2rh-124/19 — repararea prejudiciului material si compensarea cheltuielilor de judecata
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- repararea prejudiciului material si compensarea cheltuielilor de judecata
- Temei legal
- Temeiurile declarării revizuirii
2rh-124/19 — repararea prejudiciului material si compensarea cheltuielilor de judecata (Curtea Supremă de Justiție, 2019)
Dosarul nr. 2rh-124/19
prima instanță: Judecătoria Comrat (jud: S. Popovici)
instanța de apel: Curtea de Apel Comrat (jud: A. Curdov, G. Colev, Șt. Starciuc)
instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție (jud: Sv. Filincova, M. Ghervas, Iu. Bejenaru, D. Mardari,
Sv. Moldovan)
ÎNCHEIERE
20 noiembrie 2019 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova
Judecătorii Maria Ghervas
Iurie Bejenaru
Dumitru Mardari
Sveatoslav Moldovan
examinând, fără înștiințarea participanților la proces, cererea de revizuire depusă
de Ludmila Ganeva,
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Banca Comercială
„Victoriabank” Societate pe Acțiuni împotriva notarului public Liudmila Ganeva,
intervenienți accesorii Liudmila Chirova, Lilia Matcina, Cristina Matcina și Artiom
Matcin cu privire la încasarea prejudiciului material și cheltuielilor de judecată,
împotriva deciziei din 09 noiembrie 2016 a Curții Supreme de Justiție,
c o n s t a t ă:
La 19 iunie 2012 BC „Victoriabank” SA a depus cerere de chemare în judecată
împotriva notarului public Liudmila Ganeva cu privire la încasarea prejudiciului
material și a cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii de chemare în judecată BC „Victoriabank” SA a indicat că în
baza contractelor de credit din 14 mai 2007, 25 iunie 2007 și 29 decembrie 2007 a
acordat lui Vitali Arnaut și SC „FS-TIN” SRL credite în mărime de 500000 de lei,
125000 de lei și 1600000 de lei.
În scopul asigurării rambursării creditelor, în favoarea BC „Victoriabank” SA la
29 decembrie 2007 s-a grevat cu gaj autovehiculul de model „XXXXXX”, numărul de
înmatriculare XXXXXX la valoarea de gaj de 133000 de lei, înregistrat la biroul
notarului public Liudmila Ganeva cu numărul 98663 la aceeași dată.
În baza contractului de ipotecă nr.4603 din 14 mai 2007 și acordului adițional din
25 iunie 2007 autentificate de notarul public Liudmila Ganeva a fost ipotecat de către
Lilia Matcina, Iuri Matcin, Cristina Matcina și Artiom Matcin apartamentul
nr.XXXXXX cu suprafața 95,8 m2 amplasat în XXXXXX, satul XXXXXX,
str.XXXXXX, evaluat la prețul de 336000 de lei.
1
În urma neexecutării obligațiilor de către debitorii Vitali Arnaut și
SC „FS-TIN” SRL, banca a inițiat exercitarea dreptului de gaj/ipotecă în scopul
comercializării bunurilor conform art.491 Codul civil.
La 25 august 2009 a preavizat debitorul Vitali Arnaut, fapt confirmat prin avizul de
recepție și înregistrat în Registrul gajului cu nr.129963 din 16 noiembrie 2009.
Prin ordonanța și decizia Judecătoriei Comrat din 08 mai 2009 și
07 decembrie 2009 s-a transmis în posesia băncii bunul imobil ipotecat în baza
contractului de ipotecă nr.4603 din 14 mai 2007.
Executorul judecătoresc Iancioglo A. prin actul de predare a transmis în posesia
băncii bunul ipotecat.
Prin decizia din 10 martie 2010 a Curții de Apel Comrat s-a anulat ordonanța și
actul de predare pe motivul existenței unui dosar penal și posibila falsificare a anumitor
semnături la constituirea ipotecii.
Prin sentința din 16 aprilie 2010 a Judecătoriei Comrat administratorul
SA „FS-TIN” SRL Iuri Matcin s-a recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii
prevăzute la art.238 Codul penal, falsificarea semnăturilor debitorilor ipotecari din
contractul de ipotecă nr.4603 din 14 mai 2007 și semnătura lui Vitali Arnaut din cererea
privind înregistrarea gajului asupra autovehiculului de model „XXXXXX”, numărul de
înmatriculare XXXXXX.
