2rac-260/19 — cu privire la încasarea prejudiciului material, a datoriei, cheltuielilor de judecată și cererea reconvențională recunoașterea dreptului de retenție, încasarea prejudiciului material, a dobânzii de întârziere și cheltuielile de judecată

2rac-260/19 — cu privire la încasarea prejudiciului material, a datoriei, cheltuielilor de judecată și cererea reconvențională recunoașterea dreptului de retenție, încasarea prejudiciului material, a dobânzii de întârziere și cheltuielile de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 2rac-260/19

Instanța de fond: Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana – V. Martânenco

Instanța de apel: CA Chișinău – V. Cotorobai, A. Panov, M. Anton

DECIZIE

27 noiembrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Nina Vascan

Iurie Bejenaru

Victor Burduh

Maria Ghervas

examinând recursul declarat de către Societatea cu Răspundere Limitată

„Asgardan Grup”,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Societatea pe

Acțiuni „Energoimpex” împotriva Societății cu Răspundere Limitată „Asgardan

Grup” cu privire la încasarea prejudiciului material, a datoriei, compensarea

cheltuielilor de judecată și

cererea reconvențională depusă de către Societatea cu Răspundere Limitată

„Asgardan Grup” împotriva Societății pe Acțiuni „Energoimpex” cu privire la

recunoașterea dreptului de retenție, încasarea prejudiciului material, a dobânzii de

întârziere și compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din data de 21 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin

care s-a respins apelul declarat de către Societatea cu Răspundere Limitată „Asgardan

Grup”, s-a menținut hotărârea din data de 03 iulie 2018 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Ciocana,

constată:

La 06 februarie 2014 Societatea pe Acțiuni „Energoimpex” (în continuare SA

„Energoimpex”) a depus cerere de chemare în judecată, ulterior modificată, împotriva

Societății cu Răspundere Limitată „Asgardan Grup” (în continuare SRL „Asgardan

Grup”), prin care a solicitat încasarea sumei de 3 845 980,25 lei cu titlu de prejudiciu

material pentru nerestituirea complexului ferma de porcine din satul Corlăteni,

raionul Rîșcani, a sumei de 5 066 877,0 lei cu titlu de datorie și a cheltuielilor de

judecată. ( f.d. 2-3, vol. I, 208-211, vol. III)

În motivarea acțiunii SA „Energoimpex” a indicat că la 14 octombrie 2010, între

SA „Energoimpex” în calitate de arendator și SRL „Asgardan Grup” în calitate de

arendaș a fost încheiat contractul de arendă nr.EIAG-01/10/2010.

Potrivit pct. 1.1. al contractului SA „Energoimpex” s-a obligat să transmită în

arendă SRL „Asgardan Grup” complexul ferma pentru creșterea porcinelor, care

include 25 de construcții cu numerele cadastrale xxxxx; xxxxx; xxxxx; xxxxx; xxxxx;

xxxxx; xxxxx; xxxxx; xxxxx; xxxxx; xxxxx; xxxxx; xxxxx;7121112.600.15; xxxxx;

1

xxxxx; xxxxx; xxxxx; xxxxx; xxxxx; xxxxx; xxxxx; xxxxx; xxxxx, situate în s.

Corlăteni, r-nul Rîșcani, iar SRL „Asgardan Grup” s-a obligat să achite plata pentru

arendă în ordinea și termenii prevăzuți de contract, în mărime de 25 000 lei lunar.

Potrivit pct.6.2 din contractul sus indicat, termenul locațiunii a fost stabilit pe o

durată de 24 de luni. Prin acordul adițional nr.1 din 12 octombrie 2012 a fost

prelungit până la 30 noiembrie 2012, iar prin acordul adițional nr.2 din 01 decembrie

2012, termenul locațiunii a fost prelungit până la data de 17 iunie 2013.

În conformitate cu prevederile pct.2.7 din contract, în termen de 10 zile din

momentul expirării contractului de arendă, patrimoniul urmează să fie restituit

proprietarului de către reprezentanții împuterniciți ai părților conform actelor de

predare - primire.

SA „Energoimpex”, prin scrisoarea nr.26 din 17 decembrie 2012 a adus la

cunoștința SRL „Asgardan Grup” faptul că după data de 17 iunie 2013 nu va fi

prelungit termenul contractului de arendă, deoarece aceasta pe întreaga perioadă de

locațiune nu și-a onorat obligațiunile de plată a locațiunii și a impozitului pentru

bunurile imobile respective, scrisoare lăsată de către ultimul fără răspuns.

Astfel, raporturile contractuale de arendă au încetat din 18 iunie 2013, iar SRL

„Asgardan Grup” urma să restituie SA „Energoimpex” complexul ferma de porcine

din r-nul Rîșcani, s. Corlăteni.

În legătură cu nerestituirea complexului ferma de porcine din r-nul Rîșcani, s.

Corlăteni, SA „Energoimpex” nu poate folosi proprietatea sa. Mai mult decât atât,

fără acordul proprietarului, SRL „Asgardan Grup” distruge bunurile, execută lucrări

de replanificare a abatorului cu construcția unui frigider, fapt constatat prin procesul-

verbal cu privire la contravenție nr.016-77Ed din 19 noiembrie 2013.

Reprezentantul SA „Energoimpex” a mai menționat că în conformitate cu

prevederile contractului de arendă, plata lunară pentru bunul imobil predat în

locațiune constituie 25 000 lei, cuantumul plății a fost stabilit de către părți mai mic

decât cel real pe piață.

Astfel, în opinia sa, SA „Energoimpex” se consideră îndreptățită de a solicita

repararea prejudiciului pentru nerestituirea în termen a complexului, în perioada iulie

2013 – martie 2017, evaluat la suma de 3 845 980,25 lei. La baza stabilirii

prejudiciului a stat certificatul nr. 015 din 24 iunie 2015, eliberat de către Firma de

audit și consultații SRL „Diuada – Audit”, cu privire la valoarea potențială de arendă

a complexului de bunuri imobile aflate în litigiu. Astfel pentru toată durata întârzierii

restituirii bunului închiriat SRL „Asgardan Grup” urmează să achite plata de arendă

în sumă de 3 845 980,25 lei.

Referitor la pretenția cu privire la încasarea datoriei în mărime de 5 066 877 lei

SA „Energoimpex” a indicat că prin decizia din data de 03 iunie 2015 a Curții

Supreme de Justiție s-a reziliat acordul de societate civilă din 14 octombrie 2010,

încheiat între SA „Energoimpex” și SRL „Asgardan Grup”. Totodată, prin decizia

dată s-a constatat că din activitatea de creștere a porcinilor SRL „Asgardan Grup” a

obținut un profit net în sumă de 1 755 284 lei pentru anul 2011 și în sumă de

8 378 470 lei pentru anul 2012, în total suma de 10 133 754 lei.

Conform prevederilor acordului de societate civilă profitul net se împarte între

parteneri în mod egal, iar luând în considerație că după rezilierea acordului de

societate civilă SRL „Asgardan Grup” nu i-a achitat cota sa parte din venitul realizat

2

în perioada 2011-2012, ultima are obligația de a achita 50 % din profitul net de

10 133 754 lei, care constituie 5 066 877 lei.

La 25 iunie 2014 SRL „Asgardan Grup” a depus cerere reconvențională,

concretizată ulterior, împotriva SA „Energoimpex”, prin care a solicitat recunoașterea

dreptului de retenție a SRL „Asgardan Grup” față de SA „Energoimpex” asupra

sumei de 4 672 245,45 lei și 1 450 000,0 lei, adică dreptul de a reține imobilele

transmise în folosință, atât timp cât SA „Energoimpex” nu-i despăgubește cheltuielile

pentru îmbunătățirea imobilului. SRL „Asgardan Grup” a mai solicitat încasarea de la

SA „Energoimpex” a sumei de 2 772 185,43 lei, sumei de 841 004,20 lei, sumei de

61 152,13 dolari SUA, sumei de 5 000 lei, a cheltuielilor de judecată și încasarea în

bugetul statului a taxei de stat din motiv că SRL „Asgardan Grup” este o organizație

obștească de invalizi, mai mult de 50 % din angajați sunt cu grad de invaliditate și

este scutită de la plata taxei de stat. ( f.d. 124-128, vol. I, 151-157, vol. III, f.d. 18-28,

vol. IV)

În motivarea acțiunii reconvenționale SRL „Asgardan Grup” a indicat că la data

de 14 octombrie 2010 între SA „Energoimpex” și SRL „Asgardan Grup” a fost

încheiat un acord de activitate comună potrivit căruia părțile au convenit de a-și uni

forțele și a urmări în comun scopuri economice în domeniul creșterii porcinelor.

