2ac-275/19 — recunoașterea dreptului de proprietate
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- recunoaşterea dreptului de proprietate
- Temei legal
- strămutarea cauzei
2ac-275/19 — recunoașterea dreptului de proprietate (Curtea Supremă de Justiție, 2019)
Dosarul nr. 2ac-275/2019
Î N C H E I E R E
27 noiembrie 2019 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componență:
Președintele ședinței, judecătorul Oleg Sternioală
judecătorii Victor Burduh
Galina Stratulat
examinând cererea de strămutare depusă de Întreprinderea Mixtă „Fortagro-
Com” Societatea cu Răspundere Limitată, reprezentată de avocatul Valeriu Bargan,
în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Întreprinderea
Mixtă „Fortagro-Com” Societatea cu Răspundere Limitată împotriva Societății cu
Răspundere Limitată „Vegfrutis” și Societății cu Răspundere Limitată „Basarabia-
Agroexport” cu privire la constatarea nulității absolute a contractului,
recunoașterea dreptului de proprietate, obligarea înlăturării încălcării dreptului de
posesie și folosință și accesului la bunuri,
c o n s t a t ă :
La 16 septembrie 2011, ÎM „Fortagro-Com” SRL a depus cerere de chemare
în judecată împotriva SRL „Vegfrutis” și SRL „Basarabia-Agroexport” cu privire
la constatarea nulității absolute a contractului, recunoașterea dreptului de
proprietate, obligarea înlăturării încălcării dreptului de posesie și folosință și
accesului la bunuri.
Prin hotărârea din 19 noiembrie 2013 a Judecătoriei Comrat a fost respinsă
cererea de chemare în judecată depusă de ÎM „Fortagro-Com” SRL, fiind anulate
totodată și măsurile de asigurare a acțiunii.
Curtea de Apel Cahul prin decizia din 25 iunie 2014 a admis apelul declarat
de ÎM „Fortagro-Com” SRL; a casat integral hotărârea din 19 noiembrie 2013 a
Judecătoriei Comrat și a trimis cauza la rejudecare în prima instanță.
Prin hotărârea din 12 aprilie 2018 a Judecătoriei Comrat, sediul Central a fost
respinsă ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de ÎM „Fortagro-
Com” SRL.
La 07 mai 2018, ÎM „Fortagro-Com” SRL a depus cerere de apel împotriva
hotărârii din 12 aprilie 2018 a Judecătoriei Comrat, sediul Central și a solicitat
casarea acesteia.
În cadrul ședinței instanței de apel din 11 noiembrie 2019, ÎM „Fortagro-
Com” SRL, reprezentată de avocatul Valeriu Bargan, a depus cerere de strămutare
a cauzei la altă instanță egală în grad.
ÎM „Fortagro-Com” SRL și-a întemeiat cererea de strămutare în temeiul art.
43 alin. (2) lit. d) și f) din Codul de procedură civilă, invocând că din cei 5
1
judecători care activează momentan în cadrul instanței, doar 3 judecători pot
participa la examinarea apelului, astfel, completul din judecătorii Ștefan Starciuc,
Ludmila Caraianu și Dmitrii Fujenco nu pot examina apelul, deoarece nu au fost
selectați în mod aleatoriu.
ÎM „Fortagro-Com” SRL a considerat că în astfel de circumstanțe nu se
respectă principiul aleatoriu, care asigură transparența, obiectivitatea și
imparțialitatea la examinarea cauzei.
Totodată, a specificat că un alt motiv de strămutare a cauzei este condiționat
de faptul că până la admiterea cererii de recuzare a judecătorului Afanasi Curdov
au fost emise și respinse mai multe cereri înaintate de ÎM „Fortagro-Com” SRL, iar
în consecință consideră că judecătorii Curții de Apel Comrat nu pot participa la
examinarea cauzei în ordine de apel.
Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a respinge cererea
de strămutare a cauzei la o altă instanță de același grad, din următoarele
considerente.
