2ra-2015/19 — cu privire la încasarea prejudiciului în ordine de regres și a cheltuielilor de judecată
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- cu privire la încasarea prejudiciului în ordine de regres şi a cheltuielilor de judecată
- Temei legal
- Temeiurile inadmisibilităţii recursului
2ra-2015/19 — cu privire la încasarea prejudiciului în ordine de regres și a cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2019)
Dosarul nr. 2ra-2015/19
Instanța de fond: Judecătoria Strășeni, sediul Central – S. Slobodzean
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – M. Guzun, I. Țurcan, L. Prutean
ÎNCHEIERE
20 noiembrie 2019 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție,
în componența:
Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari
judecătorii Victor Burduh
Maria Ghervas
examinând admisibilitatea recursului declarat de către Societatea pe Acțiuni
„Moldasig”,
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Societatea pe
Acțiuni „Moldasig” împotriva Nadejdei Grosu cu privire la încasarea prejudiciului în
ordine de regres și a cheltuielilor de judecată,
împotriva deciziei din data de 16 aprilie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care
s-a respins apelul declarat de către Societatea pe Acțiuni „Moldasig”, s-a menținut
hotărârea din data de 06 decembrie 2018 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central,
constată:
La 05 aprilie 2018 Societatea pe Acțiuni „Moldasig” (în continuare SA
„Moldasig”) a depus cerere de chemare în judecată împotriva Nadejdei Grosu, prin care
a solicitat încasarea prejudiciului în ordine de regres în mărime de 107 867 lei și a
cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii de chemare în judecată societatea reclamantă a indicat că în
rezultatul accidentului produs la 24 noiembrie 2016 în mun. Chișinău a fost deteriorat
autoturismul de model „Mercedes-Benz” GL 350 cu numărul de înmatriculare xxxxx,
la volanul căruia se afla Igor Borziac. Conform contractului de asigurare nr. ACA/16
455 din 01 aprilie 2016, SA „Maib-Leasing” a asigurat la SA „Moldasig” autoturismul
nominalizat conform condițiilor speciale de asigurare facultativă a mijloacelor de
transport Auto-Casco.
La 25 noiembrie 2016 persoana păgubită Igor Borziac a depus în adresa companiei
de asigurări o cerere de despăgubire, în rezultatul căreia SA „Moldasig” a deschis
dosarul de daune nr. D/ Casco/16-1268. În cadrul examinării dosarului de daune s-a
stabilit că la data de 24 noiembrie 2016, aproximativ la ora 23:00, Igor Borziac,
1
conducând mijlocul de transport asigurat pe traseul M-2, Chișinău – Orhei, din direcția
localității Cricova spre Măgdăcești, a tamponat pietonul Nadejda Grosu. Cazul a fost
investigat de organul de urmărire penală. Prin ordonanța de neîncepere a urmăririi
penale din 16 decembrie 2016, s-a constatat că accidentul a fost provocat de pietonul
Nadejda Grosu, care aflându-se în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat, contrar
prevederilor Regulamentului circulației rutiere și Legii privind siguranța traficului
rutier, pe timp de noapte și în condiții de vizibilitate redusă, fără să se asigure, a ieșit
pe carosabil, fiind tamponată de autoturismul de model „Mercedes-Benz” GL 350 cu
numărul de înmatriculare xxxxx.
SA „Moldasig” a menționat că potrivit materialelor acumulate în cadrul
investigării producerii accidentului, vinovat de încălcarea Regulamentului circulației
rutiere și de cauzarea pagubei automobilului Mercedes-Benz GL 350 cu număr de
înmatriculare xxxxx a fost recunoscut pietonul Nadejda Grosu, iar potrivit devizului de
calcul întocmit de specialistul companiei de asigurări suma prejudiciului material
cauzat mijlocului de transport sus menționat constituie 107 867 lei.
