2r-685/19 — cu privire la înlăturarea obstacolelor în folosirea bunului imobil, anularea contractului de vânzare cumpărare

Dosarul nr. 2r-685/19 Prima instanță: Judecătoria Rîșcani (Jud: G. Gorun) Instanța de apel: Curtea de apel Chișinău (Jud: N. Simciuc, A. Danilov, I. Cotruță) D E C I Z I E 27 noiembrie 2019 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componență: Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Dumitru Mardari Maria Ghervas examinând recursul declarat de către Ion Braghiș, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Vasile Dolghier împotriva Eugeniei Braghiș, cu privire la recunoașterea dreptului de proprietate asupra imobilului, partajarea patrimoniului succesoral, înlăturarea obstacolelor în folosirea bunului imobil și anularea contractului de vânzare-cumpărare nr. 66 din 25 decembrie 1995, împotriva încheierii din 18 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a restituit cererea de apel depusă de Ion Braghiș, c o n s t a t ă : La 24 septembrie 1998, Vasile Dolghier a depus cerere de chemare în judecată împotriva Eugeniei Braghiș, cu privire la recunoașterea dreptului de proprietate asupra imobilului, partajarea patrimoniului succesoral, înlăturarea obstacolelor în folosirea bunului imobil și anularea contractului de vânzare-cumpărare nr. 66 din 25 decembrie 1995. Prin hotărârea din 19 mai 2008 a Judecătoriei Rîșcani, acțiunea înaintată de Vasile Dolghier s-a admis parțial.

S-a recunoscut lui Ion Dolghier și Eugeniei Braghiș dreptul de proprietate asupra căsuței de vară și a asupra lotului de pământ cu suprafața de 0,0593ha, amplasat în ÎP „Izvoraș” din municipiul Chișinău, comuna Grătiești, satul Hulboaca. S-a recunoscut ca patrimoniu succesoral după decesul lui Ion Dolghier, căsuța de vară și lotul de pământ cu suprafața de 0,0593ha, amplasat în ÎP „Izvoraș” din municipiul Chișinău, comuna Grătiești, satul Hulboaca în sumă de 157257 lei și apartamentul nr. 18 din municipiul Chișinău, comuna Grătiești, str. Prieteniei 4. S-a dispus partajarea patrimoniului succesoral, fiind recunoscut Vasile Dolghier, moștenitor legal după decesul lui Ion Dolghier, cu drept de proprietate asupra căsuței de vară și a lotului de pământ cu suprafața de 0,0593ha, amplasate în ÎP „Izvoraș” din municipiul Chișinău, comuna Grătiești, satul Hulboaca în sumă de 157257 lei.

S-a obligat Eugenia Braghiș să nu-i creeze obstacole lui Vasile Dolghier, în folosirea bunurilor imobile. 1 S-a recunoscut Eugenia Braghiș moștenitor legal după decesul lui Ion Dolghier, cu drept de proprietate asupra apartamentului nr. 18 din municipiul Chișinău, comuna Grătiești, str. Prieteniei 4. În rest, cerințele înaintate au fost respinse ca neîntemeiate. La 28 iunie 2019, Ion Braghiș, reprezentat de avocatul stagiar Piotr Barbaroș, a depus cerere de apel împotriva hotărârii din 19 mai 2008 a Judecătoriei Rîșcani, solicitând repunerea în termen a recursului, scutirea de la plata taxei de stat, admiterea cererii de apel, casarea integrală a hotărârii din 19 mai 2008 și trimiterea cauzei spre rejudecare în prima instanță.

Prin încheierea din 18 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, s-a restituit cererea de apel depusă de Ion Braghiș, din motiv că a fost depusă de o persoană care nu este în drept să o declare. La 10 octombrie 2019, Ion Braghiș a depus cerere de recurs împotriva încheierii din 18 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea încheierii instanței de apel, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care să fie soluționată problema iscată. În motivarea cererii de recurs, Ion Braghiș a menționat că nu este de acord cu încheierea instanței de apel, considerând-o neîntemeiată și declarativă. Recurentul a relatat că Curtea de Apel Chișinău, fără a intra în esența litigiului, a pronunțat încheierea contestată, astfel îngrădindu-i dreptul la un proces echitabil și a principiului protecției proprietății.

În conformitate cu art. 425 din Codul de procedură civilă, termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii. Conform scrisorii de însoțire nr. 9842 din 24 septembrie 2019, instanța de apel a expediat participanților la proces încheierea din 18 septembrie 2019 (vol. II, f.d. 107), însă date despre recepționarea încheierii nu sunt la materialele cauzei. Astfel, luând în considerare cele menționate, se consideră că cererea dedusă judecății, a fost declarată în termen. În conformitate cu art. 426 alin. (3) din Codul de procedură civilă, recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și a referinței la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră neîntemeiat și care urmează a fi respins, cu menținerea încheierii din 18 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău. În favoarea concluziei enunțate se invocă următoarele argumente. În conformitate cu art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și să mențină încheierea.

