2rh-98/19 — Partajarea averii

Dosarul nr. 2rh-98/19 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru, judecător – E. Badan-Melnic Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, judecători – L. Pruteanu, V. Buhnaci, M. Guzun Instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție, judecători – A. Cobăneanu, D. Mardari, Sv. Filincova Î N C H E I E R E 25 noiembrie 2019 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, În componența: Președintele ședinței, judecătorul Oleg Sternioală Judecătorii Galina Stratulat Victor Burduh examinând cererea de recuzare a judecătorilor Curții Supreme de Justiție, Ala Cobăneanu, Dumitru Mardari, Svetlana Filincova, înaintată de Tatiana Nedelcu și Ilie Nedelcu, de la examinarea cererii de revizuire depusă de Tatiana Nedelcu și Ilie Nedelcu împotriva deciziei din 03 iulie 2019 a Curții Supreme de Justiție, prin care s-a respins recursul declarat de Tatiana Nedelcu și Ilie Nedelcu, fiind menținută încheierea din 14 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată Tatiana Nedelcu, Ilie Nedelcu, Denis Nedelcu și Ilia Nedelcu împotriva Elenei Andon-Branașco cu privire la declararea succesorului nedemn, c o n s t a t ă : La 07 iulie 2017, Tatiana Nedelcu, Ilie Nedelcu, Denis Nedelcu și Ilia Nedelcu s- au adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva Elenei Andon-Branașco cu privire la declararea succesorului nedemn.

Prin hotărârea din 05 noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, cererea de chemare în judecată înaintată de Tatiana Nedelcu, Ilie Nedelcu, Denis Nedelcu și Ilia Nedelcu s-au adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva Elenei Andon-Branașco cu privire la declararea succesorului nedemn, a fost respinsă ca fiind neîntemeiată. La 13 decembrie 2018, apelanții Tatiana Nedelcu și Ilie Nedelcu au declarat apel nemotivat împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea apelului și casarea hotărârii contestate. Prin încheierea din 14 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău, s-a restituit apelul declarat de Tatiana Nedelcu și Ilie Nedelcu ca fiind depus în afara termenului legal.

La 17 mai 2019, Tatiana Nedelcu și Ilie Nedelcu au declarat recurs împotriva încheierii din 14 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău. Prin decizia din 03 iulie 2019 a Curții Supreme de Justiție, s-a respins recursul declarat de Tatiana Nedelcu și Ilie Nedelcu, fiind menținută încheierea din 14 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău 1 La 29 iulie 2019, Tatiana Nedelcu și Ilie Nedelcu au depus cerere de revizuire asupra deciziei din 03 iulie 2019 a Curții Supreme de Justiție, solicitând anularea acesteia. Conform fișei de repartizare dosarul a fost repartizat în mod automat judecătorului Svetlana Filincova.

Prin dispoziția Președintelui Curții Supreme de Justiție nr. 128 din 28 decembrie 2018 „Cu privire la constituirea completelor judecătorești permanente pentru anul 2019”, modificată prin dispoziția Președintelui Curții Supreme de Justiție nr. 48 din 29 martie 2019, modificată prin dispoziția Președintelui interimar al Curții Supreme de Justiție nr. 79 din 16 iulie 2019, modificată la rândul ei prin dispoziția Președintelui interimar al Curții Supreme de Justiție nr. 104 din 3 octombrie 2019, în cadrul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios Administrativ au fost constituite complete de judecată pentru examinarea recursurilor declarate împotriva încheierilor judecătorești, deciderea asupra admisibilității recursurilor declarate împotriva actelor de dispoziție ale curților de apel și în vederea soluționării cererilor de strămutare, și pentru examinarea recursurilor declarate împotriva actelor de dispoziție ale curților de apel.

Potrivit dispoziției nominalizate, a fost format completul de judecată nr. 3, compus din magistrații: Ala Cobăneanu (președinte), Svetlana Filincova, Dumitru Mardari (judecători), pentru deciderea asupra admisibilității recursurilor declarate împotriva actelor de dispoziție ale curților de apel. La 16 septembrie 2019, Tatiana Nedelcu și Ilie Nedelcu a înaintat o cerere de recuzare al întregului corp judecătoresc al Curții Supreme de Justiție, întemeiată pe prevederile art. 43 alin. (2), art. 50-54 ale Codului de procedură civilă, art. 6 paragraful 1, art. 15 CEDO. Prin cererea din 29 octombrie 2019, Tatiana Nedelcu și Ilie Nedelcu și-au completat argumentele invocate în cererea de recuzare.