Compania de asigurări a relatat că în baza contractului de asigurare și a ordinului
Directorului general nr. 262-02 din 24 martie 2017 SA „Moldasig” a achitat
despăgubirea de asigurare în mărime de 107 867 lei beneficiarului despăgubirii de
asigurare.
În scopul soluționării litigiului pe cale amiabilă la 01 august 2017 a expediat în
adresa Nadejdei Grosu pretenția nr. 2779 cu propunerea achitării benevole a
prejudiciului material în sumă de 107 867 lei, însă aceasta a rămas fără răspuns.
Prin hotărârea din data de 06 decembrie 2018 a Judecătoriei Strășeni, sediul
Central s-a respins ca fiind neîntemeiată cererea de chemare în judecată înaintată de SA
„Moldasig” împotriva Nadejdei Grosu cu privire la încasarea prejudiciului în ordine de
regres. (f.d.64, 69-75)
Curtea de Apel Chișinău prin decizia din data de 16 aprilie 2019 a respins apelul
declarat de către SA „Moldasig”, a menținut hotărârea din data de 06 decembrie 2018
a Judecătoriei Strășeni, sediul Central. ( f.d. 101,102-109)
În motivarea soluțiilor sale instanțele de judecată au reținut că pentru repararea
prejudiciului patrimonial, prin prisma art. 1398 și 1415 din Codul Civil (în redacția de
până la 01 martie 2019) SA „Moldasig” urma să demonstreze vinovăția Nadejdei Grosu
în comiterea accidentului rutier produs la 24 noiembrie 2016, ori la materialele
dosarului lipsește o hotărâre a organelor abilitate, prin care să fie stabilită vinovăția
Nadejdei Grosu.
Instanțele de judecată nu au reținut ca probă raportul privind propunerea de
neîncepere a urmării penale din 09 decembrie 2016, în care este indicat că vinovat de
comiterea accidentului rutier este pietonul Nadejda Grosu, care aflându-se în stare de
ebrietate cu grad avansat, contrar prevederilor art. 113, alin. (4) și (5) din RCR, pe timp
de noapte, pe traseul neiluminat și ceață, fără a purta haine fluorescente reflectorizante,
se deplasa pe partea carosabilă, pe mijloc, la întâmpinarea automobilului „Mercedes
GL” cu număr de înmatriculare xxxxx, motiv, din care șoferul automobilului nu a avut
posibilitate tehnică de a evita tamponarea cu aceasta, or din conținutul acestui înscris
2
nu rezultă vinovăția Nadejdei Grosu. Mai mult, s-a stabilit că în cadrul procesului penal
Nadejda Grosu a avut calitatea procesuală și a fost audiată ca parte vătămată.
De asemenea, instanțele de judecară au constatat că SA „Moldasig” nu a respectat
prevederile art. 22, alin. (121) din Legea nr. 414-XVI din 22 decembrie 2006 cu privire
la asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule,
ori nu a invitat la procesul de constatare a pagubelor persoana vinovată de producerea
accidentului pentru a-i oferi posibilitatea de a se expune dacă prejudiciile constatate de
asigurătorul de bunuri coincid cu cele produse în accidentul în care a fost implicată.
Astfel, instanțele de judecată au concluzionat ca fiind neîntemeiată și urmează a fi
respinsă petenția SA „Moldasig” cu privire la repararea prejudiciului în ordine de
regres, ca consecință și pretenția cu privire la încasarea cheltuielilor de judecată
urmează a fi respinsă, ori prin prisma art. 94 din Codul de procedură civilă instanța
judecătorească obligă partea care a pierdut procesul să plătească, la cererea părții care
a avut câștig de cauză cheltuielile de judecată.
Împotriva deciziei instanței de apel, la 19 august 2019 a depus recurs SA
„Moldasig”, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel
și a hotărârii instanței de fond cu emiterea unei noi hotărâri privind admiterea cererii de
chemare în judecată.