În conformitate cu art. 43, alin. (2), lit. d și f) Cod de procedură civilă,
instanța strămută cauza la o altă instanță dacă din motivul recuzării (abținerii de la
judecată) unui sau mai multor judecători ori din alte motive întemeiate, substituirea
judecătorilor săi devine imposibilă și dacă există bănuieli că nepărtinirea
judecătorilor ar putea fi știrbită de circumstanțele cauzei sau de calitatea
participanților la proces.
În conformitate cu art. 43 alin. (4) Codul de procedură civilă, strămutarea
cauzei în cazurile prevăzute la alin. (2) lit. d), e), f) și g) se efectuează de către
instanța ierarhic superioară, a cărei încheiere nu se supune niciunei căi de atac.
Raportând prevederile legale enunțate la circumstanțele cauzei, Colegiul civil,
comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că
argumentele invocate de ÎM „Fortagro-Com” SRL în cererea privind strămutarea
cauzei la o altă instanță de același grad sunt neîntemeiate și nu cad sub incidența
art. 43 din Codul de procedură civilă.
Mai mult ca atât, deși în cererea depusă la 11 noiembrie 2019, ÎM „Fortagro-
Com” SRL a solicitat strămutarea cauzei la o altă instanță egală în grad, în
motivarea acesteia de fapt a invocat dezacordul cu încheierile emise de Curtea de
Apel Comrat, prin care s-au respins cererile ÎM „Fortagro-Com” SRL, care pot fi
contestate separat sau odată cu fondul cauzei.
La caz, se reține și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, prin
care se cere ca în fiecare caz concret să se stabilească dacă există fapte dovedite de
natură a ridica îndoieli în ceea ce privește imparțialitatea judecătorilor, or, doar
simpla trimitere la prevederile art. 43 din Codul de procedură civilă, nu poate
constitui temei de admitere a cererii de strămutare.
În acest sens, articolul 6 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și
a Libertăților Fundamentale cere instanței, care cade sub incidența sa, să fie
imparțială.
Imparțialitatea, în mod normal, denotă absența prejudecății sau părtinirii,
existența sau absența acesteia putând fi probată în diferite moduri.
Astfel, Curtea Europeană a Drepturilor Omului face distincție între o abordare
subiectivă, adică încercarea de a constata convingerea personală sau interesul unui
judecător într-o anumită cauză, și o abordare obiectivă, adică determinarea dacă el
2
a oferit garanții suficiente pentru a exclude orice îndoială legitimă în acest sens (a
se vedea Piersack v. Belgium). Atunci când se hotărăște dacă într-o anumită cauză
există motive legitime de a bănui că un complet nu este imparțial, punctul de
vedere al celor care pretind că acesta nu este imparțial este important, dar nu
decisiv. Ceea ce este decisiv este dacă această bănuială poate fi obiectiv justificată
(a se vedea Ferrantelli and Santangelo v. Italy).
În astfel de circumstanțe, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge
cererea ÎM „Fortagro-Com” SRL de strămutare a cauzei civile în altă instanță de
același grad, cu remiterea cauzei la Curtea de Apel Comrat, pentru judecare în
ordine de apel.
În conformitate cu art. 43 alin. (2) lit. d) și f) și alin. (4), art. 269-270 Cod de
procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție
d i s p u n e :
Se respinge cererea de strămutare depusă de Întreprinderea Mixtă „Fortagro-
Com” Societatea cu Răspundere Limitată, reprezentată de avocatul Valeriu Bargan.
Se remite la Curtea de Apel Comrat cauza civilă, la cererea de chemare în
judecată depusă de Întreprinderea Mixtă „Fortagro-Com” Societatea cu
Răspundere Limitată împotriva Societății cu Răspundere Limitată „Vegfrutis” și
Societății cu Răspundere Limitată „Basarabia-Agroexport” cu privire la
constatarea nulității absolute a contractului, recunoașterea dreptului de proprietate,
obligarea înlăturării încălcării dreptului de posesie și folosință și accesului la
bunuri.
Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.
Președintele ședinței,
judecătorul Oleg Sternioală
judecătorii Victor Burduh
Galina Stratulat
3