În motivarea cererii de recuzare, Tatiana Nedelcu și Ilie Nedelcu au menționat că sistemul judecătoresc din Republica Moldova este corupt, mulți judecători ai Curții Supreme de Justiție sunt lipsiți de verticalitate, au o reputație reproșabilă în societate, motiv pentru care îi lipsește pe ei de încredere față de întreaga instituție. La fel, au explicat că judecătorii primei instanțe, precum și cei de la Curtea de Apel Chișinău, au acționat în comun cu scopul de a-i deposeda pe reclamanți de două loturi de teren, iar judecătorii Curții Supreme de Justiție acționează în scopul de a mușamaliza acest fapt. În fine, Tatiana Nedelcu și Ilie Nedelcu au solicitat recuzarea întregii componențe ai Curții Supreme de Justiție cu remiterea cauzei pentru examinare la Curtea de Apel Bălți.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a respinge cererea de recuzare a judecătorilor Curții Supreme de Justiție, Ala Cobăneanu, Dumitru Mardari, Svetlana Filincova, din următoarele considerente.

Potrivit prevederilor art. 50 alin. (1) din Codul de procedură civilă, judecătorul care judecă cauza urmează a fi recuzat dacă: a) la judecarea anterioară a cauzei a participat în calitate de martor, expert, specialist, interpret, reprezentant, grefier, executor judecătoresc, arbitru sau mediator; b) se află în raporturi de rudenie pînă la al patrulea grad inclusiv sau de afinitate pînă la al treilea grad inclusiv cu vreuna dintre părți, cu alți participanți la proces sau cu reprezentanții acestora; 2 b1) o rudă a sa pînă la al patrulea grad inclusiv sau un afin pînă la al treilea grad inclusiv a participat, ca judecător, la judecarea aceleiași cauze; b2) este rudă pînă la al patrulea grad inclusiv sau afin pînă la al treilea grad inclusiv cu un alt membru al completului de judecată; c) este tutore, curator sau adoptator al uneia dintre părți; d) și-a expus opinia asupra cauzei care se judecă; e) are un interes personal, direct sau indirect, în soluționarea cauzei ori există alte împrejurări care pun la îndoială obiectivitatea și nepărtinirea lui.

Reieșind din conținutul cererii de recuzare, Tatiana Nedelcu și Ilie Nedelcu nu au făcut trimitere expresă la unul dintre temeiurile indicate mai sus, dar, prin prisma circumstanțelor descrise în cerere, au indicat că pun la îndoială obiectivitatea și nepărtinirea întregului corp judecătoresc al Curții Supreme de Justiție, precum și a judecătorilor din instanțele inferioare. Potrivit art. 118 alin. (1) al Codului de procedură civilă, fiecare parte trebuie să dovedească circumstanțele pe care le invocă drept temei al pretențiilor sale, iar conform art. 52 alin. (2) al Codului de procedură civilă cererea de recuzare trebuie să fie motivată.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că temei de recuzare a judecătorilor Curții Supreme de Justiție, Ala Cobăneanu, Dumitru Mardari, Svetlana Filincova este faptul că în opinia Tatianei Nedelcu și a lui Ilie Nedelcu, toți judecătorii Curții Supreme de Justiție nu sunt în drept și nu sunt demni de a fi judecători, aceștia duc lipsă de credibilitate în fața justițiabilului, criticile Tatianei Nedelcu și a lui Ilie Nedelcu fiind întemeiate pe publicații din mass-media. În această ordine de idei, Colegiul reține că, temeiurile de recuzare a judecătorului nu pot fi lărgite la inițiativa participanților, precum și nu pot fi tălmăcite de către aceștia, iar limitele impuse de lege urmează să contracareze abuzurile justițiabililor și să creeze un echilibru necesar pentru înfăptuirea efectivă a justiției.

