2ra-1976/19 — Determinarea cotelor parti, partajarea bunurilor imobile, încasarea sumei, declararea nulitătii testamentului

2ra-1976/19 — Determinarea cotelor parti, partajarea bunurilor imobile, încasarea sumei, declararea nulitătii testamentului (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 2ra–1976/19

Prima instanță: Judecătoria Chișinău (sediul Buiucani), (jud. A. Negru)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. Iu. Cimpoi, I. Secrieru, A. Danilov)

Î N C H E I E R E

27 noiembrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

În componența:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Dumitru Mardari

Maria Ghervas

examinând admisibilitatea recursurilor declarate de Corobceanu Raisa

reprezentată de avocatul Bîrcă Liudmila și de avocatul Răileanu Petru,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Jabinschi

Valentina și Tovarnițchi Natalia împotriva Raisei Corobceanu, Humeniuc Sinilga

și Violinei Corobceanu cu privire la separarea bunurilor imobile pe cote-părți

ideale, recunoașterea dreptului de proprietate, încasarea sumelor pentru

înmormântarea testatorului Corobceanu Iurie, restituirea cheltuielile de judecată,

și la acțiunea reconvențională depusă de către Corobceanu Raisa, Humeniuc

Sinilga și Corobceanu Violina împotriva Valentinei Jabinschi, intervenient

accesoriu notarul public Vidrașcu Mihail cu privire la recunoașterea dreptului la

rezerva succesorală și recunoașterea nulității testamentului întocmit de Corobceanu

Iurie,

împotriva deciziei din 28 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respins apelul declarat de Raisa Corobceanu și menținută hotărârea din 17 iulie

2018 a Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani),

con st ată:

La 09 septembrie 2014, Jabinschi Valentina a depus cererea de chemare în

judecată împotriva Raisei Corobceanu, solicitând separarea bunului imobil care

constă din numerele cadastrale XXXXXXX; XXXXXXX.01; XXXXXXX.02;

XXXXXXX.03; XXXXXXX.04; XXXXXXX.05 care aparține lui Iurie

Corobceanu și Raisa Corobceanu în cote-părți ideale; recunoașterea dreptului de

proprietate asupra ½ cote părți ideale din bunul imobil care constă din numerele

cadastrale XXXXXXX; XXXXXXX.01; XXXXXXX.02; XXXXXXX.03;

1

XXXXXXX.04; XXXXXXX.05 după Iurie Corobceanu și ½ cotă parte ideală din

bunul imobil care constă din numerele cadastrale XXXXXXX; XXXXXXX.01,

XXXXXXX.02; XXXXXXX.03; XXXXXXX.04; XXXXXXX.05 după Raisa

Corobceanu și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a invocat că, Iurie Corobceanu a decedat la 29 iulie

2013, fapt care se confirmă prin certificatul de deces nr. 23 din 30 iulie 2013. În

urma decesului defunctul Iurie Corobceanu, potrivit testamentului nr. 4147 a testat

toată averea sa reclamantei Valentina Jabinschi.

A menționat că, în urma verificărilor a constatat că la momentul decesului

Iurie Corobceanu deținea în proprietate comună în devălmășie cu fosta soție Raisa

Corobceanu bunul imobil care constă din numerele cadastrale XXXXXXX;

XXXXXXX.01 XXXXXXX.02; XXXXXXX.03; XXXXXXX.04; XXXXXXX.05

situat în mun. XXXX sat. XXXX.

La 05 august 2013, notarul public Mihail Vidrașcu i-a eliberat certificatul de

calitate de moștenitor în baza testamentului nr. 5576. La moment este imposibil de

executat testamentul respectiv deoarece bunul imobil vizat nu este împărțit în cote-

părți ideale între coproprietari.

