2r-621/19 — Încasarea sumei

Dosarul nr. 2r-621/19 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru, judecător – Z. Talpalaru Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, judecători – L. Bulgac, A. Pahopol, G. Dașchevici DECIZIE 20 noiembrie 2019 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Galina Stratulat Svetlana Filincova examinând recursul declarat de Constantin Ciobanu, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de ÎCS „Gas Natural Fenosa Furnizare Energie” SRL către Constantin Ciobanu cu privire la încasarea datoriei în mărime de 17359,46 lei pentru consumul fraudulos de energie electrică, a dobânzii de întârziere în mărime de 8125,18 lei și a cheltuielilor de judecată, împotriva încheierilor din 06 august 2019 și 08 august 2019 ale Curții de Apel Chișinău, prin care s-a restituit apelul declarat de Constantin Ciobanu ca fiind depus în afara termenului legal, iar apelantul nu a solicitat repunerea în termen, con st ată: La 23 februarie 2017, ÎCS „Gas Natural Fenosa Furnizare Energie” SRL a înaintat cerere de chemare în judecată către Constantin Ciobanu cu privire la încasarea datoriei în mărime de 17359,46 lei pentru consumul fraudulos de energie electrică, a dobânzii de întârziere în mărime de 8125,18 lei și a cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 10 aprilie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, cererea de chemare în judecată înaintată de ÎCS „Gas Natural Fenosa Furnizare Energie” SRL a fost admisă parțial, s-a încasat de la Constantin Ciobanu în beneficiul ÎCS „Gas Natural Fenosa Furnizare Energie” SRL cu titlu de dobândă legală de întârziere suma de 8125,18 lei și 764,54 lei cu titlu de cheltuieli a taxei de stat, iar per total suma adjudecată constituind 8 889,72 lei. În rest, acțiunea ÎCS „Gas Natural Fenosa Furnizare Energie” SRL, în partea ce ține de încasarea sumei datoriei, a fost respinsă. La 28 mai 2019, nefiind de acord cu hotărârea din 10 aprilie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, Constantin Ciobanu a contestat-o cu apel, invocând că hotărârea primei instanțe o consideră prematură și neîntemeiată, iar motivele vor fi expuse după ce va lua cunoștință de hotărârea motivată.

Totodată, prin cererea de apel, Constantin Ciobanu a solicitat scutirea de la plata taxei de stat. 1 Prin încheierea din 06 august 2019, corectată (în privința datei de emitere) prin încheierea din 08 august 2019 a Curții de Apel Chișinău, s-a restituit apelul declarat de Constantin Ciobanu ca fiind depus în afara termenului legal, iar apelantul nu a solicitat repunerea în termen. La 25 septembrie 2019, Constantin Ciobanu a declarat recurs împotriva încheierilor din 06 august 2019 și 08 august 2019 ale Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea încheierilor contestate și restituirea spre rejudecare în instanța de apel a problemei soluționată prin încheierea casată. În motivarea recursului a indicat că nu este de acord cu încheierile Curții de Apel Chișinău, care urmează a fi casate, invocând faptul că art. 365 din Codul de procedură civilă nu prevede obligația apelantului de a solicita instanței de apel repunerea în termen.

Suplimentar a menționat că apelul îl consideră declarat în termen, iar instanța de apel i-a încălcat dreptul al un proces echitabil, deoarece nu a citat participanții în ședința prealabilă, lipsindu-l pe apelant de dreptul de a înainta recuzare judecătorului raportor. Totodată, la cererea de recurs, Constantin Ciobanu a anexat o cerere de repunere în termen, adresată Curții de Apel Chișinău, datată cu 25 septembrie 2019 – data înregistrării cererii de recurs, în care recunoaște că a cunoscut faptul că la 10 aprilie 2019 urma să fie pronunțată hotărârea primei instanțe, dar nu s-a prezentat în ședința de judecată, solicitând să-i fie expediat dispozitivul prin poștă. Astfel, în baza art. 116 alin. (4) din Codul de procedură civilă, Constantin Ciobanu a solicitat repunerea în termenul de declarare a apelului.

