat recurs

împotriva încheierii din 28 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, solicitând

admiterea recursului, casarea încheierii contestate, repunerea în termenul de declarare

a apelului și restituirea spre judecare în instanța de apel a apelului declarat.

1

În motivarea recursului a indicat că nu este de acord cu încheierea Curții de Apel

Chișinău, care urmează a fi casată, invocând faptul că aceasta a fost adoptată cu

încălcarea normelor de drept procedural, or, recurentei i-a fost încălcat dreptul la un

proces echitabil. Cu referire la termenul de declarare a apelului, reprezentantul

recurentei a menționat că nu a fost prezent în ședința de judecată în care a fost

pronunțat dispozitivul hotărârii, copia acestuia i-a fost expediată pe o adresă greșită,

astfel a luat cunoștință de dispozitiv la 28 decembrie 2019, iar cererea de apel a depus-

o în termen de 30 de zile din această zi, și anume la 09 ianuarie 2019.

Totodată, reprezentantul recurentei a mai specificat faptul că prima instanță nu i-

a trimis nici o înștiințare pe parcursul examinării cauzei, iar prin cererea din 18

octombrie 2018 lichidatorul Mihail Cerga a solicitat aplicarea masurilor de asigurare

a acțiunii și amânarea procesului, cu expedierea în adresa lui a actului de dispoziție

respectiv. Astfel, în cazul respingerii cererii de asigurare a acțiunii, potrivit recurentei,

procesul urma să fie amânat cu citarea repetată a părților, pentru a se putea expune

asupra fondului cauzei.

Studiind materialele dosarului în raport cu cele invocate în recurs și prevederile

legale, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră că recursul declarat de lichidatorul SA „Semnal”, Mihail Cerga,

urmează a fi respins din următoarele motive.

În conformitate cu art. 110 din Codul de procedură civilă, termen de procedură

este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța

(judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței

trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de acte.

În conformitate cu art. 425 din Codul de procedură civilă, termenul de declarare a

recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.

Potrivit materialelor cauzei, încheierea privind restituirea cererii de apel a fost

pronunțată de Curtea de Apel Chișinău la 28 februarie 2019, fiind expediată

participanților la proces pentru cunoștință la 08 aprilie 2019 (f.d. 104). Dat fiind faptul

că la materialele cauzei lipsesc înscrisuri care să demonstreze momentul recepționării

încheierii de către recurentă, iar cererea de recurs a fost înregistrată la 10 octombrie

2019, Colegiul consideră că cererea de recurs a fost depusă în termen.

În conformitate cu art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs,

după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și

să mențină încheierea.

În conformitate cu art. 428 din Codul de procedură civilă, decizia instanței de

recurs, emisă după examinarea recursului împotriva încheierii, rămâne irevocabilă din

momentul emiterii. Decizia se plasează pe pagina web a instanței la data emiterii.

Copia deciziei se remite părților în termen de 5 zile de la data emiterii.

În speță, se constată că prin încheierea din 28 februarie 2019 a Curții de Apel

Chișinău, s-a respins demersal SA „Semnal” cu privire la repunerea în termen a

apelului și s-a restituit apelul declarat de SA „Semnal” ca fiind depus în afara

termenului legal.

Cu referire la argumentul recurentei privind necitarea SA „Semnal” în ședințele

primei instanțe, precum și expedierea corespondenței pe o altă adresă, Colegiul ține

să atragă atenția asupra faptului că, potrivit copiei Extrasului din Registrul de stat al

persoanelor juridice nr. 16326 din 13 octombrie 2017 (f.d. 6), sediul SA “Semnal”

este: mun. Chișinău, str. Bucuriei, 12/a. Aceeași adresă a fost indicată de către

reclamantă în cererea de chemare în judecată și în toate cererile și demersurile adresate

2

primei instanțe. Astfel, toată corespondența primei instanțe a fost expediată

reclamantei anume la adresa menționată supra, la materialele cauzei existând și avize

de recepție care demonstrează recepționarea corespondenței de către

reclamantă/recurentă la această adresă. De asemenea, prima instanță și-a îndeplinit și

obligația de expediere a copiei dispozitivului hotărârii (f.d. 77, 78). Suplimentar, este

de menționat faptul că la materialele cauzei nu se regăsesc înscrisuri, prin care

lichidatorul recurentei ar fi înștiințat instanțele de judecată despre modificarea adresei

sediului societății, obligație care îi revine conform normelor de procedură.

În conformitate cu prevederile art. 116 alin. (1), (3) și (4) din Codul de procedură

civilă, persoanele care, din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui

act de procedură pot fi repuse în termen de către instanță. La cererea de repunere în

termen se anexează probele ce dovedesc imposibilitatea îndeplinirii actului. Totodată,

trebuie efectuat actul de procedură care nu a fost îndeplinit în termen (să fie depusă

cererea, să fie prezentate documentele respective etc). Repunerea în termen nu poate

fi dispusă decât în cazul în care partea și-a exercitat dreptul la acțiune înainte de

împlinirea termenului de 30 de zile, calculat din ziua în care a cunoscut sau trebuia să

cunoască încetarea motivelor care justifică depășirea termenului de procedură.

Astfel, argumentul, potrivit căruia reprezentantul recurentei a calculat termenul de

declarare a apelului din momentul în care a luat cunoștință de dispozitivul hotărârii

primei instanțe, este unul lipsit de suport juridic, or, potrivit prevederilor art. 362 alin.