Potrivit prevederilor acordului de asociere SA „Energoimpex” s-a obligat să

acorde în locațiune complexul ferma situată în s. Corlăteni, r-nul Râșcani. Astfel, la

14 octombrie 2010 între SRL „Asgardan-Grup” și SA „Energoimpex” a fost încheiat

contractul de arendă nr.EIAG-01/10.2010 a complexului ferma pentru creșterea

porcinelor.

SRL „Asgardan-Grup” a susținut că în perioada de locațiune a complexului, în

scopul îmbunătățirii imobilului respectiv, a încheiat contract de executare a lucrărilor

cu SRL „Arbug Service”, care a efectuat lucrări la ferma din s. Corlăteni. Astfel a

suportat cheltuieli pentru îmbunătățirile aduse fermei din s. Corlăteni, r-nul Rîșcani în

mărime de 4 672 245,57 lei, fiind confirmate prin facturi fiscale.

În scopul recuperării cheltuielilor suportate pentru îmbunătățirea bunului imobil

SRL „Asgardan Grup” într-un alt proces la 28 noiembrie 2012 a acționat în judecată

SA „Energoimpex”, solicitând încasarea venitului ratat în mărime de 10 252 279 lei,

contravaloarea îmbunătățirilor efectuate la ferma din r-nul Rîșcani, s. Corlăteni în

anul 2012 în sumă de 4 672 245,57 lei și în anul 2013 în sumă de 1 450 000 lei.

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 03 iunie 2015 s-a decis încasarea din

contul SA „Energoimpex” în beneficiul SRL „Asgardan Grup” cu titlu de cheltuieli

pentru executarea în anul 2012 a lucrărilor de reparație și modernizare a imobilelor

predate în arendă în sumă de 4 672 245,57 lei, pentru lucrările efectuate și nefinisate

în anul 2013 în mărime de 1 450 000 lei, cheltuielile de judecată în mărime de 32 000

lei.

SRL „Asgardan Grup” a mai indicat că lucrările de renovare a fermei au fost

efectuate în baza contractului de antrepriză de către SRL „Arbug Service ”, căreia

SRL „Asgardan Grup” i-a datorat suma de 4 672 245,57 lei, dobânda de întârziere în

mărime de 2 819 028,15 lei, penalitatea în mărime de 841 004,20 lei, care au fost

încasate în mod forțat prin hotărârea din data de 15 iulie 2016 a Judecătoriei

Botanica, mun. Chișinău, într-un proces separat.

3

SRL „Asgardan-Grup” a menționat că lucrările efectuate la imobilul aflat în

litigiu nu pot fi separate de bunul imobil fără a se aduce atingere acestuia, solicitând

compensarea valorii lor.

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 03 iunie 2015, în cauza civilă nr.

2rac-488/15, s-a probat faptul efectuării de către SRL „Asgardan Grup” a

îmbunătățirilor la bunul imobil ferma din s. Corlăteni, r-nul Rîșcani.

În legătură cu faptul că de lucrările de antrepriză efectuate de SRL „Arbug

Service” beneficiază SA „Energoimpex”, SRL „Asgardan Grup” consideră că

dobânda de întârziere în mărime de 2 819 028,15 lei, penalitatea în mărime de

841 004,20 lei și prejudiciul material în mărime de 61 152,13 dolari SUA, dispuse

spre încasare prin hotărârea din data de 15 iulie 2016 a Judecătoriei Botanica, mun.

Chișinău de la SRL „Asgardan Grup” în beneficiul SRL „Arbug Service”, urmează a

fi puse pe seama SA „Energoimpex”, cu titlu de prejudiciu material cauzat SRL

„Asgardan Grup”, or dobânda de întârziere reprezintă o modalitate de despăgubire

pentru întârzierea executării obligațiilor pecuniare, considerându-se că are loc

folosirea mijloacelor financiare străine. La caz SA „Energoimpex” a beneficiat de

imbunutățiri.

În opinia reprezentantului SRL „Asgardan Grup”, SA „Energoimpex” s-a

îmbogățit fără justă cauză pe contul SRL „Asgardan Grup”, deoarece a acceptat toate

îmbunătățirile aduse de către arendaș și fără a-l despăgubi, fapt ce semnifică

recunoașterea dreptului de retenție.

SRL „Asgardan Grup” a susținut că dreptul proprietarului de a cere evacuarea

din bunul imobil este îngrădit de dreptul de retenție, ori acesta a obținut un bun a

cărui valoare a devenit mai mare decât era la momentul transmiterii în folosință.

Prin hotărârea Judecătoriei Rîșcani, or. Rîșcani din 13 ianuarie 2015 acțiunea

inițială a fost admisă, cererea reconvențională a fost respinsă. ( f.d. 26, 29-37, vol.II)

Prin decizia Curții de Apel Bălți din data de 13 octombrie 2016 s-a admis apelul

declarat de SRL „Asgardan Grup ”, s-a casat hotărârea instanței de fond, s-a remis

cauza la rejudecare în Judecătoria Ciocana, mun. Chișinău, ca urmare a încălcării

competenței jurisdicționale. ( f.d. 116,118-126, vol.III)

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana din data de 03 iulie 2018

s-a admis parțial cererea de chemare în judecată, s-a încasat de la SRL ,,Asgardan-

Grup” în beneficiul SA ,,Energoimpex” suma de 3 845 980,25 lei cu titlu de

prejudiciu material pentru folosirea complexului fermei de porcine din s. Corlăteni, r.

Rîșcani, a sumei de 4 439 274,77 lei cu titlu de datorie, a sumei de 50 000 lei cu titlu

de cheltuieli de judecată suportate pentru achitarea taxei de stat, în total suma de

8 335 255,02 lei (opt milioane trei sute treizeci și cinci mii două sute cinzeci și cinci

lei și doi bani). În rest pretențiile au fost respinse. S-a respins ca fiind neîntemeiată

cererea reconvențională înaintată de SRL ,,Asgardan-Grup”. ( f.d. 111, 131-152, vol.

IV)

Curtea de Apel Chișinău prin decizia din data de 21 februarie 2019 a respins

apelul declarat de către SRL ,,Asgardan-Grup”, a menținut hotărârea Judecătoriei

Chișinău, sediul Ciocana din data de 03 iulie 2018. (f.d. 89, 90-107, vol. V)

Împotriva deciziei instanței de apel, la 05 aprilie 2019 și la 09 iulie 2019 a depus

recurs și recurs suplimentar SRL ,,Asgardan-Grup, care a solicitat admiterea

recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe cu emiterea

unei noi hotărâri privind respingerea cererii depuse de către SA ,,Energoimpex” și

4

admiterea cererii reconvenționale depuse de către SRL ,,Asgardan-Grup”. ( f.d. 113-

140, vol. V, f.d. 1-41, vol. VI)

În motivarea recursului SRL ,,Asgardan-Grup” a indicat că instanțele de

judecată nu au aplicat legea care trebuia să fie aplicată, aplicând o lege care nu

trebuia să fie aplicată, interpretând eronat legea.

Instanțele de judecată au reținut că SA ,,Energoimpex” are dreptul în baza

acordului de societate civilă de a beneficia de 50 % din venitul realizat de societatea

civilă, însă nu au luat în calcul faptul că prin decizia Curții Supreme de Justiție din 03

iunie 2015 s-a constatat că SRL ,,Asgardan-Grup” conform acordului de societate

civilă a făcut investiții în proiectul dat doar pe cont propriu, pe când SA

,,Energoimpex” nu și-a onorat obligațiile asumate prin acordul menționat și nu a

participat la dezvoltarea proiectului comun, inacțiuni ce au adus la ratarea veniturilor

prognozate.

Mai mult, problema repartizării profiturilor, reieșind din acordul de societate

civilă din 14 octombrie 2010, a fost examinată prin decizia Curții Supreme de Justiție

din 03 iunie 2015, cerință care a fost respinsă.

Societatea recurentă a mai indicat că instanțele de judecată nu au elucidat pe

deplin circumstanțele importate soluționării cauzei și nu au reținut faptul că bunul

imobil ferma din s. Corlăteni, r-nul Rîșcani nu constituie bun vărsat în societatea

civilă, ori SA ,,Energoimpex” a încasat plata pentru arendă, astfel, ultima solicită să-i

fie încasată atât plata pentru arendă, cât și 50 % din profitul obținut din activitatea de

pe teritoriul fermei, fără a contribui cu aportul său în societatea civilă.