Prin acțiunile ilegale a lui Iuri Matcin și acțiunile dolosive a notarului public
Liudmila Ganeva care a autentificat fraudulos, prin neverificarea identității persoanei ce
a aplicat semnătura, BC „Victoriabank” SA a fost lipsită de dreptul de gaj și ipotecă.
Din materialele dosarului penal și expertizele grafoscopice care au stat la baza
emiterii sentinței de condamnare a lui Iuri Matcin se constată că notarul public Liudmila
Ganeva prin neglijență în serviciu și /sau prin dol a favorizat acțiunile infracționale ale
acestuia.
La 12 aprilie 2011 a expediat notarului public Liudmila Ganeva somație
menționând despre prejudiciul cauzat ca rezultat al autentificării frauduloase a
contractului de ipotecă și contractului de gaj și necesitatea rambursării prejudiciului
material, însă până în prezent prejudiciul nu a fost reparat.
BC „Victoriabank” SA a solicitat încasarea de la notarul public Liudmila Ganeva
prejudiciul material în mărime de 469000 de lei și taxa de stat în mărime de 2345 lei.
Prin hotărârea din 22 noiembrie 2012 a Judecătoriei Comrat s-a respins acțiunea
BC „Victoriabank” SA ca fiind neîntemeiată (f.d.82-84 vol.I).
La 22 decembrie 2012, BC „Victoriabank” SA a declarat apel împotriva hotărârii
din 22 noiembrie 2012 a Judecătoriei Comrat solicitând casarea hotărârii primei instanțe
și emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii. Totodată, a solicitat și încasarea
sumelor de 14070 de lei și 10553 lei ce constituie taxa de stat achitată în prima instanță
și instanța de apel (f.d.88-90 vol.I).
Prin decizia din 25 iunie 2013 a Curții de Apel Comrat s-a respins apelul declarat
de BC „Victoriabank” SA și s-a menținut hotărârea din 22 noiembrie 2012 a Judecătoriei
Comrat (f.d.141-146 vol.I).
La 30 septembrie 2013, BC „Victoriabank” SA a declarat recurs împotriva deciziei
din 25 iunie 2013 a Curții de Apel Comrat solicitând casarea hotărârii primei instanțe și
a deciziei instanței de apel cu emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii. Totodată,
a solicitat încasarea sumelor de 14070 de lei, 10553 lei și 7035 de lei ce constituie taxa
2
de stat achitată în prima instanță, instanța de apel și pentru examinarea cererii de recurs
(f.d.160-161 vol.I).
Prin decizia din 05 februarie 2014 a Curții Supreme de Justiție s-a admis recursul
declarat de BC „Victoriabank” SA, s-a casat decizia din 25 iunie 2013 a Curții de Apel
Comrat și s-a restituit cauza la rejudecare la Curtea de Apel Cahul (f.d.171-175 vol.I).
Prin decizia din 06 mai 2014 a Curții de Apel Cahul s-a admis apelul declarat de
BC „Victoriabank” SA, s-a casat hotărârea din 22 noiembrie 2012 a Judecătoriei Comrat
și s-a trimis cauza la rejudecare în prima instanță, în alt complet de judecată
(f.d.201-204 vol.I).
Prin încheierea protocolară din 01 decembrie 2014 a Judecătoriei Comrat s-au
antrenat în proces Chirova Liudmila, Matcina Lilia, Matcina Cristina și Matcin Artiom
în calitate de intervenienți accesorii (f.d.13 vol.II).
În ședința de judecată din 19 mai 2015, BC „Victoriabank” SA a solicitat încasarea
de la notarul public Liudmila Ganeva prejudiciul material în mărime de 469000 de lei și
taxa de stat în mărime de 31658 lei (f.d.56).
Prin hotărârea din 16 iunie 2015 a Judecătoriei Comrat s-a admis acțiunea.
S-a încasat de la Liudmila Ganeva în beneficiul BC „Victoriabank” SA prejudiciul
material în mărime de 469000 de lei și cheltuielile de judecată cu titlu de taxă de stat în
mărime de 31658 lei (f.d.66, 76-78 vol.II).
La 23 iunie 2015, Liudmila Ganeva a depus apel nemotivat, iar la 26 august 2015
apel motivat împotriva hotărârii din 16 iunie 2015 a Judecătoriei Comrat, prin care a
solicitat casarea hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri de respingere a
acțiunii cu încasarea din contul intimatului a cheltuielilor de judecată
(f.d.74, 96-98 vol.II).