Studiind materialele dosarului în raport cu cele invocate în recurs și prevederile legale, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Constantin Ciobanu urmează a fi respins din următoarele motive. În conformitate cu art. 425 din Codul de procedură civilă, termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii. În conformitate cu art. 110 din Codul de procedură civilă, termen de procedură este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de acte.

Potrivit materialelor cauzei, încheierea privind restituirea cererii de apel a fost pronunțată de Curtea de Apel Chișinău la 06 august 2019, fiind expediată recurentului pentru cunoștință la 30 august 2019 (f.d. 142). Dat fiind faptul că la materialele cauzei lipsesc înscrisuri care să demonstreze momentul recepționării încheierii de către recurent, iar cererea de recurs a fost înregistrată la 25 septembrie 2019, Colegiul consideră că cererea de recurs a fost depusă în termen. În conformitate cu art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și să mențină încheierea. În conformitate cu art. 428 din Codul de procedură civilă, decizia instanței de recurs, emisă după examinarea recursului împotriva încheierii, rămâne irevocabilă din momentul emiterii.

Decizia se plasează pe pagina web a instanței la data emiterii. Copia deciziei se remite părților în termen de 5 zile de la data emiterii. 2 În speță, se constată că prin încheierea din 06 august 2019, corectată (în privința datei de emitere) prin încheierea din 08 august 2019 a Curții de Apel Chișinău, s-a restituit apelul declarat de Constantin Ciobanu ca fiind depus în afara termenului legal, iar apelantul nu a solicitat repunerea în termen. Recurentul susține că art. 365 din Codul de procedură civilă nu prevede obligația apelantului de a solicita instanței de apel repunerea în termen. Colegiul nu poate reține acest argument al recurentului Constantin Ciobanu, deoarece normele de procedură nu urmează a fi aplicate separat, ci în ansamblu.

Respectiv, în conformitate cu prevederile art. 369 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă, instanța de apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă apelul a fost depus în afara termenului legal, iar apelantul nu solicită repunerea în termen sau instanța de apel a refuzat să efectueze repunerea în termen. Reieșind din norma citată, depunerea unei cereri de repunere în termen nu este o obligație a apelantului, ci un drept, de care poate face uz la dorință. Suplimentar, în conformitate cu prevederile art. 116 alin. (1), (3) și (4) din Codul de procedură civilă, persoanele care, din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui act de procedură pot fi repuse în termen de către instanță.

La cererea de repunere în termen se anexează probele ce dovedesc imposibilitatea îndeplinirii actului. Totodată, trebuie efectuat actul de procedură care nu a fost îndeplinit în termen (să fie depusă cererea, să fie prezentate documentele respective etc). Repunerea în termen nu poate fi dispusă decât în cazul în care partea și-a exercitat dreptul la acțiune înainte de împlinirea termenului de 30 de zile, calculat din ziua în care a cunoscut sau trebuia să cunoască încetarea motivelor care justifică depășirea termenului de procedură. Astfel, argumentul, potrivit căruia recurentul a calculat termenul de declarare a apelului din momentul în care a luat cunoștință de dispozitivul hotărârii primei instanțe, este unul lipsit de suport juridic, or, potrivit prevederilor art. 362 alin. (1) din Codul de procedură civilă, termenul de declarare a apelului este de 30 de zile de la data pronunțării dispozitivului hotărârii, dacă legea nu prevede altfel.