La 16 martie 2015, Corobceanu Raisa a înaintat o cerere reconvențională

împotriva Valentinei Jabinschi, solicitând recunoașterea după sine dreptului de

proprietate asupra 1/24 cotă parte ideală, ca rezervă succesorală, a imobilului cu nr

cadastralei 124207.169; XXXXXXX.01; XXXXXXX.02; XXXXXXX.03;

XXXXXXX.04,XXXXXXX.5 rămas după decesul lui Corobceanu Iurii.

În motivarea cererii reconvenționale a menționat că a înregistrat căsătoria cu

Corobceanu Iurii la 10 decembrie 1977, la Primăria s. Cornești și cu Iurii

Corobceanu a dus o familie fericită, aveau doi copii. În anul 2013, ea fiind bolnavă

grav s-a deplasat la fiica sa în Cipru pentru a se trata. La Corobceanu Iurii s-a

depistat cancer și starea sănătății era gravă. În timpul absenței fiind la tratament în

Cipru, Jabinschi Valentina, folosindu-se de starea gravă a sănătății lui Corobceanu

Iurie, a înaintat în instanță acțiune de desfacere a căsătoriei.

Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 04 octombrie 2012,

căsătoria a fost desfăcută în absența sa. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 27

februarie 2014, hotărârea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău 04 decembrie 2012

a fost casată și s-a dispus încetarea procesului. Pârâta Jabinschi Valentina,

folosindu-se de starea sănătății soțului Corobceanu Iurii și de absența sa și a

copiilor au perfectat testament nr. 4147 din 22 iunie 2013 pe numele său.

La 29 iulie 2013, soțul Corobceanu Iurii a decedat. Ca masă succesorală după

decesul lui Corobceanu Iurii, a rămas 1/4 cotă parte din imobilul cu nr. cadastral

XXXXXXX; XXXXXXX.01; XXXXXXX.02;XXXXXXX.03; XXXXXXX.04;

XXXXXXX.05.

Corobceanu Raisa a susținut că este succesor de clasa I și este inaptă de

muncă, din aceste considerente îi revine ½ cotă parte din ce ar fi cuvenit fiecăruia

2

în caz de succesiune legală. În caz de succesiune legală ei și la două fiice ar reveni

a câte 1/12 cotă parte din imobilul cu nr. cadastralei 124207.169; XXXXXXX.01;

XXXXXXX.02; XXXXXXX.03; XXXXXXX.04; XXXXXXX.05.

A indicat că, ½ cotă parte din cota ce s-ar fi cuvenit fiecăruia în caz de

succesiune legală constituie 1/24 cotă parte din imobilul cu nr. cadastrale:

XXXXXXX; XXXXXXX.01; XXXXXXX.02; XXXXXXX.03; XXXXXXX.04;

XXXXXXX.05.

La 13 mai 2015, Corobceanu Raisa, Corobceanu Violina și Humeniuc Sinilga

a depus o cerere de majorare a cuantumului pretențiilor, solicitând recunoașterea

nulă a testamentului din 22 iunie 2013, eliberat de Corobceanu Iurie pe numele

Valentinei Jabinschi de către notarul public Vidrașcu Mihail și numirea expertizei

psihiatrico-legale, „post-mortem” față de Corobceanu Iurie pentru stabilirea stării

sănătății defunctului în momentul semnării testamentului.

În motivarea acesteia a indicat că prin acțiunea de bază înaintată de Jabinschi

Valentina se solicită recunoașterea dreptului de proprietate asupra ½ cotă-parte din

masa succesorală rămasă după decesul lui Corobceanu Iurie, care i-a testat ei toată

averea ce-i aparținea defunctului.

La 05 octombrie 2010, Corobceanu Iurie a testat toată averea sa fiicelor

Corobceanu Violina și Corobceanu (Humeniuc) Sinilga. Ultimelor le aparține a te

1/4 cotă parte din imobilul în litigiu.

Defunctul Corobceanu Iurie a testat averea surorii sale Jabinschi Valentina în

timpul când era grav bolnav și nu putea conștientiza acțiunile sale și dirija cu ele.

