2ra-2015/19 — cu privire la încasarea prejudiciului în ordine de regres și a cheltuielilor de judecată

Dosarul nr. 2ra-2015/19

Instanța de fond: Judecătoria Strășeni, sediul Central – S. Slobodzean

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – M. Guzun, I. Țurcan, L. Prutean

ÎNCHEIERE

20 noiembrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Victor Burduh

Maria Ghervas

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Societatea pe Acțiuni

„Moldasig”,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Societatea pe

Acțiuni „Moldasig” împotriva Nadejdei Grosu cu privire la încasarea prejudiciului în

ordine de regres și a cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din data de 16 aprilie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care

s-a respins apelul declarat de către Societatea pe Acțiuni „Moldasig”, s-a menținut

hotărârea din data de 06 decembrie 2018 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central,

constată:

La 05 aprilie 2018 Societatea pe Acțiuni „Moldasig” (în continuare SA

„Moldasig”) a depus cerere de chemare în judecată împotriva Nadejdei Grosu, prin care

a solicitat încasarea prejudiciului în ordine de regres în mărime de 107 867 lei și a

cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii de chemare în judecată societatea reclamantă a indicat că în

rezultatul accidentului produs la 24 noiembrie 2016 în mun. Chișinău a fost deteriorat

autoturismul de model „Mercedes-Benz” GL 350 cu numărul de înmatriculare xxxxx,

la volanul căruia se afla Igor Borziac. Conform contractului de asigurare nr. ACA/16

455 din 01 aprilie 2016, SA „Maib-Leasing” a asigurat la SA „Moldasig” autoturismul

nominalizat conform condițiilor speciale de asigurare facultativă a mijloacelor de

transport Auto-Casco.

La 25 noiembrie 2016 persoana păgubită Igor Borziac a depus în adresa companiei

de asigurări o cerere de despăgubire, în rezultatul căreia SA „Moldasig” a deschis

dosarul de daune nr. D/ Casco/16-1268. În cadrul examinării dosarului de daune s-a

stabilit că la data de 24 noiembrie 2016, aproximativ la ora 23:00, Igor Borziac,

1

conducând mijlocul de transport asigurat pe traseul M-2, Chișinău – Orhei, din direcția

localității Cricova spre Măgdăcești, a tamponat pietonul Nadejda Grosu. Cazul a fost

investigat de organul de urmărire penală. Prin ordonanța de neîncepere a urmăririi

penale din 16 decembrie 2016, s-a constatat că accidentul a fost provocat de pietonul

Nadejda Grosu, care aflându-se în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat, contrar

prevederilor Regulamentului circulației rutiere și Legii privind siguranța traficului

rutier, pe timp de noapte și în condiții de vizibilitate redusă, fără să se asigure, a ieșit

pe carosabil, fiind tamponată de autoturismul de model „Mercedes-Benz” GL 350 cu

numărul de înmatriculare xxxxx.

SA „Moldasig” a menționat că potrivit materialelor acumulate în cadrul

investigării producerii accidentului, vinovat de încălcarea Regulamentului circulației

rutiere și de cauzarea pagubei automobilului Mercedes-Benz GL 350 cu număr de

înmatriculare xxxxx a fost recunoscut pietonul Nadejda Grosu, iar potrivit devizului de

calcul întocmit de specialistul companiei de asigurări suma prejudiciului material

cauzat mijlocului de transport sus menționat constituie 107 867 lei.

Compania de asigurări a relatat că în baza contractului de asigurare și a ordinului

Directorului general nr. 262-02 din 24 martie 2017 SA „Moldasig” a achitat

despăgubirea de asigurare în mărime de 107 867 lei beneficiarului despăgubirii de

asigurare.

În scopul soluționării litigiului pe cale amiabilă la 01 august 2017 a expediat în

adresa Nadejdei Grosu pretenția nr. 2779 cu propunerea achitării benevole a

prejudiciului material în sumă de 107 867 lei, însă aceasta a rămas fără răspuns.

Prin hotărârea din data de 06 decembrie 2018 a Judecătoriei Strășeni, sediul

Central s-a respins ca fiind neîntemeiată cererea de chemare în judecată înaintată de SA

„Moldasig” împotriva Nadejdei Grosu cu privire la încasarea prejudiciului în ordine de

regres. (f.d.64, 69-75)

Curtea de Apel Chișinău prin decizia din data de 16 aprilie 2019 a respins apelul

declarat de către SA „Moldasig”, a menținut hotărârea din data de 06 decembrie 2018

a Judecătoriei Strășeni, sediul Central. ( f.d. 101,102-109)

În motivarea soluțiilor sale instanțele de judecată au reținut că pentru repararea

prejudiciului patrimonial, prin prisma art. 1398 și 1415 din Codul Civil (în redacția de

până la 01 martie 2019) SA „Moldasig” urma să demonstreze vinovăția Nadejdei Grosu

în comiterea accidentului rutier produs la 24 noiembrie 2016, ori la materialele

dosarului lipsește o hotărâre a organelor abilitate, prin care să fie stabilită vinovăția

Nadejdei Grosu.