Mai mult, dispozițiile art. 362 alin. (3) din Codul de procedură civilă constituie o garanție a dreptului de apărare, legiuitorul urmărind că persoanele, care din motive întemeiate au omis termenul de apel, pot fi repuse de către instanța de apel, în baza cererii. Totodată, repunerea în termen nu poate fi dispusă decât în cazul în care partea și-a exercitat dreptul la acțiune înainte de împlinirea termenului de 30 de zile, calculat din ziua în care a cunoscut sau trebuia să cunoască încetarea motivelor care justifică depășirea termenului de procedură. Reieșind din înscrisurile anexate la materialele cauzei, recurentul Constantin Ciobanu a cunoscut despre existența hotărârii primei instanțe, deoarece a fost prezent la examinarea în fond a litigiului, fapt confirmat prin procesul-verbal al ședinței de judecată din 26 martie 2019 (f.d.

119-121), în care s-a stabilit că deliberarea și pronunțarea hotărârii urma să aibă loc la 10 aprilie 2019, ora 08.40. acest fapt este recunoscut și de către recurent în cererea din 25 septembrie 2019 (f.d. 152). Astfel, recurentul nu a solicitat instanței de apel repunerea în termen și nu a probat omiterea termenului de contestare a hotărârii. Este de menționat că, legislația procedurală de rând cu stabilirea anumitor drepturi procedurale participanților la proces, instituie și obligația părților de a se folosi cu bună-credință de drepturile lor procedurale, în scopul contracarării oricăror 3 abuzuri de drepturi, la caz, crearea unei concluzii false de prelungire a termenului de depunere a apelului.

Respectiv, reînnoirea acestui termen pe motive, care nu au putere de convingere, poate fi contrară principiului securității raporturilor juridice. Potrivit dispozițiilor art. 10 alin. (1)-(3) din Codul de procedură civilă, sancțiunile procedurale sunt urmările nefavorabile, stabilite de normele de drept procedural civil, care survin pentru subiectul obligat în raport procedural în caz de neîndeplinire sau de îndeplinire defectuoasă a unui act de procedură, precum și în caz de exercitare abuzivă a unui drept procedural. Efectuarea necorespunzătoare a actelor de procedură va fi invocată, în fiecare caz de comitere a încălcării legii, de către judecător sau de participantul care are interes să o invoce.

Sancțiunile procedurale vizează atât actele de procedură ale instanței judecătorești, ale participanților la proces, cât și ale persoanelor legate de activitatea acestora și, în funcție de prevederile legii, constau în anularea actului procedural defectuos, în decăderea din drepturi pentru neîndeplinire în termen a actului de procedură, în obligația de a completa sau a reface actul îndeplinit cu nerespectarea legii, în restabilirea în drepturile încălcate, în aplicarea amenzii judecătorești, în alte măsuri prevăzute de lege. Articolul 6 par. (1) al Convenției pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, garantează fiecăruia dreptul de a se adresa unui tribunal pentru ca ultimul să se pronunțe asupra drepturilor și obligațiilor sale civile.

În acest sens, este de menționat că limitarea accesului la o curte sau la un tribunal nu se conciliază cu art. 6 par. (1) al Convenției decât în cazul în care acestea urmăresc un scop legitim și există un raport de proporționalitate între mijloacele utilizate și scopul vizat. Din această perspectivă, instanța de recurs concluzionează că, recursul declarat de Constantin Ciobanu împotriva încheierilor din 06 august 2019 și 08 august 2019 ale Curții de Apel Chișinău, este neîntemeiat, iar actul de discreție al instanței de apel urmează a fi menținut de către instanța de recurs. Luând în considerație cele expuse și în temeiul art. 427 lit. a), art. 428 din Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d e c i d e: Se respinge recursul declarat de Constantin Ciobanu.

Se mențin încheierile din 06 august 2019 și 08 august 2019 ale Curții de Apel Chișinău, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de ÎCS „Gas Natural Fenosa Furnizare Energie” SRL către Constantin Ciobanu cu privire la încasarea datoriei în mărime de 17359,46 lei pentru consumul fraudulos de energie electrică, a dobânzii de întârziere în mărime de 8125,18 lei și a cheltuielilor de judecată. Decizia este irevocabilă. Președintele ședinței, Judecătorul Ala Cobăneanu, Judecătorii Galina Stratulat, Svetlana Filincova 4