2ra-1924/19 — Încasarea compensatiei pentru întîrzierea zborului

2ra-1924/19 — Încasarea compensatiei pentru întîrzierea zborului (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 2ra-1924/19

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Central, judecător – V. Puica

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, judecători – N. Budăi, Iu. Cotruță, I. Muruianu

Î N C H E I E R E

27 noiembrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Dumitru Mardari

Maria Ghervas

examinând admisibilitatea recursului declarat de Compania Aeriană „Air

Moldova” SRL,

în cauza civilă la cererea înaintată de Serghei Albu și Inga Albu către Compania

Aeriană „Air Moldova” SRL cu privire la încasarea compensației, a prejudiciului

material, a dobânzii de întârziere, a prejudiciului moral și a cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 30 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respinsă cererea de apel depusă de Compania Aeriană „Air Moldova” SRL, admisă

cererea de apel depusă de Serghei Albu și Inga Albu, prin intermediul avocatului

Olga Ojog, fiind casată parțial hotărârea din 27 noiembrie 2018 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Central, cu pronunțarea în această parte a unei noi hotărâri de

admitere parțială a acțiunii,

c o n s t a t ă:

La 05 septembrie 2017, Serghei Albu și Inga Albu au depus cerere de chemare

în judecată împotriva Întreprinderii de Stat Compania Aeriană „Air Moldova”,

solicitând încasarea compensației bănești în mărime de 500 euro, a prejudiciului

material în mărime de 8133 RUB, a dobânzii legale de înârziere în mărime de 145

lei, a prejudiciului moral în mărime de 15000 lei și a cheltuielilor de judecată în

sumă de 2500 lei.

În motivarea acțiunii au menționat că, la 27 iunie 2017, dânșii au încheiat

contracte de transport aerian cu ÎS „Air Moldova”, procurând 2 bilete de călătorie

pentru direcția Chișinău (Republica Moldova) - St. Petersburg (Federația Rusă) și

retur St. Petersburg (Federația Rusă) - Chișinău (Republica Moldova).

Conform prevederilor contractuale, ÎS „Air Moldova” urma să efectueze la 09

iulie 2017, ora 16:40 returul, cu cursa aeriană St. Petersburg - Chișinău, de pe

Aeroportul Pulkovo, Federația Rusă. Astfel, la ora indicată, s-au prezentat la

aeroport, or, până la sosire în aeroport nu au primit vreo înștiințare despre reținerea

cursei sau anularea ei. La sosirea în aeroport, li s-a comunicat că zborul a fost anulat,

fiind readresați la un ghișeu de informare pentru a-și înregistra prezența, unde au stat

în rând aproximativ 1 oră, după care li s-a propus zbor alternativ peste 2 zile, la 11

1

iulie 2017, comunicându-le că este necesar să revină peste 2 ore pentru primirea

confirmării din partea Companiei „Air Moldova”. Peste 2 ore de așteptare, după ce

au stat repetat în rând la ghișeu, li s-a comunicat că nu a venit confirmarea, dar la

parvenirea acesteia vor fi contactați telefonic.

Potrivit cererii de chemare în judecată, reclamanții au fost nevoiți să se întoarcă

în orașul St.Peterburg, să suporte cheltuieli de transport, să găsească cazare și hrană

pentru 2 zile de așteptare. În ziua anulării zborului, reclamanții au așteptat până la

ora 00:00, însă confirmare nu au primit, iar la ora 00:04 au scris o notă către

Compania „Air Moldova”, la ora 09:07 primind răspunsul că biletele

(5722403345049 și 5722403345055) au fost transferate, iar la orele 10:12 au primit

biletele electronice noi pentru zborul 9U 184, pentru data de 11 iulie 2017, ora 16:40.

La 10 iulie 2017, ora 17:19, au mai primit un mesaj, potrivit căruia li s-a

comunicat că zborul va fi efectuat la 11 iulie 2017, nu la ora 16:40, dar la 23:30.

Astfel, reclamanții au scris un mesaj, prin care și-au exprimat revolta referitor la

situația creată, însă nu a primit nici un răspuns.

Potrivit reclamanților, ajunși la Chișinău la 12 iulie 2017, au depus câte o

plângere pe numele companiei pârâte, solicitând să le fie achitat prejudiciul suportat

în mărime de 300 euro.

Compania „Air Moldova” și-a exprimat regretul pentru inconveniențele create și

faptul că vor depune eforturi pentru prevenirea unor astfel de situații pe viitor, însă

referitor la acordarea despăgubirilor nu s-a expus. La reclamația repetată, adresată

Companiei “Air Moldova”, nu au răspuns.

Consideră reclamanții că, potrivit legislației în vigoare, pârâta urma să acorde o

compensație bănească în mărime de 250 euro, pentru fiecare pasager, compensație

achitată pasagerilor cu titlu de despăgubire, în mod suplimentar la suma prejudiciilor

materiale și morale suportate de către pasageri.