(1) din Codul de procedură civilă, termenul de declarare a apelului este de 30 de zile

de la data pronunțării dispozitivului hotărârii, dacă legea nu prevede altfel.

Mai mult, dispozițiile art. 362 alin. (3) din Codul de procedură civilă constituie o

garanție a dreptului de apărare, legiuitorul urmărind că persoanele, care din motive

întemeiate au omis termenul de apel, pot fi repuse de către instanța de apel, în baza

cererii. Totodată, repunerea în termen nu poate fi dispusă decât în cazul în care partea

și-a exercitat dreptul la acțiune înainte de împlinirea termenului de 30 de zile, calculat

din ziua în care a cunoscut sau trebuia să cunoască încetarea motivelor care justifică

depășirea termenului de procedură.

Reieșind din înscrisurile anexate la materialele cauzei, lichidatorul SA „Semnal”

nu a fost prezent în ședința de judecată în care a fost pronunțat dispozitivul hotărârii,

dar copia acestuia i-a fost expediată la 18 octombrie 2018 (f.d. 77,78). Totuși la

materialele cauzei nu există înscrisuri care să certifice momentul recepționării

dispozitivului hotărârii de către părți. Însă, recurenta interpretează în mod eronat

aplicarea termenului de contestare a hotărârii, or, acesta urmează a fi calculat din data

pronunțării hotărârii, și nu din ziua în care participanții la proces au luat cunoștință de

conținutul acesteia. Astfel, ultima zi în care apelanta a fost în drept să depună cererea

de apel a fost ziua de 19 noiembrie 2018, or termenul urma să expire la 17 noiembrie

2018, care a fost o zi de sâmbătă, în așa mod ultima zi de contestare a hotărârii a fost

prima zi lucrătoare – 19 noiembrie 2018, conform prevederilor art. 112 alin (2) din

Codul de procedură civilă. Apelul nemotivat, însă, a fost expediat prin poștă la 03

ianuarie 2019 (f.d. 80).

De asemenea, Colegiul susține concluzia instanței de apel cu privire la faptul că,

SA „Semnal”, având calitatea de reclamantă în prezentul litigiu, fiind citată de

nenumărate ori în ședințele de judecată ale primei instanțe, înaintând un șir de cereri

de amânare și lipsind din ședințele instanței, a manifestat o lipsă de interes față de

propria cerere de chemare în judecată.

3

Este de menționat că, legislația procedurală de rând cu stabilirea anumitor drepturi

procedurale participanților la proces, instituie și obligația părților de a se folosi cu

bună-credință de drepturile lor procedurale, în scopul contracarării oricăror abuzuri

de drepturi, la caz, crearea unei concluzii false de prelungire a termenului de depunere

a apelului. Respectiv, reînnoirea acestui termen pe motive, care nu au putere de

convingere, poate fi contrară principiului securității raporturilor juridice.

Potrivit dispozițiilor art. 10 alin. (1)-(3) din Codul de procedură civilă, sancțiunile

procedurale sunt urmările nefavorabile, stabilite de normele de drept procedural civil,

care survin pentru subiectul obligat în raport procedural în caz de neîndeplinire sau de

îndeplinire defectuoasă a unui act de procedură, precum și în caz de exercitare abuzivă

a unui drept procedural. Efectuarea necorespunzătoare a actelor de procedură va fi

invocată, în fiecare caz de comitere a încălcării legii, de către judecător sau de

participantul care are interes să o invoce. Sancțiunile procedurale vizează atât actele

de procedură ale instanței judecătorești, ale participanților la proces, cât și ale

persoanelor legate de activitatea acestora și, în funcție de prevederile legii, constau în

anularea actului procedural defectuos, în decăderea din drepturi pentru neîndeplinire

în termen a actului de procedură, în obligația de a completa sau a reface actul

îndeplinit cu nerespectarea legii, în restabilirea în drepturile încălcate, în aplicarea

amenzii judecătorești, în alte măsuri prevăzute de lege.

Articolul 6 par. (1) al Convenției pentru Apărarea Drepturilor Omului și a

Libertăților Fundamentale, garantează fiecăruia dreptul de a se adresa unui tribunal

pentru ca ultimul să se pronunțe asupra drepturilor și obligațiilor sale civile. În acest

sens, este de menționat că limitarea accesului la o curte sau la un tribunal nu se

conciliază cu art. 6 par. (1) al Convenției decât în cazul în care acestea urmăresc un

scop legitim și există un raport de proporționalitate între mijloacele utilizate și scopul

vizat.

Din această perspectivă, instanța de recurs concluzionează că, recursul declarat de

lichidatorul SA „Semnal”, Mihail Cerga, împotriva încheierii din 28 februarie 2019 a

Curții de Apel Chișinău, este neîntemeiat, iar actul de discreție al instanței de apel

urmează a fi menținut de către instanța de recurs.

Luând în considerație cele expuse și în temeiul art. 427 lit. a), art. 428 din Codul

de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se respinge recursul declarat de lichidatorul SA „Semnal”, Mihail Cerga.

Se menține încheierea din 28 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, în pricina

civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de SA „Semnal” către Valentina

Palaghioi, intervenient accesoriu ACC 55/610 privind încasarea datoriei și a

cheltuielilor de judecată.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

Judecătorul Ala Cobăneanu,

Judecătorii Dumitru Mardari,

Svetlana Filincova

4