Cu referire la argumentele invocate de Tatiana Nedelcu și Ilie Nedelcu, privind imparțialitatea judecătorilor la examinarea cererii de revizuire, Colegiul menționează că, simpla citare a normei legale cât și careva dubii sau suspiciuni cu privire la obiectivitatea și nepărtinirea magistraților nu pot servi drept argument justificat întru recuzarea acestora, atâta timp cât nu există fapte dovedite care să dea naștere la îndoieli în ceea ce privește imparțialitatea lor. Totodată, Colegiul atestă că argumentele invocate în această privință, de fapt, sunt critici în adresa judecătorilor și în general în adresa întregului sistem judecătoresc național, care au dreptul de a exista într-o societate democratică, însă, pentru a constitui drept temei de imposibilitate a magistraților de a participa la examinarea unei cauze concrete, acestea din urmă trebuie să fie însoțite de probe suficiente.

În coerența celor enunțate supra, aluziile interpretate referitor la nepărtinirea judecătorilor pe cauza dedusă justiției, care într-un mod sau altul ar dezavantaja un participant la proces față de altul, nu pot fi interpretate în favoarea încadrării în prevederile art. 50 al Codului de procedură civilă. Mai mult ca atât, după cum s-a specificat anterior, fiecare parte trebuie să dovedească circumstanțele pe care le invocă, inclusiv la înaintarea unei cereri de recuzare, fapt omis de către Tatiana Nedelcu și Ilie Nedelcu. Prin urmare, reținând că nu au fost prezentate careva probe plauzibile în susținerea argumentelor ce ar pune la îndoială obiectivitatea și nepărtinirea judecătorilor ce 3 participă la examinarea cauzei, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție le respinge ca declarative.

În această ordine de idei, după cum indică și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, imparțialitatea în mod normal denotă absența prejudecății sau părtinirii, existenta sau absența acesteia putând fi probată în diferite moduri. Curtea a făcut distincție între o abordare subiectivă și o abordare obiectivă. În ceea ce privește al doilea test, aceasta înseamnă că este necesar de a stabili dacă, pe lângă comportamentul personal al judecătorului, există fapte care pot fi stabilite și care pot trezi dubii în ceia ce privește imparțialitatea. De altfel Jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului promovează constant principiul aparenței de imparțialitate, conform căruia esențial în derularea unui proces echitabil nu este credința de imparțialitate a celui ce judecă, ci percepția în acest sens a celui judecat.

Prin urmare, Colegiul conchide că, în speță nu au fost constatate careva circumstanțe care ar pune la îndoială rezonabilă imparțialitatea judecătorilor, iar raportând circumstanțele constatate la prevederile legale enunțate, se apreciază drept neîntemeiată cererea Tatianei Nedelcu și a lui Ilie Nedelcu de recuzare a judecătorilor Curții Supreme de Justiție, Ala Cobăneanu, Dumitru Mardari, Svetlana Filincova. Totodată, Colegiul atestă că pe lângă judecătorii menționați supra, Tatiana Nedelcu și Ilie Nedelcu recuză întreg corpul judecătoresc al Curții Supreme de Justiție. În corespundere cu prevederile art. 52 alin. (5), (6) al Codului de procedură civilă, în proces nu se admite înaintarea repetată a recuzării aceluiași judecător și pentru aceleași motive dacă anterior recuzarea lui a fost respinsă.

De asemenea, nu se admite: recuzarea judecătorilor care nu sînt implicați în examinarea cauzei. Сererea de recuzare depusă contrar prevederilor alin.(5) din prezentul articol în care se invocă alte motive decît cele prevăzute la art.50 și 51 nu se examinează și se anexează la materialele dosarului printr-o încheiere protocolară. Astfel, reținând norma legală la caz, Colegiul consideră necesar de a lăsa fără examinare cererea de recuzare a celorlalți judecători ai Curții Supreme de Justiție neimplicați în examinarea prezentei cauze. În conformitate cu art. 52, art. 53, art. 269-270 ale Codului de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e : Se respinge cererea înaintată de Tatiana Nedelcu și Ilie Nedelcu cu privire la recuzarea judecătorilor Curții Supreme de Justiție, Ala Cobăneanu, Dumitru Mardari, Svetlana Filincova.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președintele ședinței, judecătorul Oleg Sternioală Judecătorii Galina Stratulat Victor Burduh 4