2ra-2006/19 — cu privire la determinarea cotelor părți între coproprietarii participanți la privatizare, stabilirea modului de folosință a apartamentului

Dosarul nr. 2ra-2006/19 Instanța de fond: Judecătoria Chișinău, sediul Central – S. Garștea-Bria Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – V. Buhnaci, L. Pruteanu, M. Guzun Î N C H E I E R E 20 noiembrie 2019 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari judecătorii Victor Burduh Maria Ghervas examinând admisibilitatea recursului declarat de către Maria Paiereli, reprezentată de avocatul Veaceslav Ropot, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Maria Paiereli și Evghenii Iliaș împotriva lui Alexandru Iliaș, Igor Iliaș, Victor Iliaș și Liubovi Iliaș, intervenient accesoriu Serviciul Fiscal de Stat cu privire la delimitarea cotelor-părți între coproprietarii participanți la privatizarea apartamentului, stabilirea modului de folosință a apartamentului, obligarea pârâților să nu creeze obstacole în folosirea spațiului locativ și compensarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei din 26 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău prin care s-a respins apelul declarat de către Maria Paiereli și Evghenii Iliaș și s-a menținut hotărârea din 06 iulie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central, constată: La 03 februarie 2014 Maria Paiereli și Evghenii Iliaș au depus cerere de chemare în judecată, concretizată ulterior, împotriva lui Alexandru Iliaș, Igor Iliaș, Victor Iliaș și Liubovi Iliaș, intervenient accesoriu Serviciul Fiscal de Stat,

prin care au solicitat delimitarea cotelor-părți între coproprietarii participanți la privatizarea apartamentului nr.xxxxx din str. xxxxxx, mun. Chișinău, nr. cadastral xxxxx cu suprafața totală de 62,8 m.p. cu atribuirea Mariei Paiereli, lui Evghenii Iliaș, Alexandru Iliaș, Igor Iliaș, Victor Iliaș și Liubovi Iliaș a câte 1/6 cotă-parte din imobil, stabilirea modului de folosință a apartamentului litigios, atribuind în folosință Mariei Paiereli și Evghenii Iliaș odaia nr. 2 cu suprafața de 14.5 m.p., iar pârâților Alexandru Iliaș și Igor Iliaș celelalte două camere, lăsând în folosința comună încăperile locative, bucătăria, veceul, baia, balconul, coridorul dintre camere, cât și obligarea pârâților să nu creeze obstacole în folosirea spațiului locativ enunțat și compensarea cheltuielilor de judecată.

(f.d. 4- 6,vol.I, 2-3, vol.II) În motivarea cererii de chemare în judecată Maria Paiereli și Evghenii Iliaș au indicat că la 04 ianuarie 1994 în temeiul contractului de vânzare-cumpărare, transmitere-primire a locuinței în proprietate privată nr. 12-21, în urma privatizării apartamentului nr. xxxxx din str. xxxxx, mun. Chișinău, Maria Paiereli, Evghenii Iliaș, Alexandru Iliaș, Igor Iliaș, Victor Iliaș și Liubovi Iliaș au devenit coproprietari ai bunului imobil enunțat. 1 Maria Paiereli a mai menționat că s-a aflat în relații de căsătorie cu Alexandru Iliaș, căsătoria fiind desfăcută la 15 noiembrie 2010. Din căsătorie au un copil comun, Evghenii Iliaș. În urma desfacerii căsătoriei Maria Paiereli și copilul Evghenii Iliaș au trecut cu traiul într-un alt imobil decât cel indicat.

Reclamanții au relatat că în apartamentul nr.xxxxx din str. xxxxx, mun. Chișinău au rămas să locuiască pârâții Alexandru Iliaș, Igor Iliaș, Victor Iliaș și Liubovi Iliaș. Au încercat de mai multe ori să facă uz de dreptul lor la abitație în bunul imobil coproprietari al căruia sunt, însă Igor Iliaș nu le-a permis să se folosească de acest apartament. Au mai specificat că deși pârâții Victor Iliaș și Liubovi Iliaș au decedat de mai bine de 7 luni, nimeni din moștenitorii legali ai acestora nu au manifestat voința de a moșteni cotele-părți din bunul imobil. În prezent apartamentul nr. xxxxx din str. xxxxx, mun. Chișinău se află în folosința lui Igor Iliaș. Prin hotărârea din 06 iulie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central s-a admis parțial acțiunea înaintată de către Maria Paiereli și Evghenii Iliaș privind determinarea cotelor-părți în bunul imobil cu nr. cadastral xxxx cu suprafața totală de 62,8 m.p.