Instanțele de judecată nu au reținut ca probă raportul privind propunerea de

neîncepere a urmării penale din 09 decembrie 2016, în care este indicat că vinovat de

comiterea accidentului rutier este pietonul Nadejda Grosu, care aflându-se în stare de

ebrietate cu grad avansat, contrar prevederilor art. 113, alin. (4) și (5) din RCR, pe timp

de noapte, pe traseul neiluminat și ceață, fără a purta haine fluorescente reflectorizante,

se deplasa pe partea carosabilă, pe mijloc, la întâmpinarea automobilului „Mercedes

GL” cu număr de înmatriculare xxxxx, motiv, din care șoferul automobilului nu a avut

posibilitate tehnică de a evita tamponarea cu aceasta, or din conținutul acestui înscris

2

nu rezultă vinovăția Nadejdei Grosu. Mai mult, s-a stabilit că în cadrul procesului penal

Nadejda Grosu a avut calitatea procesuală și a fost audiată ca parte vătămată.

De asemenea, instanțele de judecară au constatat că SA „Moldasig” nu a respectat

prevederile art. 22, alin. (121) din Legea nr. 414-XVI din 22 decembrie 2006 cu privire

la asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule,

ori nu a invitat la procesul de constatare a pagubelor persoana vinovată de producerea

accidentului pentru a-i oferi posibilitatea de a se expune dacă prejudiciile constatate de

asigurătorul de bunuri coincid cu cele produse în accidentul în care a fost implicată.

Astfel, instanțele de judecată au concluzionat ca fiind neîntemeiată și urmează a fi

respinsă petenția SA „Moldasig” cu privire la repararea prejudiciului în ordine de

regres, ca consecință și pretenția cu privire la încasarea cheltuielilor de judecată

urmează a fi respinsă, ori prin prisma art. 94 din Codul de procedură civilă instanța

judecătorească obligă partea care a pierdut procesul să plătească, la cererea părții care

a avut câștig de cauză cheltuielile de judecată.

Împotriva deciziei instanței de apel, la 19 august 2019 a depus recurs SA

„Moldasig”, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel

și a hotărârii instanței de fond cu emiterea unei noi hotărâri privind admiterea cererii de

chemare în judecată.

În motivarea recursului societatea recurentă a indicat că instanța de apel a

interpretat eronat legea, ori în temeiul art. 1415, alin. (1), art. 1329, alin. (1) și art. 1398,

alin. (1) din Codul civil (în redacția de până la 01 martie 2019) raportat la materialul

probator administrat acțiunea urma să fie admisă dat fiind faptul că vinovăția Nadejdei

Grosu a fost demonstrată.

SA „Moldasig” a menționat că antrenarea răspunderii civile delictuale este

condiționată de existența unui prejudiciu, a raportului de cauzalitate dintre fapta ilicită

și prejudiciu, precum și vinovăția celui care a cauzat prejudiciul, constând din intenția,

neglijența sau imprudența cu care a acționat.

Astfel, societatea recurentă a susținut că faptul neatragerii Nadejdei Grosu la

răspundere nu o exonerează de repararea prejudiciului în urma accidentului rutier, ori

acesta s-a produs din vinovăția pietonului, care contrar prevederilor art. 113, alin. (4) și

(5) din RCR, pe timp de noapte, pe traseul neiluminat și ceață, fără a purta haine

fluorescente reflectorizante, se deplasa pe partea carosabilă, pe mijloc, la întâmpinarea

automobilului „Mercedes GL” cu număr de înmatriculare xxxxx.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel.

Materialele cauzei atestă că decizia Curții de Apel Chiținău a fost pronunțată la

16 aprilie 2019, a fost publicată pe portalul național al instanțelor de judecată la 15 mai

2019, expediată în adresa participanților la proces la 16 mai 2019. Confirmare privind

recepționarea copiei deciziei de către societatea recurentă la materialele dosarului

lipsește.

În aceste cirsumstanțe recursul declarat de către SA „Moldasig” la 19 august 2019,

se consideră a fi depus în termen.

3

Examinând temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele

cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia, că recursul declarat de către SA

„Moldasig” este inadmisibil din următoarele considerente.

Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă, că

SA „Moldasig” a indicat argumente ce țin de dezacordul cu felul în care instanțele de

judecată au apreciat înscrisurile probatorii și au constatat circumstanțele cauzei. Nu pot

fi reținute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de reaprecierea

probelor, fapt inadmisibil în recurs.

Conform regulilor din Secțiunea a 2-a din Capitolul XXXVIII al Codului de

procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către

instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre

probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara

controlului instanței de recurs.

Recursul exercitat conform secțiunii a 2 - a are caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept material și procesual, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar

nu și temeinicia în fapt.

Astfel, completul Colegiului constată că argumentele invocate în recurs nu pot

constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acesta nu se încadrează în cele expres

stabilite la art. 432, alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

În conformitate cu prevederilor art. 432, alin. (1) al Codului de procedură civilă

părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declarare recurs în cazul în care se

invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procesual.

Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la

alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a

fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433, lit. a) al Codului de procedură civilă cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) și (4).

Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie

capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să

posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în recursul declarat

de către SA „Moldasig” asemenea aspecte nu se regăsesc.

În speță, completul Colegiului menționează, că recursul în cauză conține obiecții

de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanța de apel,

primind o apreciere corespunzătoare.

4

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentei la

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în

care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Drept urmare, se reține că argumentele invocate de recurentei nu pot constitui

temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa cum

formal invocă SA „Moldasig”, și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei

recurate.

În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul

declarat de către SA „Moldasig” inadmisibil.

Conform celor expuse, în temeiul art. 431, alin. (1) și (2), art. 433, lit. a), 440, alin.

(1) și (11) ale Codului de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul, declarat de către Societatea pa Acțiuni „Moldasig”, se consideră

inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Victor Burduh

Maria Ghervas

5