Prin decizia din 31 martie 2016 a Curții de Apel Comrat s-a admis apelul declarat
de Liudmila Ganeva, s-a casat hotărârea Judecătoriei din 16 iulie 2015 a Comrat și s-a
emis o nouă hotărâre de respingere a acțiunii (f.d.238-248 vol.II).
La 31 mai 2016, BC „Victoriabank” SA a depus recurs împotriva deciziei din
31 martie 2016 a Curții de Apel Comrat solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei
instanței de apel și menținerea hotărârii primei instanțe, încasarea taxei de stat în mărime
de 7035 lei.
Prin decizia din 09 noiembrie 2016 a Curții Supreme de Justiție s-a admis recursul
declarat de BC „Victoriabank” SA.
S-a casat decizia din 31 martie 2016 a Curții de Apel Comrat și hotărârea din
16 iunie 2015 a Judecătoriei Comrat și s-a emis o nouă hotărâre, prin care s-a admis
parțial cererea de chemare în judecată.
S-a încasat de la notarul public Liudmila Ganeva în beneficiul BC „Victoriabank”
SA prejudiciul material în mărime de 288000 de lei și cheltuielile de judecată în mărime
de 23215 lei.
În rest acțiunea BC „Victoriabank” SA s-a respins.
La 07 octombrie 2019, Ludmila Ganeva în baza art. 449 lit. b) și c) Cod de
procedură civilă, a depus cerere de revizuire împotriva deciziei din 09 noiembrie 2016
a Curții Supreme de Justiție prin care a solicitat admiterea cererii și casarea deciziei
supuse revizuirii.
În motivarea cererii de revizuire, Ludmila Ganeva a indicat că i-au devenit
cunoscute unele circumstanțe, fapte esențiale ale cauzei care nu au fost și nu au putut fi
3
cunoscute în timpul judecării anterioare a cauzei, iar instanța de judecată a emis o
hotărâre cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost implicate în proces.
În conformitate cu art.169 alin. (1) lit. b) Cod de procedură civilă, judecătorul
refuză să primească cererea de chemare în judecată dacă există o hotărâre judecătorească
irevocabilă cu privire la un litigiu între aceleași părți, asupra aceluiași obiect și având
aceleași temeiuri sau o încheiere judecătorească prin care se admite încetarea procesului
în legătură cu faptul că reclamantul a renunțat la acțiune sau că între părți s-a încheiat o
tranzacție.
Refuzul primirii cererii de chemare în judecată în baza normei legale enunțate are
drept scop realizarea puterii lucrului judecat, care face imposibilă judecarea repetată a
unei cauze civile.
Condiția esențială a refuzului de a primi cererea de chemare în judecată este ca
acțiunea civilă înaintată să fie identică cu cea examinată și soluționată anterior în instanța
de judecată printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă (în speță, sentința din
16 aprilie 2010 a Judecătoriei Comrat, prin care administratorul SC „FS-TIN” SRL Iuri
Matchin s-a recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 238 Cod
penal, iar acțiunea civilă la cererea BC „Victoriabank” SA a fost admisă și s-a încasat
prejudiciul pe 2 contracte: nr. 258 din 14 mai 2007 și nr. 470 din 25 iunie 2007 ).
Judecătorul urma să compare acțiunea civilă soluționată și acțiunea civilă înaintată
pentru a stabili dacă sunt identice sau nu.
Acțiunea civilă înaintată este una identică cu cea soluționată anterior dacă există o
coincidență între cele trei elemente de structură: părți, obiect, temei.
Instanța de recurs în decizia a cărei revizuire se cere eronat a stabilit circumstanțele
cauzei la etapa admiterii recursului și a încasat din contul său suma de 288000 de lei cu
titlu de prejudiciu material.
Așadar, instanța eronat a constatat că „Notarul public Liudmila Ganeva a încălcat
obligațiile profesionale la autentificarea contractului de ipotecă nr.258 din 14 mai 2007
și prin acțiunile sale a privat BC „Victoriabank” SA de posibilitatea urmăririi întregului
bun ipotecat în vederea rambursării creditului acordat în baza contractului de credit
nr.258 din 14 mai 2007”.
Au fost ignorate dispozițiile art. 123 alin. (3) Cod de procedură civilă, care prevede
că sentința pronunțată de instanța judecătorească într-o cauză penală, rămasă irevocabilă,
este obligatorie pentru instanța chemată să se pronunțe asupra efectelor juridice civile
ale actelor persoanei împotriva căreia s-a pronunțat sentința numai dacă aceste acte au
avut loc și numai în măsura în care au fost săvîrșite de persoana în cauză.