Instanțele de judecată nu au elucidat faptul că prin decizia Curții Supreme de

Justiție din 03 iunie 2015 nu s-a confirmat suma profitului de 8 878 549,08 lei ca

fiind venit comun din conlucrarea comună cu SA ,,Energoimpex”.

SRL ,,Asgardan-Grup” a susținut că profitul de 8 878 549,08 lei a fost realizat în

perioada anilor 2011-2012. SA ,,Energoimpex” a înaintat pretenția cu privire la

încasarea 50 % din venitul realizat în perioada 2011-2012, la data de 21 martie 2017,

prin urmare aceasta este tardivă și solicită a fi respinsă ca tardivă.

Cu referire la pretenția privind încasarea prejudiciului ce constituie prețul

potențial al arendei fermei din s. Corlăteni, r-nul Rîșcani pentru perioada iunie 2013 -

martie 2017 SRL ,,Asgardan-Grup” a menționat că aceasta este neîntemeiată, ori se

bazeată pe un calul eronat.

Cuantumul arendei conform pct. 4.1 al contractului de arendă a fost stabilit de

către părți și constituie 25 000 lei, prin urmare SA ,,Energoimpex” poate pretinde la

plata de arendă în mărime de 25 000 lei lunar pentru perioada de întârziere iunie 2013

- martie 2017.

Instanțele de judecată au admis pretenția în baza certificatului nr. 015 din 24

iunie 2015 eliberat de către Firma de audit și consultații SRL „Diuada – Audit” , însă

acest certificat urmează a fi decăzut ca probă, ori SA ,,Energoimpex” pretinde la plata

arendei pentru perioada 2011-2012, pe când la baza calculului efectuat de către SRL

„Diuada – Audit” a stat Legea bugetului pe anii 2013-2015. Mai mult, legea, care a

stat la baza calcului efectuat reglementează locațiunea bunurilor publice, pe când în

speță a fost dat în arendă bunul privat, iar părțile la încheierea contractului au

convenit plata lunară în mărime de 25 000 lei.

Cu referire la respingerea cererii reconvenționale SRL ,,Asgardan-Grup” a

menționat că a intrat în posesia bunului imobil, aflat în litigiu, la data de 03 noiembrie

5

2017 prin încheierea executorului judecătoresc, confirmată prin încheierea

Judecătoriei Bălți, sediul Sîngerei din data de 01 decembrie 2017. Astfel, dreptul de

retenție, prin prisma prevederilor Codului civil (în redacția de până la 01 martie

2019), urma să se stingă începând cu 01 decembrie 2017. Respectiv, SRL ,,Asgardan-

Grup” pretinde de a-i fi recunoscut dreptul de retenție pentru perioada până la 01

decembrie 2017.

De asemenea, SRL ,,Asgardan-Grup” se consideră îndreptățită de a pretinde

încasarea dobânzii de întârziere în mărime de 2 819 028,15 lei, penalității în mărime

de 841 004,20 lei și a prejudiciului material în mărime de 61 152,13 dolari SUA,

dispuse spre încasare prin hotărârea din data de 15 iulie 2016 a Judecătoriei Botanica,

mun. Chișinău de la SRL ,,Asgardan-Grup”, care a datorat aceste sume unor terțe

persoane din culpa SA ,,Energoimpex”, care a încălcat obligațiunile asumate prin

contract.

La 25 iunie 2019 SA ,,Energoimpex” a depus referință la cererea de recurs

înaintată de către SRL ,,Asgardan-Grup”, prin care a solicitat declararea recursului ca

fiind inadmisibil. ( f.d. 169-176, vol.V)

SA ,,Energoimpex” la 16 iulie 2019 a depus referință la cererea de recurs

suplimentară înaintată de către SRL ,,Asgardan-Grup”, prin care a solicitat restituirea

cererii de recurs suplimentare asupra deciziei Curții de Apel Chișinău din 21

februarie 2019. ( f.d. 15-15, vol. VII)

În conformitate cu art. 434, alin. (1) din Codul de procedură civilă recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia la data de 21 februarie 2019, a

publicat-o pe portalul instanțelor de judecată la data de 09 aprilie 2019. Decizia a fost

recepționată de către recurentă la data de 08 aprilie 2019. (f.d.109, vol. V)

SRL ,,Asgardan-Grup” a declarat recurs la 05 aprilie 2019, în termen.

În conformitate cu art. 439, alin. (2) din Codul de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii

acesteia. În cazul neprezentării referinței în termenul stabilit, admisibilitatea

recursului se decide în lipsa acesteia.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție prin încheierea din data de 10 iulie 2019 a considerat recursul

admisibil.

Articolul 441 din Codul de procedură civilă stipulează că în cazul în care

recursul este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul

recursului.

În conformitate cu prevederile art. 442, alin. (1) din Codul de procedura civilă

judecând recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele

invocate în recurs și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărârii

atacate, fără a administra noi dovezi.

În contextul normei de drept sus- citate instanța de recurs menționează că va

supune examinării atât recursul depus la data de 05 aprilie 2019, cât și recursul

suplimentar depus la data de 09 iulie 2019 de către SRL ,,Asgardan-Grup, fără a

administra noi probe, totodată este de reținut faptul că normele de drept procedural nu

6

prevăd posibilitatea restituirii probelor noi prezentate SRL ,,Asgardan-Grup, prin

urmare acestea se anexează la materialele dosarului, fără a fi analizate.

În conformitate cu art. 445, alin. (1), lit. b) din Codul de procedură civilă

instanța, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul și să caseze integral

sau parțial decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe, pronunțând o nouă

hotărâre.

Conform art. 118, alin. (3) din Codul de procedură civilă, circumstanțele care au

importanță pentru soluționarea justă a cauzei sunt determinate definitiv de instanța

judecătorească pornind de la pretențiile și obiecțiile părților și ale altor participanți la

proces, precum și de la normele de drept material și procedural, ce urmează a fi

aplicate.

Articolul 130, alin. (1-3) din Codul de procedură civilă statuează că instanța

judecătorească apreciază probele după intima ei convingere, bazată pe cercetarea

multiaspectuală, completă, nepărtinitoare și nemijlocită a tuturor probelor din dosar

în ansamblul și interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege. Nici un fel de probe nu au

pentru instanța judecătorească o forță probantă prestabilită fără aprecierea lor. Fiecare

probă se apreciază de instanță privitor la pertinența, admisibilitatea, veridicitatea ei,

iar toate probele în ansamblu, privitor la legătura lor reciprocă și suficiența pentru

soluționarea cauzei.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție consideră recursul, declarat de către SRL ,,Asgardan-Grup”, întemeiat și

care urmează să fie admis din considerentele ce preced.

În speță, SA „Energoimpex” s-a adresat în instanța de judecată cu cerere

împotriva SRL „Asgardan Grup”, prin care a solicitat încasarea prejudiciului pentru

perioada de nerestituire a complexului ferma de porcine din satul Corlăteni, raionul

Rîșcani și a datoriei ce constituie 50 % din venitul realizat în cadrul societății civile.

SRL „Asgardan Grup” a depus cerere reconvențională împotriva SA

„Energoimpex”, prin care a solicitat recunoașterea dreptului de retenție, adică dreptul

de a reține imobilele transmise în folosință SRL „Asgardan Grup”, atât timp cât SA

„Energoimpex” nu-i despăgubește cheltuielile pentru îmbunătățirea imobilului

transmis în folosință conform contractului de arendă. Totodată a pretins la

compensarea prejudiciului material și a dobânzilor de întârziere suportate ca urmare a

litigiilor cu antreprenorii.

Instanțele de judecată au emis hotărârile sus- menționate, admițând parțial

pretențile SA „Energoimpex” și respingând ca fiind neîntemeiate pretențiile SRL

„Asgardan Grup”.

Instanțele au concluzionat că conform acordului de societate civilă din 14

octombrie 2010 venitul din activitatea comună desfășurată în conformitate cu

respectivul contract se împarte în mod egal între SRL ,,Asgardan-Grup” și SA

,,Energoimpex”.

S-a reținut de asemenea că prin decizia irevocabilă a Curții Supreme de Justiție

din 03 iunie 2015, în cauza civilă nr. 2rac-488/15, s-a reziliat acordul de societate

civilă din 14 octombrie 2010 și s-a dispus încasarea din contul SA ,,Energoimpex” în

beneficiul SRL ,,Asgardan-Grup” a cheltuielilor pentru executarea lucrărilor de

reparație și modernizare a imobilelor predate în locațiune. Totodată, s-a constatat că

grație activității economice derulate de către SRL „Asgardan-Grup” sub auspiciile

7

acordului de societate civilă (prestarea serviciilor de creștere a porcinelor), aceasta a

realizat venituri în sumă totală de 8 878 549,08 lei.