Dat fiind faptul că cel târziu pînă la 19 iulie 2017 pârâta nu le-au achitat

compensația, în baza plângerii din 12 iulie 2017, ultima urmează a fi pusă în

întârziere, reieșind din prevederile art. 619 din Codul civil, pentru 42 zile de

întârziere, fiind obligată să le achite o dobândă în mărime de 145 lei.

Mai mult, Compania aeriană nu s-a conformat prevederilor pct. 25 din

Regulament și nu le-a oferit reclamanților mese și băuturi răcoritoare, direct

proporționale cu timpul de așteptare; cazare hotelieră, transportul dintre aeroport și

locul cazării. Din surse proprii au fost nevoiți să suporte cheltuieli pentru hrană și

cheltuieli ce au substituit prețul cazării. Afirmă că starea psiho-emoțională a fost

afectată ca urmare a situației create, determinată de: necesitatea de a aștepta 3 ore în

aeroportul Pulkovo, după care au aflat de anularea cursei; crearea unei stări de

incertitudine cu privire la modul și data revenirii în țară; necesitatea de a sta în

rânduri imense pentru a li se comunica informația la moment; necesitatea de a căuta

alternative pentru a se întoarce în țară mai devreme decât termenul propus de

Compania „Air Moldova”; necesitatea de a verifica ore în șir dacă informația pe care

compania pârâtă s-a obligat să o trimită a fost sau nu remisă; necesitatea depunerii

cererilor repetate și insistente pentru a primi informația necesară; necesitatea

deplasării spre și dinspre aeroport cu bagaje; punerea în situații incomode prin faptul

că au fost nevoiți din surse proprii să se alimenteze și să se cazeze; sfidarea bunului

simț de către compania pârâtă și ignorarea scrisorilor înaintate; ratarea ocaziei Ingăi

Albu de a participa la o conferință importantă cu partenerii din străinătate; lipsa Ingăi

Albu de la serviciu pe parcursul a 2 zile de muncă și necesitatea de a da explicații la

2

serviciu pentru absență. Suferințele psihologice au fost amplificate și de necesitatea

de a se adresa la avocat pentru compensarea prejudiciilor, timpul pierdut și resursele

financiare proprii, ce au creat o stare de nervozitate.

Prin hotărârea din 27 noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central, s-

a admis parțial acțiunea. S-a încasat de la Întreprinderea de Stat Compania Aeriană

„Air Moldova” în beneficiul lui Serghei Albu 250 euro cu titlu de compensație,

1282,75 ruble rusești despăgubiri materiale suplimentare, și 72,5 lei dobândă de

întârziere. S-a încasat de la Întreprinderea de Stat Compania Aeriană „Air Moldova”

în beneficiul Ingăi Albu 250 euro cu titlu de compensație, 1282,75 ruble rusești,

despăgubiri materiale suplimentare, și 72,5 lei dobândă de întârziere și 2500 lei

cheltuieli de judecată. În rest pretențiile lui Serghei Albu și Inga Albu căre ÎS

Compania Aeriană „Air Moldova” au fost respinse. S-a încasat de la ÎS Compania

Aeriană „Air Moldova” în beneficiul statului taxa de stat în sumă de 312,42 lei.

Prin decizia din 30 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă cererea

de apel depusă de Compania Aeriană „Air Moldova” SRL, admisă cererea de apel

depusă de Serghei Albu și Inga Albu, prin intermediul avocatului Olga Ojog, fiind

casată parțial hotărârea din 27 noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Central, în partea respingerii acțiunii, cu pronunțarea în această parte a unei noi

hotărâri de admitere parțială a acțiunii. S-a încasat de la Compania Aeriană „Air

Moldova” SRL în beneficiul lui Serghei Albu suma de 1500 (o mie cinci sute) lei,

cu titlu de prejudiciu moral. S-a încasat de la Compania Aeriană „Air Moldova” SRL

în beneficiul Ingăi Albu suma de 1500 (o mie cinci sute) lei, cu titlu de prejudiciu

moral. S-a încasat de la Compania Aeriană „Air Moldova” SRL în beneficiul lui

Serghei Albu și Inga Albu suma de 1613 lei cu titlu de dobândă de întârziere. S-a

încasat de la Compania Aeriană „Air Moldova” SRL în beneficiul lui Serghei Albu

și Inga Albu suma de 3500 (trei mii cinci sute) lei, cu titlu de cheltuieli de asistență

juridică în instanța de apel. În rest, s-a respins cererea de chemare în judecată, fiind

menținută hotărârea din 27 noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a conchis că, dreptul de compensare pentru

pasageri reprezintă un principiu, iar derogarea de la acesta se face doar dacă

circumstanțele invocate de operatorul aerian pot fi calificate, în baza probelor

prezentate de către acesta, ca excepționale, condiție însă ce nu se atestă la caz.