– apartamentul nr.xxxx din str. xxxxx, mun. Chișinău, proprietate comună în devălmășie a coproprietarilor Maria Paiereli, Evghenii Iliaș, Alexandru Iliaș, Igor Iliaș, Victor Iliaș și Liubovi Iliaș în temeiul contractului de vânzare-cumpărare, transmitere-primire a locuinței în proprietate privată nr. 12-21 din 04 ianuarie 1995. S-a determinat în proprietatea Mariei Paiereli, lui Evghenii Iliaș, Alexandru Iliaș, Igor Iliaș, Victor Iliaș și Liubovi Iliaș a câte 1/6 cotă-parte ideală din bunul imobil cu nr. cadastral xxxxx cu suprafața totală de 62,8 m.p. – apartamentul nr.xxxxx din str.xxxxx, mun. Chișinău . S-a încasat de la Alexandru Iliaș și Igor Iliaș în beneficiul Mariei Paiereli suma de 2 077,58 lei cu titlu de taxă de stat și 146 lei cu titlu de cheltuieli pentru citare a pârâtului.

În rest, cerințele Mariei Paiereli și lui Evghenii Iliaș s-au respins ca neîntemeiate. (f.d.32, 41-43, vol.II) Curtea de Apel Chișinău prin decizia din 26 martie 2019 a respins apelul declarat de către Maria Paiereli și Evghenii Iliaș, a menținut hotărârea din 06 iulie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central. (f.d. 157,158-165, vol.II) În susținerea soluțiilor sale, instanțele judecătorești ierarhic inferioare cu trimitere la prevederile art. 10 alin. (1), 132 alin. (1) – (2), 321 alin. (2), 344 alin. (1) – (2), 345 alin. (1), 346 alin. (1), 366 alin. (1) – (2), 370 și 497 alin. (1) Cod civil, în redacția anului 2012, au conchis că la privatizarea apartamentului nr. xxxxx din str. xxxxx, mun.

Chișinău, nr. cadastral xxxxx au participat Victor Iliaș, Liubovi Iliaș, Alexandru Iliaș, Maria Paiereli, Evghenii Iliaș și Igor Iliaș. În aceste condiții, fiecărui coproprietar îi aparține câte 1/6 cota-parte din imobilul dat, ori probe privind necesitatea determinării cotelor-părți în alt mod decât cel invocat de reclamanți lipsesc la materialele cauzei. Instanțele judecătorești au concluzionat despre necesitatea delimitării cotelor- părți între coproprietarii participanți la privatizarea apartamentului enunțat, în condițiile în care Victor Iliaș, Liubovi Iliaș, Alexandru Iliaș, Maria Paiereli, Evghenii Iliaș și Igor Iliaș sunt coproprietarii acestui bun, în temeiul contractului de vânzare- cumpărare, transmitere-primire a locuinței în proprietate privată nr. 12-21 din 04 ianuarie 1995, iar cotele părți din acest bun imobil nu au fost determinate anterior.

Instanțele judecătorești au reținut netemeinicia pretențiilor cu privire la stabilirea modului de folosință a cotei-părți din apartament prin atribuirea Mariei Paiereli și lui Evghenii Iliaș odaia nr. 2 și a despărțiturilor comune și obligarea pârâților de a nu crea obstacole în folosirea spațiului locativ, ori aceștia contrar prevederilor art. 118 din 2 Codul de procedură civilă nu au prezentat un plan al apartamentului sau alte înscrisuri în temeiul cărora instanțele ar fi putut rezolva solicitarea Mariei Paiereli și lui Evghenii Iliaș privind stabilirea modului de folosință a cotei-părți din apartament, fără a se aduce atingere drepturilor tuturor coproprietarilor. De asemenea, nu au prezentat nici o probă că pârâții le creează obstacole în folosirea spațiului locativ în apartamentul litigios, ori aceștea nici nu locuiesc în acest apartament de mai mulți ani.

Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, la 08 august 2019 a depus recurs Maria Paiereli, reprezentată de avocatul Veaceslav Ropot, prin care a solicitat admiterea cererii de recurs, casarea parțială a hotărârii din 06 iulie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central și a deciziei din 26 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău, în partea respingerii pretenției Mariei Paiereli cu privire la stabilirea modului de folosință a apartamentului litigios și în această parte să fie emisă o nouă hotărâre, prin care să fie stabilit modul de folosință a apartamentului nr. xxxxx din mun. Chișinău, str. xxxxx, atribuind în folosință Mariei Paiereli și lui Evghenii Iliaș odaia cu suprafața de 14,5 m.p., iar intimaților celelalte două camere cu lăsarea în folosință comună a încăperilor nelocative.

Să fie obligați intimații Igor Iliaș și Alexandru Iliaș de a nu crea impedimente Mariei Paiereli și lui Evghenii Iliaș în folosirea spațiului locativ și să fie încasate de la intimați cheltuielile de judecată suportate de Maria Paiereli și Evghenii Iliaș în legătură cu examinarea prezentei cauze. (f.d. 170-173, vol. II) În motivarea recursului Maria Paiereli, reprezentată de avocatul Veaceslav Ropot, a indicat că hotărârile instanțelor judecătorești în partea contestată sunt neîntemeiate, fiind emise cu încălcarea și aplicarea eronată a normelor de drept material prin neaplicarea legii care trebuia să fie aplicată.

A mai indicat că Alexandru Iliaș și Igor Iliaș crează impedimente serioase la folosirea apartamentului litigios, aspect probat prin răspunsul Inspectoratului de Poliție sec. Botanica nr. 2431 din 09 februarie 2018 și a procesului-verbal de contravenție din 09 februarie 2018. Impedimentele au început după pronunțarea hotărârii instanței de fond, însă instanța de apel nu le-a dat o apreciere. La 10 octombrie 2019 Igor Iliaș a depus referință la recursul declarat de Maria Paiereli, prin care a solicitat declararea recursului inadmisibil. În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Materialele cauzei atestă că decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la 26 martie 2019, publicată pe site-ul Curții de Apel Chișinău la 17 iunie 2019, expediată părților prin intermediul serviciului poștal la data de 12 iunie 2019, fapt ce se atestă prin scrisoarea de însoțire (f.d. 166, vol. II), însă la materialele dosarului nu se regăsesc probe care ar indica la recepționarea copiei deciziei instanței de apel de către recurentă sau reprezentantul acesteia. În aceste circumstanțe recursul depus de către Maria Paiereli, reprezentată de avocatul Veaceslav Ropot, la 08 august 2019 se consideră declarat în termen. Examinând temeiurile de admisibilitate a recursului în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia, că recursul declarat de către Maria Paiereli, reprezentată de avocatul Veaceslav Ropot, este inadmisibil din următoarele considerente.

Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă, că Maria Paiereli, reprezentată de avocatul Veaceslav Ropot, a indicat argumente ce țin 3 de dezacordul cu felul în care instanțele de judecată au apreciat înscrisurile probatorii și au constatat circumstanțele cauzei. Nu pot fi reținute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs. Conform regulilor din Secțiunea a 2-a din Capitolul XXXVIII al Codului de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Recursul exercitat conform secțiunii a 2 - a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procesual, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt. Astfel, completul Colegiului constată că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acesta nu se încadrează în cele expres stabilite la art. 432, alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă. În conformitate cu prevederilor art. 432, alin. (1) din Codul de procedură civilă părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declarare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procesual.

Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433, lit. a) din Codul de procedură civilă cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) și (4). Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în recursul declarat de către Maria Paiereli, reprezentată de avocatul Veaceslav Ropot, asemenea aspecte nu se regăsesc. În speță, completul Colegiului menționează, că recursul în cauză conține obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanțele de judecată, primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției. Drept urmare, se reține că argumentele invocate de recurent nu pot constitui temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa cum formal invocă Maria Paiereli, reprezentată de avocatul Veaceslav Ropot și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate. În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Maria Paiereli, reprezentată de avocatul Veaceslav Ropot, inadmisibil.

4 Conform celor expuse, în temeiul art. 431, alin. (1) și (2), art. 433, lit. a), 440, alin. (1) și (11) din Codului de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursul, declarat de către Maria Paiereli, reprezentată de avocatul Veaceslav Ropot, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, Judecătorul Dumitru Mardari judecătorii Victor Burduh Maria Ghervas 5