3ra-1299/19 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-1299/19

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Central (jud: V. Holban)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Bostan, V. Negru, A. Pahopol)

Î N C H E I E R E

20 noiembrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Sveatoslav Moldovan

Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea recursului depus de Instituția de Învățământ

,,Colegiul de Medicină Bălți”, reprezentată de avocatul Vitalie Șleahtițki,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Instituția de Învățământ ,,Colegiul de Medicină Bălți” împotriva Agenției

Naționale de Reglementare în Comunicații Electronice și Tehnologia Informației,

intervenient accesoriu Întreprinderea Mixtă ,,Orange Moldova” Societate pe Acțiuni

cu privire la contestarea actului administrativ,

împotriva deciziei din 18 iunie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respins apelul declarat de Instituția de Învățământ ,,Colegiul de Medicină Bălți”

împotriva hotărârii din 31 octombrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central,

c o n s t a t ă:

La 3 iulie 2018 ÎI ,,Colegiul de Medicină Bălți” a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Agenției Naționale de Reglementare în Comunicații Electronice

și Tehnologia Informației, intervenient accesoriu ÎM ,,Orange Moldova” SA cu

privire la contestarea actului administrativ.

În motivarea acțiunii a indicat că la 25 aprilie 2018 Agenția Națională de

Reglementare în Comunicații Electronice și Tehnologia Informației a emis decizia

nr. 13 privind stabilirea condițiilor de acces.

A considerat că decizia dată este ilegală și neîntemeiată deoarece până la

emiterea deciziei, Agenția în mod subiectiv și tendențios a examinat doar solicitările

nefondate și ilegale ale ÎM „Orange Moldova” SA, arbitrar considerându-le

justificate și nu a invitat IÎ „Colegiul de Medicină Bălți” pentru audieri și prezentare

de poziție.

A menționat că pârâtul prin decizia nominalizată practic se suprapune

legislației civile în vigoare și prin imixtiune încalcă toate drepturile Colegiului de

Medicină Bălți.

La fel, a relatat că prin decizia contestată, Agenția a discriminat IÎ „Colegiul de

Medicină Bălți” ca instituție de învățământ de stat și a favorizat o structură

comercială care are ca scop obținerea profitului.

1

A indicat că în urma controlului efectuat de către Curtea de Conturi, prin

hotărârea nr. 16 din 26 aprilie 2017 s-a stabilit că ÎM „Orange Moldova” SA a

prejudiciat IÎ „Colegiul de Medicină Bălți” cu 270 000 lei.

Reclamantul a mai specificat că la moment nu are relații contractuale valabile

de locațiune privind amplasarea echipamentelor ÎM „Orange Moldova” SA pe

bunurile imobile ale IÎ „Colegiul de Medicină Bălți” și anume pe acoperișul

căminului din mun. Bălți, str. Bulgară, 170.

A declarat că ÎM „Orange Moldova” SA cunoaște despre cele enunțate, însă

nestingherit continuă să încalce dreptul de proprietate asupra bunului imobil, creând

obstacole în folosirea lui pe parcursul unei perioade îndelungate de timp.

A mai relatat că a solicitat ÎM ,,Orange Moldova” SA încetarea acțiunilor de

tulburare și încălcare a dreptului de proprietate și folosință asupra bunului imobil și

demontarea echipamentelor respective, cu părăsirea hotarelor bunurilor.

De asemenea, a înaintat pârâtului o cerere prealabilă, prin care a solicitat

revocarea în tot a deciziei nr. 13 din 25 aprilie 2018, ca fiind nefondată, însă prin

răspunsul nr.02-SAJ/637 din 4 iunie 2018 i s-a refuzat în satisfacerea pretențiilor

înaintate.

În drept, reclamantul și-a întemeiat acțiunea pe prevederile art. 8, 14, 15, 16,

25, 26 din Legea contenciosului administrativ nr. 793-XIV din 10 februarie 2000.

A solicitat anularea deciziei nr. 13 din 25 aprilie 2018 a Agenției Naționale de

Reglementare în Comunicații Electronice și Tehnologia Informației privind

stabilirea condițiilor de acces, ca nefondată.