Din materialele dosarului rezultă că, la 24 septembrie 1998, Vasile Dolghier a depus cerere de chemare în judecată împotriva Eugeniei Braghiș, cu privire la recunoașterea dreptului de proprietate asupra imobilului, partajarea patrimoniului succesoral, înlăturarea obstacolelor în folosirea bunului imobil și anularea contractului de vânzare-cumpărare nr. 66 din 25 decembrie 1995. 2 Fiind investită cu examinarea prezentei cauze, prima instanță prin hotărârea din 19 mai 2008, a admis parțial acțiunea înaintată de Vasile Dolghier (vol. II, f.d. 70-71). Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 28 iunie 2019, Ion Braghiș, reprezentat de avocatul stagiar Piotr Barbaroș a contestat-o cu apel, solicitând admiterea recursului, casarea încheierii instanței de apel, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care să fie soluționată problema iscată (vol. II, f.d.

74-76). Prin încheierea din 18 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a restituit cererea de apel depusă de Ion Braghiș, din motiv că a fost depusă de o persoană care nu este în drept să o declare (vol. II, f.d. 105-106). Colegiul consideră că încheierea instanței de apel este emisă în conformitate cu prevederile legislației în vigoare. Or, în temeiul art. 369 alin. (1) lit. d) din Codul de procedură civilă, instanța de apel restituie, printr-o încheiere, dacă cererea de apel a fost depusă de o persoană care nu este în drept să declare apel, cu excepția cazului în care cererea depusă de persoana asupra căreia a fost instituită o măsură de ocrotire judiciară se referă la contestarea hotărîrii privind instituirea măsurii de ocrotire judiciare.

În corespundere cu art. 360 alin. (1) din Codul de procedură civilă, sînt în drept să declare apel; a) părțile și alți participanți la proces; b) reprezentantul în interesul apelantului, dacă este împuternicit în modul stabilit de lege; c) martorul, expertul, specialistul și interpretul, reprezentantul cu privire la compensarea cheltuielilor de judecată ce li se cuvine. Totodată, art. 55 din Codul de procedură civilă stabilește că participanții la proces sunt: părțile, intervenienții, procurorul, petiționarii, persoanele care, în conformitate cu art.7 alin.(2), art.73 și 74, sînt împuternicite să adreseze în instanță cereri în apărarea drepturilor, libertăților și intereselor legitime ale unor alte persoane sau care intervin în proces pentru a depune concluzii în apărarea drepturilor unor alte persoane, precum și persoanele interesate în cauzele privind aplicarea măsurilor de protecție în cazurile de violență în familie și în cauzele cu procedură specială.

Mai mult, Colegiul judiciar menționează prevederile art. 59 alin. (1) din Codul de procedură civilă, care precizează că parte în proces (reclamant sau pîrît) poate fi orice persoană fizică sau juridică prezumată, la momentul intentării procesului, ca subiect al raportului material litigios. Astfel, instanța de recurs constată că, în speță, participanți la proces sunt Vasile Dolghier și Eugenia Braghiș, iar recurentul Ion Braghiș nu are calitate procesuală, deoarece conform prevederilor legislației procesuale civile, cererea de apel urmează a fi depusă de o parte în proces.

Prin prisma practicii jurisprudenței constante a Curții Europene pentru Drepturile Omului, Colegiul notează că există o proporționalitate rezonabilă între mijloacele folosite și scopul legitim urmărit în situația în care recursul este depus de o persoană care nu este abilitat cu acest drept în condițiile legii, iar soluția instanței nu poate fi privită, în principiu, ca o restricție asupra dreptului de acces la un tribunal. Din considerentele menționate și având în vedere că încheierea contestată este întemeiată și emisă cu respectarea cadrului legal, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia că recursul depus împotriva încheierii din 18 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău este neîntemeiat și necesită să fie respins, cu menținerea încheierii contestate.

3 În conformitate cu art. 427 lit. a), 428 din Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d e c i d e: Se respinge recursul declarat de către Ion Braghiș. Se menține încheierea din 18 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Vasile Dolghier împotriva Eugeniei Braghiș, cu privire la recunoașterea dreptului de proprietate asupra imobilului, partajarea patrimoniului succesoral, înlăturarea obstacolelor în folosirea bunului imobil și anularea contractului de vânzare-cumpărare nr. 66 din 25 decembrie 1995. Decizia este irevocabilă. Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Dumitru Mardari Maria Ghervas 4