Ultima perioadă de timp Corobceanu Iurie se afla la evidența medicilor Institutului

Oncologic, prima adresare fiind înregistrată la 22 aprilie 2013. Aflarea pacientului

Corobceanu Iurie, reieșind din răspunsul directorului general al Institutului

Oncologic era înregistrata de trei ori: 29 aprilie – 06 iunie 2013; 26 iunie – 05 iulie

2013 și 29 iulie - 30 iulie 2013.

Potrivit răspunsului Instituției Medico Sanitare Publice Spitalul Clinic nr. 4,

nr. 237 din 17 octombrie 2013 Corobceanu Iurie prin intermediul îndreptării

Institulului Oncologic a fost internat în secția de îngrijiri paliative, din data de 05

iulie 2013 până pe 20 iulie 2013 cu diagnoza “XXXXXXXXX”. În timpul aflării

în staționar starea de sănătate a fost gravă, însă stabilă și la externare din staționar

starea lui fără ameliorări. Iurie Corobceanu a decedat la 29 iulie 2013. Astfel, la

momentul schimbării testamentului Corobceanu Iurie nu putea să cunoască faptele

care se decurg și nu putea să înțeleagă sensul soluțiilor lui primite în această

perioadă de boală, semnând testamentul nou.

La 18 iulie 2014, Corobceanu Raisa, Corobceanu Violina și Humeniuc

Sinilga s-au adresat cu cerere în instanța de judecată privind anularea

testamentului. Instanța prin încheierea din 02 aprilie 2015 a scos cererea de pe rol,

deoarece a fost semnată de o persoană neîmputemicită.

La 13 mai 2015, Valentina Jabinschi a depus o cerere de concretizare a

3

pretențiilor prin care a solicitat separarea bunului imobil care consta din numerele

cadastrale XXXXXXX; XXXXXXX.01; XXXXXXX.02; 0124207,169.03;

XXXXXXX.04; XXXXXXX.05 și care aparține lui Iurie Corobceanu, Raisa

Corobceanu, Corobceanu (Humeniuc) Sinilga, Corobceanu Violina în cote-părți

ideale, recunoașterea dreptului de proprietate asupra 1/4 cotă parte ideală din bunul

imobil care constă din numerele cadastrale XXXXXXX; XXXXXXX.01;

XXXXXXX.02; XXXXXXX.03; XXXXXXX.04; XXXXXXX.05 după Iurie

Corobceanu, 1/4 cotă parte ideală din bunul imobil care constă din numerele

cadastrale XXXXXXX; XXXXXXX.01; XXXXXXX.02; XXXXXXX.03;

XXXXXXX.04; XXXXXXX.05 după Raisa Corobceanu, 1/4 cotă parte ideală din

bunul imobil care constă din numerele cadastrale XXXXXXX; XXXXXXX.01;

XXXXXXX.02; XXXXXXX.03; XXXXXXX.04; după Corobceanu (Humeniuc)

Sinilga, 1/4 cotă parte ideală din bunul imobil care constă din numerele cadastrale

XXXXXXX; XXXXXXX.01; XXXXXXX.02; XXXXXXX.03; XXXXXXX.04;

XXXXXXX.05 după Corobceanu Violina și încasarea cheltuielilor de judecată.

A relevat că, în urma verificărilor s-a constatat că la momentul decesului Iurie

Corobceanu deținea în proprietate comună cu Raisa Corobceanu, Corobceanu

(Humeniuc) Sinilga, Corobceanu Violina bunul imobil care constă din numerele

cadastrale XXXXXXX; XXXXXXX.01; XXXXXXX.02; XXXXXXX.03;

XXXXXXX.04; XXXXXXX.5 situat în mun. Chișinău, sat. Ghidighici.

La 07 decembrie 2015, Jabinschi Valentina și Tovamițchi Natalia au înaintat

o cerere reconvențională, solicitând încasarea de la pârâții Corobceanu Raisa,

Humeniuc Sinilga, Corobceanu Violina în folosul reclamantelor Jabinschi

Valentina și Tovamițchi Natalia a sumei de 101 093 lei, ce constituie cheltuieli

suportate în urma serviciilor funerare, confecționarea și instalarea monumentului.