Instanțele de judecată au menționat că SA ,,Energoimpex” prin decizia Curții

Supreme de Justiție din 03 iunie 2015 a fost obligată să suporte cheltuielile ce rezultă

din societatea civilă. În opinia instanțelor de judecată obligarea SA ,,Energoimpex”

de a suporta cheltuielile ce reies din realizarea acordului de societate civilă și privarea

acesteia de dreptul de a beneficia de veniturile realizate în sumă totală de 8 878

549,08 lei, în cadrul acestei societăți civile este inechitabilă și contrară legislației

civile.

Argumentul SRL ,,Asgardan-Grup” precum că SA ,,Energoimpex” nu și-a

exercitat obligațiile contractuale și nu a vărsat în societatea civilă aportul asumat prin

acord, astfel nu poate pretinde la venitul realizat, a fost respins de către instanțele de

judecată, cu motivarea că prin decizia Curții Supreme de Justiție din data de 03 iunie

2015 s-a constatat că venitul a fost realizat în cadrul societății civile și nu de SRL

,,Asgardan-Grup” personal.

Nici argumentul SRL ,,Asgardan-Grup” cu privire la tardivitatea pretenției cu

privire la încasarea datoriei din venitul realizat în cadrul societății civile nu a fost

reținut ca fiind întemeiat de către instanțele de judecată, care au constatat că SA

,,Energoimpex” a aflat despre existența dreptului său încălcat la data emiterii deciziei

Curții Supreme de Justiție din 03 iunie 2015, iar acțiunea a înaintat-o în instanță la 06

februarie 2014, în termen.

De asemenea, instanțele de judecată au reținut ca fiind întemeiată pretenția cu

privire la încasarea valorii potențiale de locațiune a complexului ferma de porcine din

s. Corlăteni, r-nul Rîșcani, reieșind din prețul de piață a locațiunii și nu din prețul

convenit în contractul de arendă nr. EIAG-01/10/2010 din 14 octombrie 2010, ori la

data expirării contractului de arendă SRL ,,Asgardan-Grup” nu a restituit

proprietarului bunurile imobile.

Referitor la cererea reconvențională a SRL ,,Asgardan-Grup” instanțele de

judecată au concluzionat ca fiind neîntemeiată, ori retenția nu poate fi realizată decât

la întrunirea, de comun cu celelalte condiții, a cerinței de instituire a acestui drept

prin lege, ceea ce în speță lipsește. SRL ,,Asgardan-Grup”, beneficiind de o hotărâre

judecătorească privind adjudecarea compensațiilor pentru efectuarea lucrărilor de

reparație și modernizare a imobilelor primite în locațiune nu beneficiază de vreun

drept de retenție în lipsa unei dispoziții legale ce i-ar oferi expres acest drept, inclusiv

în condițiile în care retenția invocată viza nu doar îmbunătățirile, ci per ansamblu

bunurile închiriate.

Instanțele de judecată au respins și pretenția cu privire la încasarea de la SA

,,Energoimpex” a dobânzii de întârziere, a penalității și a prejudiciului material,

dispus spre încasare de la SRL ,,Asgardan-Grup” prin hotărârea Judecătoriei

Botanica, mun. Chișinău din 15 iulie 2016, în beneficiul creditorilor acesteia, ori

hotărârea judecătorească sus-indicată nu este opozabilă SA ,,Energoimpex” în

condițiile în care aceasta nu a fost atrasă de SRL ,,Asgardan-Grup” în calitate de

intervenient accesoriu în procesul menționat.

Colegiul lărgit conchide că instanțele de judecată deși corect au constatat

circumstanțele cauzei în cronologia lor, incorect au aplicat normele de drept material

ce reglementează raporturile juridice litigioase și au adoptat în parte o soluție greșită

și anume în partea admiterii cererii de chemare în judecată depusă de către SA

8

„Energoimpex”. Astfel, ambele hotărâri urmează a fi casate în parte și anume în

partea admiterii parțiale a acțiunii SA „Energoimpex” cu adoptarea în această parte a

unei noi hotărâri.

În argumentarea noii soluții instanța de recurs reține următoarele.

Din speța dedusă judecății rezultă că la 14 octombrie 2010 între SRL

„Asgardan-Grup” și SA „Energoimpex” a fost încheiat un acord de societate civilă,

potrivit căruia părțile au convenit de a-și uni forțele și a urmări în comun scopuri

economice în domeniul creșterii porcinelor.

În conformitate cu pct. 2.2 din acord SRL „Asgardan-Grup” și-a asumat

obligațiile cu privire la finanțarea totală a proiectului; pregătirea pachetului de

documente necesare pentru activitate; asigurarea imobilului și a ordinii, reprezentarea

intereselor părților în realizarea proiectului în fața organelor de stat și de control din

Republica Moldova; evidența contabilă și reprezentarea în fața organelor fiscale;

organizarea vânzărilor; procurarea porcinelor de 2 luni și creșterea lor; antrenarea

specialiștilor și a lucrătorilor precum și remunerarea lor.

Prin pct. 2.3 din acord sociatății SA „Energoimpex” i-au fost atribuite obligațiile

cu privire la oferirea în locațiune a complexului ferma de porcine situată în r-nul

Rîșcani, satul Corlăteni; procurarea porcinelor de 2 luni pentru a fi crescuți de către

SRL „Asgardan-Grup”; procurarea la înțelegerea părților a materialelor de

construcție; reparația încăperilor în care vor fi amplasate porcinele, cât și procurarea

la înțelegerea comună a utilajului necesar.(f.d.38)

În scopul realizării contractului de societate civilă, tot la 14 octombrie 2010

părțile au încheiat un contract numit contract de arendă nr.EIAG-01/10/2010, deși are

elementele unui contract de locațiune. Potrivit contractului nr.EIAG-01/10/2010 și

acordurilor adiționale SA „Energoimpex” a transmis în locațiune SRL „Asgardan-

Grup” pe un termen de până la 17 iunie 2013 complexul ferma de porcine, constituit

din bunurile imobile cu numerele cadastrale: xxxxx; xxxxx; xxxxx; xxxxx; xxxxx;

xxxxx; xxxxx; xxxxx; xxxxx; xxxxx; xxxxx; xxxxx; xxxxx;7121112.600.15; xxxxx;

xxxxx; xxxxx; xxxxx; xxxxx; xxxxx; xxxxx; xxxxx; xxxxx; xxxxx, situate în s.

Corlăteni, r-nul Rîșcani, iar locatarul s-a obligat să achite lunar plata de locațiune a

bunurilor în sumă de 25 000 lei lunar. (f.d.9-15, vol.I)

Până la expirarea termenelor atât a acordului de societate civilă, cât și a

contractului de locațiune, între părți s-a iscat un conflict, care a degenerat într-un

litigiu judiciar, soluționat de instanțe printr-o hotărâre irevocabilă, adoptată de Curtea

Supremă de Justiție la 03 iunie 2015. (f.d.134-151, vol.I)

Astfel, prin decizia Curții Supreme de Justiție din data de 03 iunie 2015, în

cauza civilă nr. 2rac-488/15, la acțiunea SRL ,,Asgardan-Grup” împotriva SA

„Energoimpex” cu privire la rezilierea acordului de activitate comună, încasarea

datoriei și a venitului ratat, a fost admisă acțiunea SRL „Asgardan-Grup”, s-a reziliat

acordul de societate civilă din 14 octombrie 2010, încheiat între SRL „Asgardan-

Grup” și SA „Energoimpex”. S-a încasat de la SA „Energoimpex” în beneficiul SRL

„Asgardan-Grup” cu titlu de cheltuieli pentru executarea în anul 2012 a lucrărilor de

reparație și modernizare a imobilelor predate în locațiune în mărime de 4 672 245,0

lei și pentru lucrările efectuate în anul 2013 în mărime de 1 450 000,0 lei. (f.d.134-

151, vol.I)

9

Temei de admitere a acțiunii a servit faptul că SA „Energoimpex” n-a executat

pct.2.3 din acordul de societate civilă, adică nu a contribuit la îmbunătățirea stării

tehnice a complexului, procurarea porcinilor, prejudiciind SRL „Asgardan-Grup”.