În motivarea recursului societatea recurentă a indicat că instanța de apel a
interpretat eronat legea, ori în temeiul art. 1415, alin. (1), art. 1329, alin. (1) și art. 1398,
alin. (1) din Codul civil (în redacția de până la 01 martie 2019) raportat la materialul
probator administrat acțiunea urma să fie admisă dat fiind faptul că vinovăția Nadejdei
Grosu a fost demonstrată.
SA „Moldasig” a menționat că antrenarea răspunderii civile delictuale este
condiționată de existența unui prejudiciu, a raportului de cauzalitate dintre fapta ilicită
și prejudiciu, precum și vinovăția celui care a cauzat prejudiciul, constând din intenția,
neglijența sau imprudența cu care a acționat.
Astfel, societatea recurentă a susținut că faptul neatragerii Nadejdei Grosu la
răspundere nu o exonerează de repararea prejudiciului în urma accidentului rutier, ori
acesta s-a produs din vinovăția pietonului, care contrar prevederilor art. 113, alin. (4) și
(5) din RCR, pe timp de noapte, pe traseul neiluminat și ceață, fără a purta haine
fluorescente reflectorizante, se deplasa pe partea carosabilă, pe mijloc, la întâmpinarea
automobilului „Mercedes GL” cu număr de înmatriculare xxxxx.
În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă recursul se
declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă
legea nu prevede altfel.
Materialele cauzei atestă că decizia Curții de Apel Chiținău a fost pronunțată la
16 aprilie 2019, a fost publicată pe portalul național al instanțelor de judecată la 15 mai
2019, expediată în adresa participanților la proces la 16 mai 2019. Confirmare privind
recepționarea copiei deciziei de către societatea recurentă la materialele dosarului
lipsește.
În aceste cirsumstanțe recursul declarat de către SA „Moldasig” la 19 august 2019,
se consideră a fi depus în termen.
3
Examinând temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele
cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia, că recursul declarat de către SA
„Moldasig” este inadmisibil din următoarele considerente.
Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă, că
SA „Moldasig” a indicat argumente ce țin de dezacordul cu felul în care instanțele de
judecată au apreciat înscrisurile probatorii și au constatat circumstanțele cauzei. Nu pot
fi reținute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de reaprecierea
probelor, fapt inadmisibil în recurs.
Conform regulilor din Secțiunea a 2-a din Capitolul XXXVIII al Codului de
procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către
instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre
probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara
controlului instanței de recurs.
Recursul exercitat conform secțiunii a 2 - a are caracter devolutiv numai asupra
problemelor de drept material și procesual, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar
nu și temeinicia în fapt.
Astfel, completul Colegiului constată că argumentele invocate în recurs nu pot
constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acesta nu se încadrează în cele expres
stabilite la art. 432, alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.
În conformitate cu prevederilor art. 432, alin. (1) al Codului de procedură civilă
părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declarare recurs în cazul în care se
invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a
normelor de drept procesual.
Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se
consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau
aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la
alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care
acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care
instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a
fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și
libertăților fundamentale ale omului.
În conformitate cu art. 433, lit. a) al Codului de procedură civilă cererea de recurs
se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile
prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) și (4).
Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie
capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să
posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în recursul declarat
de către SA „Moldasig” asemenea aspecte nu se regăsesc.
În speță, completul Colegiului menționează, că recursul în cauză conține obiecții
de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanța de apel,
primind o apreciere corespunzătoare.
4
În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentei la
soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în
care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.
Drept urmare, se reține că argumentele invocate de recurentei nu pot constitui
temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau
aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa cum
formal invocă SA „Moldasig”, și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei
recurate.
În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul
declarat de către SA „Moldasig” inadmisibil.
Conform celor expuse, în temeiul art. 431, alin. (1) și (2), art. 433, lit. a), 440, alin.
(1) și (11) ale Codului de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
dispune:
Recursul, declarat de către Societatea pa Acțiuni „Moldasig”, se consideră
inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Dumitru Mardari
judecătorii Victor Burduh
Maria Ghervas
5