În motivarea acestei cereri au specificat că Corobceanu Iurie le este frate.

Corobceanu Raisa din 10 decembrie 1977 se află în căsătorie cu Corobceanu Iurie.

La 11 iulie 2012, Corobceanu Iurie a decis să desfacă căsătoria cu soția sa,

Corobceanu Raisa din considerente că dânșii de mulți ani nu se mai împăcau.

La 04 noiembrie 2012 prin hotărârea Judecătoriei Buiucani, s-a desfăcut

căsătoria încheiată între Corobceanu Raisa și Corobceanu Iurie. Corobceanu Raisa,

revenind acasă din Cipru, a aflat că există hotărârea instanței judecătorești privind

desfacerea căsătoriei, dar nu a întreprins nimic, atâta timp cât fratele era în viață,

pentru a anula divorțul.

La 29 aprilie 2013, surorile l-au internat la spitalul oncologic pentru

investigație și stabilirea diagnozei. Fosta soție, Corobceanu Raisa deja se afla în

Republica Moldova, dar nu l-a vizitat nici o dată la spital. Corobceanu Iurie a fost

internat de 3 ori în spitalul oncologic. Pe perioada internării nici una din cele două

fiice nu l-au vizitat pe tatăl său, cât mai era în viață. Au menționat că fratele,

văzând atitudinea fiicelor și fostei soții, a hotărât la 22 iunie 2013 la sediul

notarului M. Vidrașcu de a face procură și a semnat-o pe numele surorii sale

4

Tovarnițchi Natalia, pentru reprezentarea intereselor acestuia la organele

competente și tot în aceeași zi a întocmit testament pe numele altei surori Jabinschi

Valentina cu numărul 4147.

Au specificat că fosta soție, Corobceanu Raisa în acel moment se afla în

Republica Moldova și după cum afirma că nu știa despre desfacerea căsătoriei, ca

soție era obligată să se ocupe de înmormântarea soțului și a altor obiceiuri

creștinești folosite în țara noastră, dar nici ea și nici fiicele nu au făcut aceste

lucruri. Practic toate cheltuielile ce a ținut de înmormântare, perfectarea actelor au

fost efectuate de rudele și surorile decedatului. Dânsele știind de existența

testamentului și divorțului nu s-au adresat fostei soții, Corobceanu Raisa pentru

rambursarea cheltuielilor. Având în vedere, faptul că Corobceanu Raisa a primit

decizia Curții de Apel prin care a fost casată hotărârea primei instanțe de desfacere

a căsătoriei. În acest context, au menționat că cerințele lor ce țin de rambursarea

cheltuielilor suportate pentru înmormântarea fratelui sunt întemeiate, iar

cheltuielile urmează a fi încasate de la Corobceanu Raisa, Humeniuc Sinilga,

Corobceanu Violina.

Prin hotărârea din 17 iulie 2018 a Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani),

cererea de chemare în judecată depusă de Jabinschi Valentina împotriva Raisei

Corobceanu, Violinei Corobceanu și Humeniuc Sinilga a fost admisă parțial.

Proprietatea comună în devălmășie asupra bunurilor imobile cu nr. cadastral

XXXXXXX; XXXXXXX.01; XXXXXXX.02; XXXXXXX.03; XXXXXXX.04;

XXXXXXX.05 s-a încetat prin împărțire și au fost stabilite cotele-părți ideale ce

revin fiecăruia din proprietarii devălmași în imobilele de referință după cum

urmează:

Corobceanu Iurie 1/4 cotă parte ideală din fiecare din bunurile imobile cu nr.

cadastral - XXXXXXX; XXXXXXX.01; XXXXXXX.02; XXXXXXX.03;

XXXXXXX.04; XXXXXXX.05;

Corobceanu Raisa 1/4 cotă parte ideală din fiecare din bunurile imobile cu nr.