Se mai atestă că hotărârea respectivă în partea încasării prejudiciului a fost

executată forțat de către executorul judecătoresc Marcel Mușet, care prin încheierea

din 03 noiembrie 2017 a transmis SRL „Asgardan-Grup” în contul stingerii datoriei

SA „Energoimpex” în sumă totală de 6 154 245,57 lei complexul ferma de porcine,

constituit din bunurile imobile cu numerele cadastrale xxxxx; xxxxx; xxxxx; xxxxx;

xxxxx; xxxxx; xxxxx; xxxxx; xxxxx; xxxxx; xxxxx; xxxxx; xxxxx;7121112.600.15;

xxxxx; xxxxx; xxxxx; xxxxx; xxxxx; xxxxx; xxxxx; xxxxx; xxxxx; xxxxx, situate în

s. Corlăteni, r-nul Rîșcani, care aparțineau SA „Energoimpex”. ( f.d.32-35, vol. IV)

Ca replică la litigiul inițiat la 28 noiembrie 2012 de către SRL „Asgardan-Grup”

privind rezilierea acordului de societate civilă cu încasarea prejudiciului și finisat prin

decizia Curții Supreme de Justiție din 03 iunie 2015, SA „Energoimpex prin

scrisoarea nr. 26 din 17 decembrie 2012 a anunțat SRL „Asgardan-Grup despre

neprelungirea termenului contractului de arendă nr.EIAG-01/10/2010, începând cu 17

iunie 2013. (f.d.7, vol. I)

Fiindcă după expirarea termenului contractului de arendă nr.EIAG-01/10/2010

SRL „Asgardan-Grup” nu a restituit bunul, la 06 februarie 2014 SA „Energoimpex” a

înaintat în instanță o acțiune împotriva SRL „Asgardan-Grup” și care face obiectul

prezentei spețe, solicitând evacuarea forțată din complexul ferma de porcine din s.

Corlăteni, r-nul Rîșcani cu încasarea plății de locațiune pentru perioada folosirii

complexului după încetarea relațiilor contractuale de arendă, adică după 18 iunie

deciziei Curții Supreme de Justiție din 03 iunie 2015 emisă în cauza civilă nr. 2rac-

488/15, prin transmiterea fermei în proprietatea SRL „Asgardan-Grup”, a renunțat la

pretenția privind evacuarea SRL „Asgardan-Grup” din imobil, dar a solicitat

încasarea cu titlu de prejudiciu a plății pentru folosirea bunului de către SRL

„Asgardan-Grup” pentru perioada ce excede contractul de arendă, calculată de către

locator unilateral, reieșind din prețul de piață și nu de cel stabilit în contract, iar

pentru întreaga perioadă de reținere a bunului iulie 2013 - martie 2017 prejudiciul a

fost estimat (conform cererii de concretizare a pretențiilor din 21 martie 2017,

acceptată de instanță conform încheierii protocolare din 22 martie 2017, în sumă de

3 845 980,25 lei. (f.d.208-211, vol. III)

Totodată, SA „Energoimpex” a mai indicat că după rezilierea prin decizia Curții

Supreme de Justiție din 03 iunie 2015 a acordului de societate civilă, SRL

„Asgardan-Grup” are obligația de a achita SA „Energoimpex” 50 % din profitul net

de 10 133 754 lei , ceia ce constituie suma de 5 066 877 lei.

Cu acțiune reconvențională a reacționat SRL „Asgardan-Grup”, care a indicat că

urmare a investițiilor efectuate în ferma de porcine, întreprinderea datorează

antreprenorului conform hotărârii Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 15 iulie

2016 (f.d.188, vol. III) dobânzi de întârziere pentru perioada 31 decembrie 2012-04

mai 2016 în sumă de 2 772 185,43 lei, penalitate în sumă de 841 004,20 lei și

61 152,13 dolari SUA cu titlu de prejudiciu, sume care urmează a fi puse în sarcina

SA „Energoimpex”, care nu și-a executat obligațiile asumate prin acordul de societate

civilă. Totodată, în contradictoriu cu pretenția SA „Energoimpex” privind încasarea

plății de locațiune pe perioada după rezoluțiunea contractului de arendă a

10

complexului ferma de porcine, a solicitat să-i fie recunoscut dreptul de retenție asupra

acestui bun pentru întreaga perioadă cât SA „Energoimpex” nu a achitat sumele,

încasate prin decizia Curții Supreme de Justiție din 03 iunie 2015 emisă în cauza

civilă nr. 2rac-488/15.

Cu referire la acțiunea inițiată de către SA „Energoimpex” instanța de recurs

constată soluția dată de către instanțele ierarhic inferioare în parte greșită.

La caz, se atestă că SA „Energoimpex” pretinde la 50 % din venitul realizat în

cadrul societății civile, indicând că după rezilierea, prin decizia Curții Supreme de

Justiție din 03 iunie 2015, în cauza civilă nr. 2rac-488/15, a acordului de societate

civilă, SRL „Asgardan-Grup” are obligația de a achita SA „Energoimpex” 50 % din

profitul net de 10 133 754 lei, ceia ce constituie suma de 5 066 877 lei.

În conformitate cu prevederile art. 1339 din Codul civil (în redacția până la 01

martie 2019) prin contract de societate civilă, două sau mai multe persoane (asociați,

participanți) se obligă reciproc să urmărească în comun scopuri economice, ori alte

scopuri, fără a constitui o persoană juridică, împărțind între ele foloasele și pierderile,

iar potrivit art. 1340 al aceluiași cod, contractul de societate civilă trebuie să aibă un

obiect licit, constituit în interesul comun al asociaților.

Legiuitorul în dispozițiile normelor sus-citate a accentuat că părțile unui contract

de societate civilă se asociază, atât în vederea împărțirii beneficiilor, cât și a

eventualelor pierderi.

Instanța de recurs menționează că caracterul lucrativ (patrimonial) este de esența

societății civile, membrii ei urmăresc realizarea unor foloase patrimoniale, pe care să

le împartă între ei. În speță, SA „Energoimpex” și SRL ,,Asgardan-Grup” au încheiat

acordul de societate civilă în scopul realizării proiectului comun și anume creșterea

porcinelor.

Conform art. 1342, alin. (1) din Codul civil (în redacția până la 01 martie 2019)

participanții trebuie să verse contribuțiile convenite prin contract. În lipsa unor

dispoziții în acest sens, ei sunt obligați la plata unor contribuții egale.

Prin urmare, principala obligație pentru toți participanții unei societăți civile este

aducerea aportului, deci participanții trebuie să verse contribuțiile cuvenite prin

contract, iar în lipsa unor depoziții în acest sens, ei sunt obligați la plata unor

contribuții egale.

Colegiul lărgit menționează că prin aport se înțelege transmiterea unui drept din

patrimoniul celui care aportează în patrimoniul societății și devine proprietatea

comună a participanților. Astfel, aporturile au cel mai important rol în cazul

societăților civile, întrucât din momentul reunirii lor poate fi realizat scopul

proiectului comun la care asociații au aspirat.

În conformitate cu prevederile art. 123, alin.(2) din Codul de procedură civilă

faptele stabilite printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă într-o cauză civilă

soluționată anterior în instanță de drept comun sau în instanță specializată sunt

obligatorii pentru instanța care judecă cauza și nu se cer a fi dovedite din nou și nici

nu pot fi contestate la judecarea unei alte cauze civile la care participă aceleași

persoane.

Instanța de recurs reține că principiul autorității lucrului judecat este consfințit și

de jurisprudența CtEDO (cauzele Lungoci contra României, Caracas contra

României).

11

În speță, prin decizia Curții Supreme de Justiție din data de 03 iunie 2015 emisă

în cauza civilă nr. 2rac-488/15, la acțiunea SRL ,,Asgardan-Grup” împotriva SA

„Energoimpex” cu privire la rezilierea acordului de activitate comună, încasarea

datoriei și a venitului ratat, s-a constatat că SRL „Asgardan-Grup” și-a executat

obligațiile ce decurg din acordul de activitate comună din 14 octombrie 2010, cu

privire la organizarea și realizarea Proiectului (creșterea porcinelor) pe teritoriul

complexului fermei, a finanțat integral Proiectul, pregătirea pachetului de documente

necesar, procurarea porcinelor, creșterea și îngrășarea porcinelor, creșterea

productivității, angajarea lucrătorilor, a specialiștilor în domeniul zootehnic, achitarea

salariilor, procurarea hrănii, ș.a. S-a implementat un plan de retehnologizare-reutilare

a celor 9 hale disponibile pentru a fi organizată o fermă pentru creșterea porcilor cu

un potențial de 15 600 purcei pe an și un program de producție de carne de circa 1

676 400 kg anual, pe când, SA „Energoimpex”, contrar prevederilor art. 1342 din

Codul civil (în redacția până la 01 martie 2019), nu a contribuit la realizarea și

finanțarea Planului expus, nu a vărsat aportul său în societatea civilă și nu a contribuit

la realizarea scopului societății civile și anume creșterea porcinelor, motiv pentru care

acordul de societate civilă a fost reziliat prin hotărâre judecătorească, decizia Curții

Supreme de Justiție din data de 03 iunie 2015. (f.d.134-151, vol.I)

În prezenta speță, SA „Energoimpex”, ca urmare a rezilierii acordului de

societate civilă, a solicitat încasarea 50 % din venitul realizat de SRL „Asgardan-

Grup” în cadrul societății civile în perioada anilor 2011-2012.