Prin hotărârea din 31 octombrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central,

cererea de chemare în judecată a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.

La 16 noiembrie 2018 IÎ „Colegiul de Medicină Bălți” a declarat apel împotriva

hotărârii din 31 octombrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central.

Prin decizia din 18 iunie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul

declarat de IÎ ,,Colegiul de Medicină Bălți” împotriva hotărârii din 31 octombrie

2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central.

Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a reținut ca fiind întemeiată

concluzia primei instanțe de respingere a acțiunii, întrucât nu s-au constatat careva

temeiuri de anulare a actului administrativ contestat.

Instanța de apel a conchis că prima instanță a dat o apreciere obiectivă probelor

administrate, a constatat și elucidat pe deplin toate circumstanțele care au importanță

pentru soluționarea cauzei și corect a aplicat normele de drept material și procedural,

iar în consecință soluția de respingere a acțiunii este justă, fiind rezultată din

aprecierea probelor cercetate în cadrul procesului de judecată în coraport cu normele

de drept ce guvernează raportul juridic litigios.

La 2 septembrie 2019 IÎ ,,Colegiul de Medicină Bălți” reprezentată de avocatul

Vitalie Șleahtițki, a depus recurs împotriva deciziei din 18 iunie 2019 a Curții de

Apel Chișinău.

În susținerea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel,

considerând-o neîntemeiată și ilegală prin faptul că au fost încălcate și aplicate

eronat normele de drept material și au fost apreciate în mod arbitrar probele.

A declarat că la baza constatărilor și concluziilor instanței de apel au fost puse

doar declarațiile intimatului, fiind ignorate circumstanțele obiective ale cauzei.

2

În continuare, recurentul a reiterat aspectele de fapt și de drept menționate în

cererea de chemare în judecată, indicând că instanța de apel prin decizia adoptată a

discriminat IÎ „Colegiul de Medicină Bălți” ca instituție de învățământ de stat și a

favorizat o structură comercială care are ca scop obținerea profitului.

Recurentul a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și

a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ,

reține că prin Legea nr.116 din data de 19 iulie 2018, a fost adoptat Codul

administrativ al Republicii Moldova.

În condițiile art. 257 alin. (1) al Codului administrativ, prezentul cod intră în

vigoare la 1 aprilie 2019.

În conformitate cu art. 244 alin.(1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel

ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) Cod administrativ, recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 18 iunie 2019, iar

recurentul a recepționat-o la 6 august 2019, fapt confirmat prin avizele de recepție a

scrisorilor recomandate (f.d.139-140).

Astfel, recursul depus la 2 septembrie 2019, este în termen.

În conformitate cu art. 258 alin. (3) al Codului administrativ, procedurile de

contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor

examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform

prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în

contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la

intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica

corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a

încheierilor judecătorești.

Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, însă rezultând din

aceeași normă legală, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ va examina admisibilitatea cererii de recurs prin prisma

prevederilor Codului de procedură civilă, având în vedere că prezenta procedură de

contencios administrativ a fost inițiată până la intrarea în vigoare a Codului

administrativ.

Examinând temeiurile recursului depus de IÎ ,,Colegiul de Medicină Bălți”

reprezentată de avocatul Vitalie Șleahtițki, în raport cu materialele cauzei civile,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră că recursul este inadmisibil.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

3

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră că recursul depus de IÎ ,,Colegiul de Medicină Bălți”, nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură

civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, respectiv

nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter

devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se

doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă

în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele

prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul normelor procedurale din

Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de recurs nu

verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța

atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și

concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant

regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă,

din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor

de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența

sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune

motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe

dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate

de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra

Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995,

nr.26561/1995).

4

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara

inadmisibil recursul depus de IÎ ,,Colegiul de Medicină Bălți” reprezentată de

avocatul Vitalie Șleahtițki.

În conformitate cu art. 193, 195, 230, 258 alin. (3) Cod administrativ, art. 270,

433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul depus de Instituția de Învățământ ,,Colegiul de Medicină Bălți”,

reprezentată de avocatul Vitalie Șleahtițki, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Sveatoslav Moldovan

Nicolae Craiu

5