2rh-98/19 — Partajarea averii
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- Partajarea averii
- Temei legal
- Temeiurile de recuzare
2rh-98/19 — Partajarea averii (Curtea Supremă de Justiție, 2019)
Dosarul nr. 2rh-98/19
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru, judecător – E. Badan-Melnic
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, judecători – L. Pruteanu, V. Buhnaci, M. Guzun
Instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție, judecători – A. Cobăneanu, D. Mardari, Sv. Filincova
Î N C H E I E R E
25 noiembrie 2019 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție,
În componența:
Președintele ședinței, judecătorul Oleg Sternioală
Judecătorii Galina Stratulat
Victor Burduh
examinând cererea de recuzare a judecătorilor Curții Supreme de Justiție, Ala
Cobăneanu, Dumitru Mardari, Svetlana Filincova, înaintată de Tatiana Nedelcu și Ilie
Nedelcu,
de la examinarea cererii de revizuire depusă de Tatiana Nedelcu și Ilie Nedelcu
împotriva deciziei din 03 iulie 2019 a Curții Supreme de Justiție, prin care s-a respins
recursul declarat de Tatiana Nedelcu și Ilie Nedelcu, fiind menținută încheierea din 14
mai 2019 a Curții de Apel Chișinău,
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată Tatiana Nedelcu, Ilie
Nedelcu, Denis Nedelcu și Ilia Nedelcu împotriva Elenei Andon-Branașco cu privire
la declararea succesorului nedemn,
c o n s t a t ă :
La 07 iulie 2017, Tatiana Nedelcu, Ilie Nedelcu, Denis Nedelcu și Ilia Nedelcu s-
au adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva Elenei Andon-Branașco cu
privire la declararea succesorului nedemn.
Prin hotărârea din 05 noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,
cererea de chemare în judecată înaintată de Tatiana Nedelcu, Ilie Nedelcu, Denis
Nedelcu și Ilia Nedelcu s-au adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva Elenei
Andon-Branașco cu privire la declararea succesorului nedemn, a fost respinsă ca fiind
neîntemeiată.
La 13 decembrie 2018, apelanții Tatiana Nedelcu și Ilie Nedelcu au declarat apel
nemotivat împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea apelului și casarea
hotărârii contestate.
Prin încheierea din 14 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău, s-a restituit apelul
declarat de Tatiana Nedelcu și Ilie Nedelcu ca fiind depus în afara termenului legal.
La 17 mai 2019, Tatiana Nedelcu și Ilie Nedelcu au declarat recurs împotriva
încheierii din 14 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău.
Prin decizia din 03 iulie 2019 a Curții Supreme de Justiție, s-a respins recursul
declarat de Tatiana Nedelcu și Ilie Nedelcu, fiind menținută încheierea din 14 mai 2019
a Curții de Apel Chișinău
1
La 29 iulie 2019, Tatiana Nedelcu și Ilie Nedelcu au depus cerere de revizuire
asupra deciziei din 03 iulie 2019 a Curții Supreme de Justiție, solicitând anularea
acesteia.
Conform fișei de repartizare dosarul a fost repartizat în mod automat judecătorului
Svetlana Filincova.
Prin dispoziția Președintelui Curții Supreme de Justiție nr. 128 din 28 decembrie
2018 „Cu privire la constituirea completelor judecătorești permanente pentru anul
2019”, modificată prin dispoziția Președintelui Curții Supreme de Justiție nr. 48 din 29
martie 2019, modificată prin dispoziția Președintelui interimar al Curții Supreme de
Justiție nr. 79 din 16 iulie 2019, modificată la rândul ei prin dispoziția Președintelui
interimar al Curții Supreme de Justiție nr. 104 din 3 octombrie 2019, în cadrul
Colegiului Civil, Comercial și de Contencios Administrativ au fost constituite
complete de judecată pentru examinarea recursurilor declarate împotriva încheierilor
judecătorești, deciderea asupra admisibilității recursurilor declarate împotriva actelor
de dispoziție ale curților de apel și în vederea soluționării cererilor de strămutare, și
pentru examinarea recursurilor declarate împotriva actelor de dispoziție ale curților de
apel.
Potrivit dispoziției nominalizate, a fost format completul de judecată nr. 3,
compus din magistrații: Ala Cobăneanu (președinte), Svetlana Filincova, Dumitru
Mardari (judecători), pentru deciderea asupra admisibilității recursurilor declarate
împotriva actelor de dispoziție ale curților de apel.