Potrivit pct. 5.2 din acord venitul din activitatea comună desfășurată în

conformitate cu prezentul contract se împarte egal (50/50) între SRL ,,Asgardan-

Grup” și SA „Energoimpex”.

În conformitate cu prevederile art. 1346, alin. (1) din Codul civil (în redacția

până la 01 martie 2019) dacă în contract nu este prevăzut altfel, asociații participă la

venituri și suportă pierderile proporțional cotelor-părți ce le revin din patrimoniul

social.

În acest context este evident că atât pct. 5.2 din acord, cât și norma de drept sus -

citată stipulează că veniturile și pierderile, care au rezultat anume din activitatea

comună desfășurată a SRL ,,Asgardan-Grup” și SA „Energoimpex” în baza acordului

de societate civilă, încheiat la data de 14 octombrie 2010, se distribuie între acestea

proporțional cotelor- părți ce le revin.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție reține ca fiind întemeiate criticele aduse de către SRL ,,Asgardan-Grup”,

ori asociații au dreptul de a pretinde la beneficii proporțional aportului adus societății

civile, după vărsarea contribuțiilor cuvenite în societatea civilă și în urma activității

comune în realizarea scopului propus, care a dus la realizarea venitului scontat.

În speță, s-a constatat că SA „Energoimpex” nu a contribuit la desfășurarea

activității comune în scopul creșterii porcinilor, asumat prin acordul de societate

civilă semnat la data de 14 octombrie 2010. Necătând la acest fapt, instanțele de

judecată au admis pretenția SA „Energoimpex” și au dispus încasarea în beneficiul

acestea a 50 % din venitul realizat în perioada anilor 2011-2012 în cadrul societății

civile, reținând faptul că SA „Energoimpex” a vărsat aportul său în societatea civilă,

atât prin darea în locațiune a complexului ferma de porcine din r-nul Rîșcani, s.

Corlăteni, cât și prin suma încasată forțat prin decizia din data de 03 iunie 2015 a

12

Curții Supreme de Justiție, în caza civilă nr. 2rac-488/15, pentru îmbunătățirile aduse

bunului imobil dat în locațiune.

În conformitate cu prevederile art. 1342, alin. (2) din Codul civil (în redacția

până la 01 martie 2019) contribuțiile pot consta din bunuri, inclusiv din drepturi

patrimoniale.

Aici, instanța de recurs menționează că legiuitorul a specificat că contribuțiile

pot consta în bunuri, însă, totodată cu trimiterea bunului ca aport în societatea civilă,

asociatul trebuie să transmită dreptul real asupra acestui bun.

În speță, SA „Energoimpex” a transmis în locațiune SRL ,,Asgardan-Grup”

bunul imobil complexul ferma de porcine din r-nul Rîșcani, s. Corlăteni, pentru care a

încasat plata pentru chirie, stabilită în contract în mărime de 25 000 lei lunar pe

întreaga perioadă de acțiune a contractului.

Prin urmare, acțiunea SA „Energoimpex” de a da în locațiune complexul ferma

de porcine din r-nul Rîșcani, s. Corlăteni pentru creșterea porcinilor nu poate fi

considerată drept aport în societatea civilă, ori aceasta nu a transmis dreptul de

proprietate asupra bunului, însă a obținut venituri ca rezultat al încheierii contractului

de arendă (locațiune). De asemenea, nu poate fi reținut ca fiind aport vărsat în

societatea civilă suma dispusă spre încasare prin decizia Curții Supreme de Justiție

din data de 03 iunie 2015, ori această sumă a fost admisă în baza normelor de drept

material ce reglementează aspecte ce țin de soarta îmbunătățirilor bunului închiriat,

fiind o compensare a valorii îmbunătățirilor aduse de către SRL ,,Asgardan-Grup”

bunului imobil închiriat și nici de cum nu poate fi considerată drept contribuție în

societatea civilă.

În urma celor relatate Colegiul lărgit conchide ca fiind eronată interpretarea

instanțelor ierarhic inferioare cu privire la faptul că dispunerea spre încasare de la SA

„Energoimpex” a cheltuielilor pentru executarea în anul 2012 a lucrărilor de reparație

și modernizare a imobilelor predate în locațiune în mărime de 4 672 245,57 lei și

pentru lucrările efectuate și nefinisate în anul 2013 în mărime de 1 450 000 lei admise

prin decizia Curții Supreme de Justiție din 03 iunie 2015, în caza civilă nr.2rac-

488/15, constituie aportul SA „Energoimpex” în societatea civilă.

SA „Energoimpex” a invocat că, deși prin decizia din data de 03 iunie 2015 a

Curții Supreme de Justiție s-a constatat că SA „Energoimpex” nu a contribuit la

realizarea și finanțarea planului de afaceri și că SRL ,,Asgardan-Grup” a realizat

acest plan numai cu aportul său, consideră că venitul în sumă totală de 8 878 549,08

lei este realizat de către SRL ,,Asgardan-Grup” sub auspiciile acordului de societate

civilă, astfel SA „Energoimpex” are dreptul de a primi beneficii. Acest argument nu

poate fi reținut ca temei de admitere a pretențiilor, ori decizia Curții Supreme de

Justiție din data de 03 iunie 2015, în cauza civilă nr. 2rac-488/15, urmează a fi

interpretată în modul prevăzut în textul deciziei.

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 03 iunie 2015 s-a stabilit că SA

„Energoimpex” nu a contribuit la realizarea și finanțarea planului de afaceri, SRL

,,Asgardan-Grup” de una singură și-a concentrat resursele pentru realizarea acestui

plan, care sub patronajul acordului de societate civilă a obținut un venit în sumă totală

de 8 878 549,08 lei. Deci, în baza constatărilor stabilite prin decizia Curții Supreme

de Justiție din 03 iunie 2015 și prin prisma art. 1346 din Codul civil (în redacția până

la 01 martie 2019) este cert că beneficiile pot fi distribuite doar asociaților, care au

desfășurat o activitate comună în scopul stabilit prin acordul de societate civilă,

13

proporțional aporturilor aduse în societatea civilă, în speță, SA „Energoimpex” nu a

contribuit la desfășurarea activității comune.

În raport cu considerentele expuse instanța de recurs conchide incontestabil că

pretenția SA „Energoimpex” cu privire la încasarea a 50 % din venitul realizat de

către SRL ,,Asgardan-Grup” sub auspiciile acordului de societate civilă este

neîntemeiată.

Totodată, instanța de recurs respinge argumentul SRL ,,Asgardan-Grup” precum

că această pretenție este tardivă, ori în corespundere cu dispozițiile art. 272, alin. (1)

și (9) din Codul civil (în redacția până la 01 martie 2019) termenul de prescripție

extinctivă începe să curgă de la data nașterii dreptului la acțiune. Dreptul la acțiune se

naște la data când persoana a aflat sau trebuia să afle despre încălcarea dreptului.

În speță, dreptul SA „Energoimpex” de a pretinde la venitul realizat de

societatea civilă curge din 03 iunie 2015, când prin decizia irevocabilă a Curții

Supreme de Justiție a fost reziliat acordul de societate civilă.

Prin urmare, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție va respinge ca fiind neîntemeiată pretenția SA

„Energoimpex” cu privire la încasarea sumei de 5 066 877,0 lei pretinsă a fi ½ cotă

parte (50%) din venitul realizat în perioada anilor 2011-2012 de către SRL

,,Asgardan-Grup”.

În continuare, instanța de recurs va examina pretențiile ce rezultă din încetarea

contractului de arendă nr. EIAG-01/10.2010 din 14 octombrie 2010, încheiat între

SRL „Asgardan-Grup” și SA „Energoimpex” privind darea în locațiune a

complexului ferma de porcine din r-nul Rîșcani, s. Corlăteni.

Contractul nr. EIAG-01/10.2010 din 14 octombrie 2010 a încetat la data de 17

iunie 2013 în legătură cu refuzul SA „Energoimpex” de a-l prelungi.