cadastral - XXXXXXX; XXXXXXX.01; XXXXXXX.02; XXXXXXX.03;

XXXXXXX.04; XXXXXXX.05;

Corobceanu (Humeniuc) Sinilga 1/4 cotă-parte ideală din fiecare din bunurile

imobile cu nr. cadastral - XXXXXXX; XXXXXXX.01; XXXXXXX.02;

XXXXXXX.03; XXXXXXX.04; XXXXXXX.05;

Corobceanu Violina 1/4 cotă-parte ideală din fiecare din bunurile imobile cu

nr. cadastral - XXXXXXX; XXXXXXX.01; XXXXXXX.02; XXXXXXX.03;

XXXXXXX.04; XXXXXXX.05;

A fost încasat în mod solidar de la Corobceanu Raisa, Corobceanu Violina și

Humeniuc Sinilga în beneficiul Valentinei Jabinschi suma de 1500 lei cu titlu de

cheltuieli de asistență juridică.

Au fost scutit pârâții de la obligația de plată a taxei de stat pentru pretențiile

admise.

5

În rest, pretențiile formulate de Jabinschi Valentina împotriva Raisei

Corobceanu, Violinei Corobceanu și Humeniuc Sinilga au fost respinse ca

nefondate.

Cererea reconvențională înaintată de Raisa Corobceanu împotriva Valentinei

Jabinschi cât și cea înaintată de Raisa Corobceanu, Corobceanu Violina și

Humeniuc Sinilga împotriva Valentinei Jabinschi și intervenientul accesoriu

notarul public Vidrașcu Mihail au fost admise parțial după cum urmează:

A fost recunoscut dreptul Raisei Corobceanu la rezerva succesorală în mărime

de 1/6 cote-părți ideale din patrimoniul succesoral rămas după decesul lui

Corobceanu Iurie (patrimoniu succesoral constituit inclusiv din 1/4 cotă parte

ideală din fiecare din bunurile imobile cu nr. cadastral - XXXXXXX;

XXXXXXX.01; XXXXXXX.02; XXXXXXX.03; XXXXXXX.04;

XXXXXXX.05).

Testamentul întocmit de Corobceanu Iurie la 22 iunie 2013, autentificat de

notarul Vidrașcu Mihail a fost declarat nul în partea în care voința testatorului

acoperă rezerva succesorală - 1/6 cote părți ideale din patrimoniul succesoral. În

rest, pretenția referitoare la nulitatea testamentului s-a respins ca nefondată.

A fost scutită pârâta de la obligația de plată a taxei de stat pentru pretențiile

admise.

În rest pretențiile formulate în cererea reconvențională inițială și suplimentară

depuse de Raisa Corobceanu împotriva Valentinei Jabinschi și respectiv de Raisa

Corobceanu, Corobceanu Violina și Humeniuc Sinilga împotriva Valentinei

Jabinschi și intervenientul accesoriu notarul public Vidrașcu Mihail au fost

respinse ca nefondate.

Cererea de chemare în judecată formulată de Jabinschi Valentina și

Tovarnițchi Natalia împotriva Raisei Corobceanu, Humeniuc Sinilga și

Corobceanu Violinei cu privire la încasarea sumei de 101093 lei cu titlu de

cheltuieli suportate în urma serviciilor funerare și pentru achitarea plăților de

confecționare și instalare a monumentului a fost respinsă ca neîntemeiată.

Prin decizia din 28 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul

declarat de Raisa Corobceanu și menținută hotărârea din 17 iulie 2018 a

Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani).

Pentru a decide astfel instanțele ierarhic inferioare au reținut că, Corobceanu

Iurie la 10 decembrie 1977 s-a căsătorit cu Corobceanu Rais, din căsătoria

respectivă s-au născut copii: Corobceanu (Humeniuc) Sinilga și Corobceanu

Violina. În perioada căsătoriei soții Corobceanu împreună cu copiii acestora au

obținut în coproprietate anumită avere, iar Jabinschi Valentina și Tovarnițchi

Natalia sunt surorile lui Corobceanu Iurie.