Instanța de apel a reiterat că pârâta nu a înțeles să prezinte probe din care pasagerii

și instanțele să desprindă existența unor defecțiuni tehnice, care erau mai presus de

voința și buna diligență a transportatorului și care în mod normal sub nici o formă

nu puteau fi prevăzute.

Colegiul a considerat neîntemeiat argumentul apelantei-pârâte CA „Air

Moldova” SRL cu referire la justificarea anulării cursei ce a survenit ca urmare a

defecțiunilor tehnice a aeronavei, or, contrar prevederilor art.118 alin. (1) din Codul

de procedură civilă, pârâta nu a prezentat instanței de judecată probe pertinente și

concludente în confirmarea celor invocate.

Pornind de la împrejurările speței, Colegiul a pus în evidență faptul că siguranța

zborurilor cu aeronava este, fără îndoială, o prioritate principală a oricărei companii

aeriene și această cerință este în interesul tuturor, fiind o obligație indiscutabilă a

transportatorului. Avându-l în prim-plan, acest obiectiv major al transportatorului

aerian, în viziunea Colegiului, face a fi înțelese cazurile de contramandare (anulare)

a zborurilor, pe motiv de siguranță. Totuși, potrivit cadrului legal național și

internațional, companiile aeriene au un șir de obligații față de pasagerii săi, iar

3

indiferența totală a transportatorului și lipsa de minim respect față de clienți, în

legătură cu anularea rutei, nu poate fi justificată și nici tolerată.

Aici Colegiul a punctat că formula în care pârâta CA „Air Moldova” SRL a

încercat să justifice anularea zborului și, implicit, abaterile de la executarea

corespunzătoare a obligației din contractul încheiat cu reclamanții, este una pur

declarativă, lipsită de probe care să demonstreze cert că anularea nu-i poate fi

imputată și că în realitate circumstanțele care au dus la contramandarea zborului

erau, în exclusivitate, imprevizibile și țineau real de grija pentru siguranța

pasagerilor.

La 12 august 2019, Compania Aeriană „Air Moldova” SRL a contestat cu recurs

decizia din 30 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău.

În motivarea recursului a invocat faptul că instanța de apel a aplicat eronat

normele de drept material, nu a constatat și elucidat pe deplin circumstanțele

importante pentru soluționarea pricinii, a apreciat arbitrar probele prezentate de către

participanții la proces, iar concluziile instanței sunt în contradicție cu circumstanțele

pricinii. Suplimentar, s-au indicat argumente similare celor din cererea de apel,

precum și faptul că intimații nu au probat cauzarea prejudiciilor.

Astfel, recurenta a solicitat admiterea cererii de recurs, casarea deciziei din 30

mai 2019 a Curții de Apel Chișinău și casarea parțială a hotărârii din 27 noiembrie

2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin

care să fie respinse integral pretențiile formulate în cererea de chemare în judecată.

Analizând temeiurile invocate în cererea de recurs în raport cu materialele

pricinii și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de

Compania Aeriană „Air Moldova” SRL este neîntemeiat și urmează a fi declarat

inadmisibil, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, termenul de declarare

a recursului este de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Alineatul (2) al aceluiași articol prevede că termenul de 2 luni este termen de

decădere și nu poate fi restabilit.

Potrivit materialelor cauzei, decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată

la 30 mai 2019 și expediată participanților la proces la 11 iulie 2019 (f.d. 185), însă

la materialele cauzei nu se regăsesc înscrisuri care să certifice momentul

recepționării acesteia de către recurentă. Astfel, având în vedere faptul că recursul

declarat împotriva deciziei din 30 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost

înregistrat la 12 august 2019, în conformitate cu art. 434 din Codul de procedură

civilă, acesta se consideră declarat în termen.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de

procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3

judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

4

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei curții

de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al din Codul

de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că reieșind

din prevederile art. 437 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă, în sarcina

recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării

acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică la aplicarea

eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta necesitatea

declarării recursului ca fiind admisibil.

În speță, însă criticile invocate de recurentă nu pot duce la admisibilitatea

recursului, or, acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 din Codul de procedură

civilă, în condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii

circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de

apel. În acest context este de menționat faptul că recursul exercitat conform secțiunii

a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și

procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență, care

evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentei cu soluția dată de instanța de

apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului, având în vedere

faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de

legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului strict

prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Abordarea recurentei, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul acesteia

cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit identificarea

omisiunilor sau erorilor care ar impune declararea acestuia ca fiind admisibil.

Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie

capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a

îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este evidențiată

în cererea de recurs declarată de Compania Aeriană „Air Moldova” SRL.

Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea

declarării recursului ca fiind admisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) din

Codul de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Compania Aeriană „Air Moldova”

SRL.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

Judecătorul Svetlana Filincova,

Judecătorii Dumitru Mardari,

Maria Ghervas

5