Deși contractul a încetat, SRL „Asgardan-Grup” nu a predat bunul locatorului,

continuând să-l folosească, până când acest bun în scopul executării unei hotărâri

judecătorești a fost transmis de către executorul judecătoresc în proprietatea SRL

„Asgardan-Grup” în contul stingerii datoriilor SA „Energoimpex”.

SA „Energoimpex” a solicitat încasarea prejudiciului pentru nerestituirea după

încetarea contractului de arendă a complexului ferma de porcine din s. Corlăteni, r-n-

nul Rîșcani pentru perioada iulie 2013- martie 2017. (f.d.208-211, vol. III)

În speță, SA „Energoimpex” a transmis în locațiune societății SRL ,,Asgardan-

Grup” bunurile imobile cu numerele cadastrale xxxxx; xxxxx; xxxxx; xxxxx; xxxxx;

xxxxx; xxxxx; xxxxx; xxxxx; xxxxx; xxxxx; xxxxx; xxxxx;7121112.600.15; xxxxx;

xxxxx; xxxxx; xxxxx; xxxxx; xxxxx; xxxxx; xxxxx; xxxxx; xxxxx, situate în s.

Corlăteni, r-nul Rîșcani.

Potrivit pct.6.2 din contractul nr. EIAG-01/10.2010 din 14 octombrie 2010

termenul locațiunii a fost stabilit pe o durată de 24 de luni. Prin acordul adițional nr.1

din 12 octombrie 2012, termenul a fost prelungit până la 30 noiembrie 2012, iar prin

acordul adițional nr.2 din 01 decembrie 2012, termenul locațiunii a fost prelungit

până la data de 17 iunie 2013. (f.d.9-15, vol.I)

Astfel, termenul contractului de arendă nr. EIAG-01/10/2014 din 14 octombrie

2010 încheiat între SRL „Asgardan Grup” și SA „Energoimpex” a expirat la data de

17 iunie 2013.

Restituirea bunului închiriat după încetarea raporturilor contractuale reprezintă o

obligație principală a locatarului/arendașului, această obligație trebuie să fie

14

respectată necondiționat în cazul în care prelungirea contractului de arendă/locațiune

nu are loc.

SA „Energoimpex” și-a întemeiat pretenția cu privire la încasarea plății pentru

locațiune a bunului imobil prin prisma art. 910 din Codul civil (în redacția până la 01

martie 2019), care prevede că dacă după încetarea raporturilor contractuale, locatarul

nu restituie bunul închiriat, locatorul are dreptul să ceară plata chiriei pentru toată

durata întârzierii.

Aici, instanța de recurs menționează că în cazul nerestituirii bunului închiriat

după încetarea raporturilor contractuale, arendatorul are dreptul la plata chiriei pentru

toată durata întârzierii.

Astfel, în condițiile în care SRL „Asgardan Grup” a continuat să posede și să

folosească bunurile imobile care i-au fost transmise în locațiune după expirarea

termenului contractului, aceasta urmează să achite plata chiriei pentru toată durata

întârzierii de restituire a bunului.

SA „Energoimpex” în baza concluziilor elaborate de firma de audit și consultații

SRL „Diuada – Audit”, materializate în certificatul nr. 015 din 24 iunie 2015, a

solicitat încasarea sumei de 3 845 980,25 lei cu titlu de prejudiciu pentru nerestituirea

complexului ferma de porcine din s. Corlăteni, r-nul Rîșcani, suma constituind costul

actual de piață al locațiunii.

Instanțele de judecată au admis integral pretenția SA „Energoimpex”, hotărâre

ce a fost criticată de către SRL „Asgardan Grup”, care a indicat că aceasta este bazată

pe un calcul eronat. SA „Energoimpex”, prin prisma normelor de drept ce

reglementează raportul juridic litigios, ar avea dreptul de a solicita plata pentru chirie

doar în mărimea stabilită prin contractul de arendă nr. EIAG-01/10.2010 din 14

octombrie 2010.

Instanța de recurs reține ca fiind întemeiate criticele aduse de către SRL

„Asgardan Grup” privind admiterea integrală a pretenției SA „Energoimpex” cu

privire la încasarea plății chiriei pentru perioada de întârziere de restituire a bunurilor

imobile date în locațiune.

Prin prisma art. 911 din Colul civil (în redacția până la 01 martie 2019) părțile

contractului de arendă în pct. 4.1 din contractul nr. EIAG-01/10/2014 din 14

octombrie 2010 au stabilit de comun acord prețul chiriei în mărime de 25 000 lei

lunar, reieșind din starea tehnică a fermei. În speță, SA „Energoimpex” prin pct. 4.4

din contractul de arendă și-a rezervat dreptul de a modifica cuantumul plății chiriei,

însă nu a beneficiat de acest drept și nu a majorat plata lunară a chiriei.

Instanțele de judecată au reținut că arendatorului prin prisma art. 887 din Codul

civil (în redacția până la 01 martie 2019) i se oferă dreptul de modificare a chiriei, iar

în contextul art. 910 din Codul civil (în redacția până la 01 martie 2019) SRL

„Asgardan Grup” are obligația de a compensa prejudiciul locatorului ca urmare a

nerestituirii bunurilor primite în locațiune și folosirea ulterioară a acestora, prejudiciu

ce depășește cuantumul contractual al chiriei în raport cu cel pasibil de încasat în

situația în care bunurile respective ar fi fost restituite în termen.

Aici, Colegiul lărgit menționează că prin prisma art. 14 din Codul civil (în

redacția până la 01 martie 2019) persoana lezată într-un drept poate solicita repararea

prejudiciului efectiv și venitul ratat, însă urmează să dovedească mărimea

prejudiciului care nu a fost obținut din cauza încălcării obligației, cât și legătura

cauzală dintre obligație și venitul ratat.

15

În speță, SA „Energoimpex” nu a făcut dovada că, în urma nerestituirii fermei

de către SRL „Asgardan Grup”, a suportat un prejudiciu efectiv și venitul ratat la care

pretinde, iar faptul că plata reală a locațiunii, reieșind din îmbunătățirile aduse

bunului de către SRL „Asgardan Grup” este mai mare, decât cea stabilită de către

părți în contractul de arendă, nu constituie un prejudiciu efectiv.

Prin urmare, SA „Energoimpex” este îndreptățită prin prisma art. 910 din Codul

civil (în redacția până la 01 martie 2019) de a pretinde la plata chiriei pentru toată

durata de întârziere iulie 2013 - martie 2017, în mărimea stabilită de către părți în

contractul de arendă nr. EIAG-01/10/2014 din 14 octombrie 2010 și anume 25 000

lunar.

În situația descrisă, Colegiul lărgit conchide ca fiind parțial întemeiată pretenția

SA „Energoimpex” cu privire la încasarea prejudiciului pentru nerestituirea

complexului ferma de porcine din s. Corlăteni, r-nul Rîșcani și a încasa de la SRL

„Asgardan Grup” plata chiriei în mărime de 25 000 lunar, pentru perioada solicitată

de SA „Energoimpex” iulie 2013- martie 2017 – 45 de luni, în total suma de

1 125 000,0 lei.

Cu referire la pretenția SRL „Asgardan Grup” privind recunoașterea dreptului de

retenție față de SA „Energoimpex”, asupra sumei de 4 672 245,45 lei și sumei de

1 450 000,0 lei, adică dreptul de a reține imobilele transmise în folosință SRL

„Asgardan Grup”, atât timp cât SA „Energoimpex” nu-i despăgubește cheltuielile

pentru îmbunătățirea imobilului transmis în folosință conform contractului de arendă,

instanța de recurs reține următoarele.

În conformitate art. 637, alin.(1) din Codul civil (în redacția până la 01 martie

2019) cel care este dator să remită sau să restituie un bun poate să-l rețină, în cazul

prevăzut de lege, atât timp cât creditorul nu-l despăgubește pentru cheltuielile

necesare și utile pe care le-a făcut pentru acel bun și pentru prejudiciile pe care bunul

le-a cauzat.

Colegiul menționează că esența acestui mijloc de garantare a executării

obligației constă în faptul că creditorul, care este în același timp și debitor al

obligației de restituire a bunului altuia, are posibilitatea de a-l reține în stăpânirea sa

și de a refuza restituirea lui, până când debitorul său, creditor al bunului va plăti

datoria în legătură cu bunul respectiv numai în condițiile stabilite de lege.

Pentru exercitarea dreptului de retenție urmează să se întrunească următoarele

condiții:

- obiectul retenției să constea dintr-un bun al debitorului aflat în posesiunea

creditorului;

- retenția garantează doar obligarea de restituire a cheltuielilor necesare și utile

suportate de către creditor sau a prejudiciilor cauzate de bunul ce constituie obiectul

retenției;

- dreptul de retenție poate fi invocat doar dacă datoria pe care o pretinde

deținătorul bunului de la creditorul restituirii se află în legătură cu bunul, adică este

prilejuită de acesta;

- creanța retentorului trebuie să fie certă, lichidă și exigibilă;

- dreptul de retenție poate fi exercitat doar în cazurile prevăzute expres de lege.