Prin sențința din 16 aprilie 2010 a Judecătoriei Comrat administratorul
SC „FS-TIN” SRL Iuri Matcin s-a recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii
prevăzute de art. 238 Cod penal, iar acțiunea civilă la cererea BC „Victoriabank” SA a
fost admisă și s-a încasat prejudiciul pe 2 contracte: nr. 258 din 14 mai 2007 și nr. 470
din 25 iunie 2007 în sumă de 288000 de lei de la notarul public Liudmila Ganeva.
Prin contractul de ipotecă nr. 258 din 14 mai 2007, întru asigurarea executării
obligațiilor rezultate din contractul de credit, debitorul gajist a grevat cu gaj imobilul-
încăperea locativă din or. XXXXXX, s. XXXXXX, str. XXXXXX.
Mai mult, cererea de chemare în judecată a fost depusă la 19 iunie 2012.
Temei pentru depunerea acțiunii a servit doar faptul că reclamanta nu a putut
executa hotărârea pronunțată.
4
Astfel, a înaintat cerere de chemare în judecată împotriva sa, în atare circumstanțe
plasându-se în situația unei îmbogățiri nejustificate stabilite de art. 1979 Codul civil, iar
faptul că conform certificatului de deces din 05 martie 2013, Iuri Matcin a decedat la 30
ianuarie 2013, nu poate servi ca temei justificat de a depune o astfel de acțiuune. La caz,
reclamanta nu urma să depună o acțiune de încasare în instanța de judecată, dar o cerere
privind succesiunea în drepturile procesuale, chiar dacă se aflau la faza de executare.
În conformitate cu art. 169 alin. (1) lit. b) Cod de procedură civilă, instanțele de
judecată erau obligate de a refuza primirea cererii de chemare în judecată, or, în
circumstanțele date a fost încălcat principiul puterii lucrului judecat care face imposibilă
judecarea repetată a unei cauze civile. Iar prin admiterea unei astfel de acțiuni nu numai
că BC „Victoriabank” SA a fost plasată în situația unei îmbogățiri nejustificate, fiindu-i
„facilitată” executarea unei hotărâri prin încasarea de la un terț a unei sume de bani, dar
s-a admis și emiterea unei hotărâri cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost
implicate în proces.
Or, la etapa examinării plângerii depuse de reclamant în ordine penală s-a constatat
că ea în cazul în care avea apartenență la infracțiunea comisă nu avea statut de martor,
ceea ce denotă că nu există nicio legătură cauzală a acțiunii depuse suplimentar de către
BC „Victoriabank” SA împotriva unui pârât arbitrar și prejudiciul care ia fost cauzat.
La 04 noiembrie 2019, BC „Victoriabank” SA a depus referință asupra cererii de
revizuire prin care a solicitat respingerea cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă.
Studiind cererea de revizuire în raport cu materialele cauzei, Colegiul Civil,
Comercial și de Contencios Administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră
că cererea de revizuire urmează a fi respinsă ca fiind inadmisiblă din următoarele motive.
În conformitate cu art.452 alin.(11) Codul de procedură civilă, dacă examinarea
cererii de revizuire este de competența Curții Supreme de Justiție sau a instanței de apel,
ședințele se desfășoară fără înștiințarea participanților la proces. Dacă instanța care
examinează cererea de revizuire consideră necesară prezența participanților la proces,
aceasta dispune înștiințarea lor.
În conformitate cu art.453 alin.(1) lit. a) Codul de procedură civilă, după ce
examinează cererea de revizuire, instanța emite încheierea de respingere a cererii de
revizuire ca fiind inadmisibilă.
În conformitate cu art. 449 lit. b) și c) Codul de procedură civilă, revizuirea se
declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale
pricinii care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește
că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul
judecării anterioare a pricinii; instanța a emis o hotărâre cu privire la drepturile
persoanelor care nu au fost implicate în proces.
Liudmila Ganeva solicită revizuirea deciziei Curții Supreme de Justiție din
09 noiembrie 2016 invocând circumstanțe esențiale noi, apărute după emiterea deciziei
a cărei revizuire se cere și emiterea hotărârii cu privire la drepturile persoanelor care nu
au fost implicate în proces.