La 16 septembrie 2019, Tatiana Nedelcu și Ilie Nedelcu a înaintat o cerere de
recuzare al întregului corp judecătoresc al Curții Supreme de Justiție, întemeiată pe
prevederile art. 43 alin. (2), art. 50-54 ale Codului de procedură civilă, art. 6 paragraful
1, art. 15 CEDO. Prin cererea din 29 octombrie 2019, Tatiana Nedelcu și Ilie Nedelcu
și-au completat argumentele invocate în cererea de recuzare.
În motivarea cererii de recuzare, Tatiana Nedelcu și Ilie Nedelcu au menționat că
sistemul judecătoresc din Republica Moldova este corupt, mulți judecători ai Curții
Supreme de Justiție sunt lipsiți de verticalitate, au o reputație reproșabilă în societate,
motiv pentru care îi lipsește pe ei de încredere față de întreaga instituție.
La fel, au explicat că judecătorii primei instanțe, precum și cei de la Curtea de
Apel Chișinău, au acționat în comun cu scopul de a-i deposeda pe reclamanți de două
loturi de teren, iar judecătorii Curții Supreme de Justiție acționează în scopul de a
mușamaliza acest fapt.
În fine, Tatiana Nedelcu și Ilie Nedelcu au solicitat recuzarea întregii componențe
ai Curții Supreme de Justiție cu remiterea cauzei pentru examinare la Curtea de Apel
Bălți.
Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a respinge cererea de
recuzare a judecătorilor Curții Supreme de Justiție, Ala Cobăneanu, Dumitru Mardari,
Svetlana Filincova, din următoarele considerente.
Potrivit prevederilor art. 50 alin. (1) din Codul de procedură civilă, judecătorul
care judecă cauza urmează a fi recuzat dacă:
a) la judecarea anterioară a cauzei a participat în calitate de martor, expert,
specialist, interpret, reprezentant, grefier, executor judecătoresc, arbitru sau mediator;
b) se află în raporturi de rudenie pînă la al patrulea grad inclusiv sau de afinitate
pînă la al treilea grad inclusiv cu vreuna dintre părți, cu alți participanți la proces sau
cu reprezentanții acestora;
2
b1) o rudă a sa pînă la al patrulea grad inclusiv sau un afin pînă la al treilea grad
inclusiv a participat, ca judecător, la judecarea aceleiași cauze;
b2) este rudă pînă la al patrulea grad inclusiv sau afin pînă la al treilea grad inclusiv
cu un alt membru al completului de judecată;
c) este tutore, curator sau adoptator al uneia dintre părți;
d) și-a expus opinia asupra cauzei care se judecă;
e) are un interes personal, direct sau indirect, în soluționarea cauzei ori există alte
împrejurări care pun la îndoială obiectivitatea și nepărtinirea lui.
Reieșind din conținutul cererii de recuzare, Tatiana Nedelcu și Ilie Nedelcu nu au
făcut trimitere expresă la unul dintre temeiurile indicate mai sus, dar, prin prisma
circumstanțelor descrise în cerere, au indicat că pun la îndoială obiectivitatea și
nepărtinirea întregului corp judecătoresc al Curții Supreme de Justiție, precum și a
judecătorilor din instanțele inferioare.
Potrivit art. 118 alin. (1) al Codului de procedură civilă, fiecare parte trebuie să
dovedească circumstanțele pe care le invocă drept temei al pretențiilor sale, iar conform
art. 52 alin. (2) al Codului de procedură civilă cererea de recuzare trebuie să fie
motivată.
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție reține că temei de recuzare a judecătorilor Curții Supreme de Justiție, Ala
Cobăneanu, Dumitru Mardari, Svetlana Filincova este faptul că în opinia Tatianei
Nedelcu și a lui Ilie Nedelcu, toți judecătorii Curții Supreme de Justiție nu sunt în drept
și nu sunt demni de a fi judecători, aceștia duc lipsă de credibilitate în fața
justițiabilului, criticile Tatianei Nedelcu și a lui Ilie Nedelcu fiind întemeiate pe
publicații din mass-media.
În această ordine de idei, Colegiul reține că, temeiurile de recuzare a judecătorului
nu pot fi lărgite la inițiativa participanților, precum și nu pot fi tălmăcite de către
aceștia, iar limitele impuse de lege urmează să contracareze abuzurile justițiabililor și
să creeze un echilibru necesar pentru înfăptuirea efectivă a justiției.