În speță, SRL „Asgardan Grup” nu a demonstrat că pretenția privind

recunoașterea dreptului de retenție a complexului ferma de porcine întrunește

16

condițiile suscitate, ori la perioada reținerii bunului nu deținea o creanță exigibilă față

de debitor și nici retenția nu este prevăzută de lege.

În acest context instanța de recurs reține ca fiind neîntemeiată pretenția SRL

„Asgardan Grup” cu privire la recunoașterea dreptului de retenție și care corect a fost

respinsă de către instanțele ierarhic inferioare.

SRL „Asgardan Grup” a mai solicitat încasarea de la SA „Energoimpex” în

beneficiul său cu titlu de prejudiciu sumele încasate prin hotărârea din data de 15

iulie 2016 a Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău de la SRL „Asgardan Grup” în

beneficiul SRL „Arburg-Service” și anume 4 672 245,57 lei cu titlu de datorie,

2 767 185,43 lei cu titlu de dobândă de întârziere, 841 004,20 lei cu titlu de penalitate

de întârziere și 61 152,13 dolari SUA cu titlu de prejudiciu material. ( f.d. 2-3, vol. V)

Colegiul menționează că se consideră prejudiciu cheltuielile pe care persoana

lezată într-un drept al ei le-a suportat sau urmează să le suporte la restabilirea

dreptului încălcat, pierderea sau deteriorarea bunurilor sale, precum și beneficiul

neobținut prin încălcarea dreptului.

Prin prisma pretențiilor înaintate instanța de recurs menționează că sumele,

solicitate pentru a fi încasate 2 772 185,43 lei, 841 004,20 lei și 61 152,13 dolari

SUA în ordine de regres, rezultă din neexecutarea de către SRL „Asgardan Grup” a

contractului de antrepriză nr. PS-01 din 03 ianuarie 2012 încheiat între SRL

„Asgardan Grup” și SRL „Arburg- Servicie” și care au fost încasate printr-o hotărâre

judecătorească irevocabilă. Se mai constată că SA „Energoimpex” în litigiile dintre

SRL „Asgardan Grup” și creditorii săi nu a avut vreo calitate procesuală. Astfel,

instanțele ierarhic inferioare corect au respins aceste pretenții, care nu pot fi

opozabile în ordine de regres SA „Energoimpex”.

Argumentul SRL „Asgardan Grup” precum că acest prejudiciu urmează a fi

încasat de la SA „Energoimpex”, fiindcă suma de 4 672 245,57 lei cu titlu de datorie

a fost recuperată prin decizia din data de 03 iunie 2015 a Curții Supreme de Justiție,

în caza civilă nr. 2rac-488/15, nu poate fi reținut de instanța de recurs, ori SA

„Energoimpex” nu a fost parte la contractul de antrepriză, iar faptul neexecutării în

termen de către SRL „Asgardan Grup” a obligațiilor contractuale nu-i pot fi imputate

SA „Energoimpex” .

Referitor la pretențiile cu privire la încasarea cheltuielilor de judecată prin

prisma art. 94 alin. (1) din Codul de procedură civil, se reține că instanța

judecătorească obligă partea care a pierdut procesul să plătească, la cerere, părții care

a avut câștig de cauză cheltuielile de judecată. Dacă acțiunea reclamantului a fost

admisă parțial, acestuia i se compensează cheltuielile de judecată proporțional părții

admise din pretenții, iar pârâtului - proporțional părții respinse din pretențiile

reclamantului.

Potrivit art. 3 alin. (1) lit. a) din Legea taxei de stat, tarifele taxei de stat se

stabilesc la următoarele cuantumuri: pentru cererile de chemare în judecată privitor la

litigiile cu caracter patrimonial, cererile de contestare a unui titlu executoriu sau a

unu: alt document prin care încasarea se produce în mod incontestabil 3% din

valoarea acțiunii sau din suma încasată, dar nu mai puțin de 150 lei și nu mai mult de

25000 lei de la persoanele fizice și nu mai puțin de 270 lei și nu mai mult de 50000

lei de la persoanele juridice.

Reieșind din faptul că instanța de recurs a ajuns la concluzia de a admite parțial

pretențiile SA „Energoimpex” în partea încasării sumei de 1 125 000,0 lei cu titlu de

17

prejudiciu pentru nerestituirea complexului ferma de porcine din s. Corlăteni, r-nul

Rîșcani, pentru perioada iulie 2013- martie 2017 și de a respinge pretențiile SRL

„Asgardan Grup”, urmează de a încasa de la partea care a pierdut procesul SRL

„Asgardan Grup” în beneficiul SA „Energoimpex” taxa de stat calculată proporțional

părții admise din pretenții în mărime de 33 750,0 lei.

În concluzie, instanța de recurs relevă că în cadrul judecării pricinii, instanțele

de judecată ierarhic inferioare au creat participanților la proces condiții obiective și

echitabile pentru exercitarea drepturilor și obligațiunilor procedurale, fapt ce se

încadrează în asigurarea pentru părți a dreptului la un proces echitabil, garantat și

asigurat prin art.6 al Convenției Europene pentru apărarea Drepturilor Omului.

Astfel, având în vedere faptul că instanțele de judecată ierarhic inferioare au

interpretat eronat normele de drept material, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de

admitere a recursului, de a casa parțial decizia Curții de Apel Chișinău din data de 21

februarie 2019 și hotărârea din data de 03 iulie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Ciocana în partea admiterii pretențiilor SA „Energoimpex” și de a emite în această

parte o nouă hotărâre privind admiterea parțială a pretențiilor înaintate de către SA

„Energoimpex” și anume în partea încasării prejudiciului pentru reținerea bunului

complexul ferma de porcine după expirarea contractului de locațiune în sumă de

1 125 000,0 lei, și a cheltuielilor de judecată în sumă de 33 750,0 lei, iar în rest a

respinge acțiunea formulată de SA „Energoimpex”, și a menține hotărârile contestate

în partea respingerii acțiunii reconvenționale înaintate de SRL „Asgardan Grup”.

Reieșind din cele expuse, în baza art. 445, alin. (1), lit. b) al Codului de

procedură civilă Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție

decide:

Se admite recursul declarat de către Societatea cu Răspundere Limitată

„Asgardan Grup”.

Se casează în parte decizia din data de 21 februarie 2019 a Curții de Apel

Chișinău și hotărârea din data de 03 iulie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Ciocana emise în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către

Societatea pe Acțiuni „Energoimpex” împotriva Societății cu Răspundere Limitate

„Asgardan Grup” cu privire la încasarea prejudiciului material, a datoriei,

compensarea cheltuielilor de judecată și cererea reconvențională depusă de către

Societatea cu Răspundere Limitată „Asgardan Grup” împotriva Societății pe Acțiuni

„Energoimpex” cu privire la recunoașterea dreptului de retenție, încasarea

prejudiciului material, a dobânzii de întârziere și compensarea cheltuielilor de

judecată și anume în partea admiterii acțiunii Societății pe Acțiuni „Energoimpex” și

în această parte se emite o nouă hotărâre, prin care se admit parțial pretențiile

înaintate de către Societatea pe Acțiuni „Energoimpex” .

Se încasează de la Societatea cu Răspundere Limitată „Asgardan Grup” în

beneficiul Societății pe Acțiuni „Energoimpex” suma de 1 125 000,0 ( un milion una

sută douăzeci și cinci de mii) lei cu titlu de prejudiciu pentru nerestituirea

complexului ferma de porcine din s. Corlăteni, r-nul Rîșcani, pentru perioada iulie

2013 - martie 2017 și suma de 33 750,0 ( treizeci și trei de mii șapte sute cincizeci)

18

lei cu titlu de cheltuieli de judecată suportate pentru plata taxei de stat, în total suma

de 1 158 750,0 (un milion una sute cincizeci și opt mii șapte sute cincizeci) lei.

În rest pretențiile Societății pe Acțiuni „Energoimpex” se resping ca fiind

neîntemeiate.

Se mențin decizia din data de 21 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău și

hotărârea din data de 03 iulie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana în partea

respingerii acțiunii reconvenționale depuse de Societatea cu Răspundere Limitată

„Asgardan Grup”.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Nina Vascan

Iurie Bejenaru

Victor Burduh

Maria Ghervas

19