În conformitate cu art.451 alin.(1) Codul de procedură civilă, cererea de revizuire
se depune în scris de persoanele menționate la art.447, indicîndu-se în mod obligatoriu
temeiurile consemnate la art.449 și anexîndu-se probele ce le confirmă.
Contrar prevederilor legale citate, Liudmila Ganeva în cererea de revizuire nu a
indicat care anume circumstanțe i-au devenit cunoscute după emiterea deciziei Curții
5
Supreme de Justiție din 09 noiembrie 2016, că în procesul examinări cauzei a întreprins
toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele enunțate pentru soluționarea cauzei,
însă tentativele sale s-au soldat cu eșec.
Cele invocate în cererea de revizuire nu sunt circumstanțe sau fapte esențiale ale
cauzei și nu pot servi temei pentru redeschiderea procesului.
Liudmila Ganeva a participat la judecarea cauzei și în conformitate cu art. 56
alin.(1) și art. 118 alin. (1) Codul de procedură civilă, a avut posibilitatea să reclame
probe, să formuleze cereri și să prezinte instanței de judecată dovezile de care dispune.
Prin urmare, argumentele invocate de revizuientă nu cad sub incidența prevederilor
art. 449 lit. b) Codul de procedură civilă, și ca rezultat indică la caracterul declarativ al
cererii de revizuire, fiind lipsită de esență, care evidențiază simplul fapt al dezacordului
revizuentului cu soluția dată de instanța de recurs, precum și lipsa temeiurilor legale de
declarare a revizuirii.
Redeschiderea procesului în temeiul art. 449 lit. c) Cod de procedură civilă, poate
fi posibilă doar cu condiția că prin hotărârea sau decizia emisă, instanța s-a expus în
privința drepturilor unor persoane care nu au fost atrase în proces ca participanți,
lezându-l astfel în drepturi.
Liudmila Ganeva invocând ca temei de revizuire prevederile art. 449 lit. c) Codul
de procedură civilă nu a indicat persoana neantrenată în proces drepturile și obligațiile
căreia au fost soluționate prin decizia Curții Supreme de Justiție din 09 noiembrie 2016
a cărei revizuire se cere.
Revizuirea este o cale de atac de retractare și nu de reformare a hotărârii contestate,
iar retractarea neîntemeiată a hotărârii contestate duce la încălcarea principiului
stabilității raporturilor juridice, care înseamnă că soluția definitivă a oricărui litigiu nu
trebuie rediscutată fără motive legale.
De aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri strict determinate, iar competența
instanțelor ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată pentru a corecta erorile
judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă examinare.
Pornind de la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, unul din
aspectele fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul securității raporturilor
juridice, care cere printre altele, că atunci cînd instanțele judecătorești dau o apreciere
finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuție
(cazul Brumărescu contra României).
Principiul caracterului irevocabil al hotărârilor judecătorești cere că nici o parte să
nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri irevocabile și obligatorii doar cu
scopul de a obține o reexaminare și o nouă determinare a cauzei.
Competența instanțelor ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată pentru a
corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă examinare.
Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existență a două
opinii diferite cu privire la aceiași chestiune nu este un temei de reexaminare.
O derogare de la acest principiu este justificată doar atunci cînd este necesară,
datorită unor circumstanțe esențiale și convingătoare (cazul Roșca contra Moldovei).
În contextul dat, urmează a se preciza că admiterea cererii de revizuire ar contravine
și principiului securității raporturilor juridice, care presupune respectul față de principiul
lucrului judecat și ar constitui o violare a art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru
Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.
6
Prin urmare, din considerentele menționate și avînd în vedere că temeiul invocat de
Liudmila Ganeva nu corespunde prevederilor art. 449 lit. b) și c) din Codul de procedură
civilă, Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ lărgit al Curții Supreme
de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire ca fiind inadmisibilă.
În conformitate cu art. 270, art. 453 alin. (1) lit. a) Codul de procedură civilă,
Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ lărgit al Curții Supreme de
Justiție
d i s p u n e :
Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Liudmila Ganeva,
în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Banca Comercială
„Victoriabank” Societate pe Acțiuni împotriva notarului public Liudmila Ganeva,
intervenienți accesorii Liudmila Chirova, Lilia Matcina, Cristina Matcina și Artiom
Matcin cu privire la încasarea prejudiciului material și cheltuielilor de judecată.
Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.
Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova
Judecătorii Maria Ghervas
Iurie Bejenaru
Dumitru Mardari
Sveatoslav Moldovan
7