La 22 iunie 2013, Corobceanu Iurie în fața notarului public Vidrașcu Mihail a

testat toată averea Valentinei Jabinschi, iar după decesul lui Corobceanu Iurie, la

06 februarie 2014 Jabinschi Valentina obține de la notarul Vidrașcu Mihail,

6

certificatul de moștenitor testamentar nr. 510 care vizează 3 conturi bancare a

defunctului Corobceanu Iurie.

La fel, din materialele cauzei se atestă că Iurie Corobceanu, Corobceanu

Raisa, Corobceanu Humeniuc Sinilga și Corobceanu Violina au participat la

privatizarea locuinței cu nr. XX din str. XXXX în temeiul hotărârii nr. 92 din 21

noiembrie 1995 a comisiei de privatizare a fondului de locuințe din Chișinău.

Potrivit contractului de schimb nr. 1-3682 din 01 decembrie 1997 apartamentul nr.

XX de pe str. XXXX / XXX a fost schimbat de proprietari pe casa de locuit situată

în mun. Chișinău, s. XXXX str. XXXX. Astfel, extrasul din RBI din 24 februarie

2015 atestă că dreptul de proprietate asupra bunului imobil cu nr. cadastral

XXXXXXX - teren amplasat în mun. Chișinău, s. XXXX str. XXXX și

construcțiile amplasate pe acesta, cu nr. cadastral XXXXXXX.01; XXXXXXX.02;

XXXXXXX.03; XXXXXXX.04; XXXXXXX.05, este intabulat după Corobceanu

Iurie, Corobceanu Raisa, Corobceanu (Humeniuc) Sinilga, Corobceanu Violina.

Totodată, instanțele au evidențiat că, Raisa Corobcean la data decesului era

soția lui Corobceanu Iurie, fapt rezultat din hotărârea Judecătoriei Buiucani nr. 2-

4506/2012 și Decizia Curții de Apel Chișinău nr. 2a-4846/13 din 27 februarie 2014

prin care a fost casată hotărârea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 04

octombrie 2012 prin care s-a hotărât desfacerea căsătoriei dintre Iurie Corobcean și

Corobcean Raisa, cu încetarea procesului în temeiul prevederilor art. 265 lit. f) al

Codului de procedură civilă.

Mai mult, potrivit raportului de expertiză judiciară nr. 649/317 din 16 ianuarie

2018 Corobceanu Iurie pe parcursul vieții sale nu a suferit de careva maladie

psihică cronică. La momentul întocmirii actului testamentar acesta nu suferea de o

tulburare psihică temporară. Persoana pusă sub examinare, înainte și după

întocmirea actului testamentar, nu a suferit de o tulburare mintală și nu a fost privat

de capacitatea de a fi conștient de acțiunile sale și de a le controla. Starea somatică

a acestuia era determinată de boala XXXX, care a cauzat un sindrom astenic, care

conform materialelor și actelor medicale prezentate nu era de intensitate psihotică,

deci această stare nu i-a abolit capacitatea de a percepe mediul înconjurător, de a-și

adapta comportamentul la mediul obiectiv, inclusiv la circumstanțele obiective.

Același raport de expertiză specifică faptul că Corobceanu Iurie nu s-a aflat în

stare de tensiune emoțională ridicată și avea capacitatea de a-și da seama de

acțiunile sale și de efectele acestora, respectiva stare nu a pus pacientul în

imposibilitatea de a-și manifesta voința și nu a avut un impact asupra deciziei

subiective de a întocmi testamentul nr. 4147 din 22 iunie 2013. Utilizarea

îndelungată a medicamentelor și a chimioterapiei putea să influențeze asupra stării

psiho-mentale, însă nu în măsură de a aboli capacitatea de exercițiu la întocmirea

actului testamentar. Boala XXXX are efecte negative multiple, inclusiv de

traumatizare a psihicului subiectului examinat, inclusiv în perioada 01 ianuarie

2012 – 30 iulie 2013, dar nu-i afecta decizia de întocmire a actului testamentar și

7

nu l-a lipsit de capacitatea de a conștientiza acțiunile sale și de a le dirija.