Cu referire la argumentele invocate de Tatiana Nedelcu și Ilie Nedelcu, privind
imparțialitatea judecătorilor la examinarea cererii de revizuire, Colegiul menționează
că, simpla citare a normei legale cât și careva dubii sau suspiciuni cu privire la
obiectivitatea și nepărtinirea magistraților nu pot servi drept argument justificat întru
recuzarea acestora, atâta timp cât nu există fapte dovedite care să dea naștere la îndoieli
în ceea ce privește imparțialitatea lor.
Totodată, Colegiul atestă că argumentele invocate în această privință, de fapt, sunt
critici în adresa judecătorilor și în general în adresa întregului sistem judecătoresc
național, care au dreptul de a exista într-o societate democratică, însă, pentru a constitui
drept temei de imposibilitate a magistraților de a participa la examinarea unei cauze
concrete, acestea din urmă trebuie să fie însoțite de probe suficiente.
În coerența celor enunțate supra, aluziile interpretate referitor la nepărtinirea
judecătorilor pe cauza dedusă justiției, care într-un mod sau altul ar dezavantaja un
participant la proces față de altul, nu pot fi interpretate în favoarea încadrării în
prevederile art. 50 al Codului de procedură civilă.
Mai mult ca atât, după cum s-a specificat anterior, fiecare parte trebuie să
dovedească circumstanțele pe care le invocă, inclusiv la înaintarea unei cereri de
recuzare, fapt omis de către Tatiana Nedelcu și Ilie Nedelcu.
Prin urmare, reținând că nu au fost prezentate careva probe plauzibile în susținerea
argumentelor ce ar pune la îndoială obiectivitatea și nepărtinirea judecătorilor ce
3
participă la examinarea cauzei, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție le respinge ca declarative.
În această ordine de idei, după cum indică și jurisprudența Curții Europene a
Drepturilor Omului, imparțialitatea în mod normal denotă absența prejudecății sau
părtinirii, existenta sau absența acesteia putând fi probată în diferite moduri. Curtea a
făcut distincție între o abordare subiectivă și o abordare obiectivă. În ceea ce privește
al doilea test, aceasta înseamnă că este necesar de a stabili dacă, pe lângă
comportamentul personal al judecătorului, există fapte care pot fi stabilite și care pot
trezi dubii în ceia ce privește imparțialitatea.
De altfel Jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului promovează
constant principiul aparenței de imparțialitate, conform căruia esențial în derularea
unui proces echitabil nu este credința de imparțialitate a celui ce judecă, ci percepția
în acest sens a celui judecat.
Prin urmare, Colegiul conchide că, în speță nu au fost constatate careva
circumstanțe care ar pune la îndoială rezonabilă imparțialitatea judecătorilor, iar
raportând circumstanțele constatate la prevederile legale enunțate, se apreciază drept
neîntemeiată cererea Tatianei Nedelcu și a lui Ilie Nedelcu de recuzare a judecătorilor
Curții Supreme de Justiție, Ala Cobăneanu, Dumitru Mardari, Svetlana Filincova.
Totodată, Colegiul atestă că pe lângă judecătorii menționați supra, Tatiana
Nedelcu și Ilie Nedelcu recuză întreg corpul judecătoresc al Curții Supreme de Justiție.
În corespundere cu prevederile art. 52 alin. (5), (6) al Codului de procedură civilă,
în proces nu se admite înaintarea repetată a recuzării aceluiași judecător și pentru
aceleași motive dacă anterior recuzarea lui a fost respinsă. De asemenea, nu se
admite: recuzarea judecătorilor care nu sînt implicați în examinarea cauzei. Сererea de
recuzare depusă contrar prevederilor alin.(5) din prezentul articol în care se invocă alte
motive decît cele prevăzute la art.50 și 51 nu se examinează și se anexează la
materialele dosarului printr-o încheiere protocolară.
Astfel, reținând norma legală la caz, Colegiul consideră necesar de a lăsa fără
examinare cererea de recuzare a celorlalți judecători ai Curții Supreme de Justiție
neimplicați în examinarea prezentei cauze.
În conformitate cu art. 52, art. 53, art. 269-270 ale Codului de procedură civilă,
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de
Justiție
d i s p u n e :
Se respinge cererea înaintată de Tatiana Nedelcu și Ilie Nedelcu cu privire la
recuzarea judecătorilor Curții Supreme de Justiție, Ala Cobăneanu, Dumitru Mardari,
Svetlana Filincova.
Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.
Președintele ședinței, judecătorul Oleg Sternioală
Judecătorii Galina Stratulat
Victor Burduh
4