Corobceanu Iurie nu s-a aflat la evidența medicului psihiatru. Medicamentele

administrate Corobceanu Iurie, pe parcursul anului 2013, se referă la grupul

preparatelor analgezice, antiinflamatorii, cardiace, hepatoprotectoare, imunologice

(stimulatoare), care nu au capacitate de inhibare a cunoștinței sau efecte negative în

manifestarea acțiunilor logice, sau de imposibilitate în demonstrarea voinței, la

momentul întocmirii testamentului nr. 4147 din 22 iunie 2013.

În alt context, instanțele ierarhic inferioare au relevat în hotărârile sale că, la

momentul decesului lui Corobceanu Iurie, soția acestuia - Corobceanu Raisa

întrunea calitățile speciale stipulate la art. 1505 al Codului civil, adică succesor de

clasa 1 a lui Iurie Corobceanu și în același timp fiind pensionară și cu gradul 2 de

dezabilitate, inaptă de muncă, apreciind că Corobceanu Raisa are dreptul la rezervă

succesorală stipulat în legea menționată supra, și prin urmare dreptul de a moșteni

cel puțin ½ cotă-parte din cota ce s-ar fi cuvenit acesteia în caz de succesiune

legală, independent de conținutul testamentului.

Luând la bază modul de dobândire a dreptului de proprietate devălmașă

(participare la privatizare și schimbul bunului privatizat pe bunurile litigioase)

instanțele au ajuns la concluzia precum că fiecare din coproprietarii devălmași a

contribuit în mod egal la obținerea dreptului de proprietate asupra imobilelor

specificate, în condițiile în care Jabinschi Valentina nu a prezentat careva probe

care să demonstreze că Iurie Corobceanu ar fi avut un aport mai mare la obținerea

bunurilor specificate.

Instanțele au apreciat drept neîntemeiate pretențiile cu privire la împărțirea

proprietății comune devălmașe prin separarea a cîte ½ la fiecare din soți. Or,

pornind de la cuantumul rezervei succesorale ce revine Raisei Corobceanu (1/6 din

patrimoniul succesoral) precum și din cuantumul coproprietății ideale deținute de

defunct în fiecare bun imobil (1/4 din fiecare bun), Raisei Corobceanu, cu titlu de

rezervă succesorală, ar urma să-i revină 1/6 din activele și pasivele patrimoniului

succesoral, inclusiv 1/24 (1/4:1/6) cote-părți din fiecare din bunurile imobile cu nr.

cadastral - XXXXXXX; XXXXXXX.01; XXXXXXX.02; XXXXXXX.03;

XXXXXXX.04, XXXXXXX.05.

Respectiv, pretenția Raisei Corobceanu împotriva Valentinei Jabinschi este

întemeiată doar în partea în care aceasta se referă la recunoașterea dreptului la

rezerva succesorală. Or, în speță, dreptul de proprietate a Raisei Corobceanu

asupra a 1/24 cote părți din fiecare din bunurile imobile care fac parte din masa

succesorală (ce-i revin prin succesiune), va apărea în baza certificatului de

moștenitor legal (cu drept de rezervă succesorală) ce urmează a fi eliberat de notar

în temeiul recunoașterii a dreptului Raisei Corobceanu la rezerva succesorală.

Similar pretenției anterioare, instanțele au admis parțial și pretenția de a

recunoaște dreptul Raisei Corobceanu la rezerva succesorală în mărime de 1/6

cote-părți ideale din patrimoniul succesoral rămas după decesul lui Corobceanu

8

Iurie, declarând parțial nul testamentul întocmit de Corobceanu Iurie la 22 iunie

2013, autentificat de notarul Vidrașcu Mihail, în partea în care voința testatorului

acoperă rezerva succesorală - 1/6 cote părți ideale din patrimoniul succesoral, or,

Raisa Corobceanu are dreptul la rezerva succesorală în cuantum de 1/6 din

patrimoniul succesoral.

Pretenția cu privire la încasarea a sumei de 101093 lei cu titlu de cheltuieli

suportate în legătură cu înmormântarea defunctului Iurie Corobceanu a fost

respinsă de către instanțele ierarhic inferioare, or, Raisa Corobceanu, Corobceanu

Violina și Humeniuc Sinilga nu sunt subiecții ale raportului juridic material litigios

apărut în momentul suportării de către Jabinschi Valentina și Tovarnițchi Natalia a

cheltuielilor pentru înmormântarea lui Corobceanu Iurie.

La 17 iulie 2019, Corobceanu Raisa personal, iar la 23 iulie 2019 (completat

ulterior) fiind reprezentată de avocatul Bîrcă Liudmila și de avocatul Răileanu

Petru, a declarat recurs împotriva deciziei din 28 mai 2019 a Curții de Apel

Chișinău, solicitând casarea acesteia și a hotărârii primei instanțe cu remiterea

cauzei la rejudecare în prima instanță.

În motivarea recursurilor a indicat că instanța de apel la pronunțarea deciziei a

interpretat în mod eronat legea, că procesul a fost petrecut în absența unui

participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată

precum și că au fost comise alte erori care au dus la soluționarea greșită a cauzei.

La 03 octombrie 2019 și la 15 noiembrie 2019, Jabinschi Valentina a depus

referințe la recursurile declarate de către Corobceanu Raisa solicitând considerarea

acestora ca fiind inadmisibile.

Analizând temeiurile invocate în cererile de recurs, referințe, în raport cu

materialele cauzei și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat

de către Corobceanu Raisa reprezentată de avocatul Bîrcă Liudmila și de avocatul

Răileanu Petru, neîntemeiat și care urmează a fi considerat inadmisibil, din

considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) al Codului de procedură civilă, părțile și

alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de

procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) al Codului de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

În conformitate cu art. 440 alin. (1) al Codului de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din

3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

9

conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei

curții de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al

Codului de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că

reieșind din prevederile art. 437 alin.(1) lit. f) al Codului de procedură civilă, în

sarcina recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și

argumentării acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică

la aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta

necesitatea considerării recursului ca fiind admisibil.

În speță, însă criticile invocate de Corobceanu Raisa reprezentată de avocatul

Bîrcă Liudmila și de avocatul Răileanu Petru, nu pot duce la admisibilitatea

recursurilor, ori acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 al Codului de

procedură civilă, în condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii

circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de

apel.

Acest fapt denotă caracterul declarativ a recursurilor, fiind lipsit de esență,

care evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentei cu soluția dată de instanța

de apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare al recursului, având în

vedere faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui

control de legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a

recursului strict prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură

civilă.

Or, nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei,

fiind necesară motivarea recursului cu indicarea amănunțită a motivelor de

nelegalitate pe care se întemeiază, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului

înseamnă nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în

apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții,

instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Aderent, recursul nu se poate limita la

o simplă indicare a textelor de lege, condiția legală a dezvoltării motivelor de

recurs implicând determinarea greșelilor anume imputate instanței de apel, o

minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe

care se bazează.

Abordarea recurentei, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul

acesteia cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursurilor nu permit

identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune considerarea acestora ca fiind

admisibile.

Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie

capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a

îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este

evidențiată în cererile de recurs declarate de către Corobceanu Raisa reprezentată

de avocatul Bîrcă Liudmila și de avocatul Răileanu Petru.

10

Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea

considerării recursurilor ca fiind admisibile.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) ale

Codului de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibile recursurile declarate de către Corobceanu Raisa

reprezentată de avocatul Bîrcă Liudmila și de avocatul Răileanu Petru.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Dumitru Mardari

Maria Ghervas

11