2ra-2042/19 — cu privire la repararea prejudiciului material și moral
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- cu privire la repararea prejudiciului material şi moral
- Temei legal
- Temeiurile inadmisibilităţii recursului
2ra-2042/19 — cu privire la repararea prejudiciului material și moral (Curtea Supremă de Justiție, 2019)
Dosarul nr. 2ra-2042/19
Instanța de fond: Judecătoria Bălți, sediul Central – N. Costaș
Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți – A. Gheorghieș, A. Toderaș, E. Bejenaru
ÎNCHEIERE
13 noiembrie 2019 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție,
în componența:
Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari
judecătorii Victor Burduh
Maria Ghervas
examinând admisibilitatea recursului declarat de către Valentina Leonovici,
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Valentina
Leonovici împotriva avocatului Iulian Paciurca și Biroului Asociat de Avocați Bălți cu
privire la repararea prejudiciului material și moral,
împotriva deciziei din data de 23 aprilie 2019 a Curții de Apel Bălți, prin care
s-a respins apelul declarat de către Valentina Leonovici, s-a menținut hotărârea din data
de 10 decembrie 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul Central,
constată:
La 20 iulie 2018 Valentina Leonovici a depus cerere de chemare în judecată
împotriva avocatului Iulian Paciurca și Biroului Asociat de Avocați Bălți, prin care a
solicitat încasarea în mod solidar a prejudiciului material în sumă de 3 000 lei și
prejudiciului moral în sumă de 30 000 lei.
În motivarea cererii de chemare în judecată Valentina Leonovici a indicat că la 02
octombrie 2015 între aceasta și avocatul Iulian Paciurca a fost încheiat contractul de
asistență juridică, obiectul contractului îl constituie acordarea asistenței juridice în
scopul apărării drepturilor și intereselor Valentinei Leonovici la examinarea cauzei
civile privind litigiul de muncă. Pentru serviciile de asistență juridică reclamanta i-a
achitat avocatului Iulian Paciurca suma de 3 000 lei.
Reclamanta a menționat că în baza plângerii acesteia, în anul 2015 la
întreprinderea SRL „Clasicus Nord”, unde a activat în calitate de bucătar, a fost efectuat
un control de către Inspecția Muncii. În urma controlului s-a stabilit că administratorul
Iurie Albu a comis o serie de încălcări și anume: utilizarea muncii nedeclarate a
salariatei Valentina Leonovici, neperfectarea contractului individual de muncă în formă
scrisă și neperfectarea carnetului de muncă. În privința administratorului a fost întocmit
1
procesul-verbal cu privire la contravenție din 30 iunie 2015, care a fost expediat în
instanța de judecată pentru examinare conform competenței.
Prin hotărârea Judecătoriei Bălți din 30 iunie 2015 Iurie Albu a fost recunoscut
vinovat de comiterea contravenției prevăzute de art.55/1 din Codul contravențional,
fiindu-i aplicată sancțiune contravențională sub formă de amendă în mărime de 250
unități contravenționale.
Nefiind de acord cu hotărârea menționată, la 07 octombrie 2015 Valentina
Leonovici a declarat recurs, invocând că nu a fost citată la ședințele de judecată în
cadrul dosarului contravențional, unde ea urma să aibă calitatea de victimă.
La 28 octombrie 2015 avocatul Iulian Paciurca a impus-o să semneze o cerere,
care a fost depusă la Curtea de Apel Bălți, și doar după ședința de judecată a aflat că a
semnat o cerere prin care a renunțat la cererea de recurs.
Ulterior, la 18 ianuarie 2016 Valentina Leonovici a depus cerere de chemare în
judecată împotriva SRL „Clasicus Nord” privind obligarea achitării contribuțiilor de
asigurări sociale, iar la 23 ianuarie 2017 avocatul Iulian Paciurca i-a dat reclamantei să
semneze o cerere dactilografiată, în limba de stat, pe care Valentina Leonovici a
semnat-o. După ce a semnat cererea a aflat că a semnat o cerere de renunț la acțiunea
înaintată împotriva SRL „Clasicus Nord”. Aflând despre conținutul cererii date a reușit
să înștiințeze instanța că avocatul Iulian Paciurca nu i-a explicat conținutul cererii de
renunț la acțiune și nu este de acord cu aceasta.
Reclamanta a menționat faptul că este vorbitoare de limbă rusă și nu știe limba
română, de aceea consideră că avocatul Iulian Paciurca s-a folosit cu rea-credință de
acest fapt și a dus-o în eroare în ceea ce privește esența cererilor întocmite de către
acesta și a impus-o să semneze mai multe cereri fără a-i explica esența acestora și fără
a-i traduce conținutul lor.
În opinia Valentinei Leonovici, avocatul Iulian Paciurca nu i-a acordat asistență
juridică calificată la care este obligat conform contractului de asistență juridică și prin
lege, de aceea consideră că neîntemeiat i-a achitat suma de 3 000 lei. Mai mult, avocatul
a dat dovadă de o conduită necorespunzătoare unui avocat în relația cu clientul său prin
inducerea în eroare referitor la esența și conținutul cererilor întocmite, cât și prin
acționarea în detrimentul intereselor clientului său.
Prin acțiunile avocatului Iulian Paciurca, reclamantei i-a fost cauzat un prejudiciu
material în sumă de 3 000 lei și moral, exprimat prin stări de retrăire, stresuri psiho-
emoționale suferite, mărimea acestuia constituind suma de 30 000 lei, prejudiciu care
în opinia Valentinei Leonovici urmează a fi încasat în mod solidar de la Iulian Paciurca
și Biroul Asociat de Avocați Bălți.
Prin hotărârea judecătoriei Bălți, sediul Central din data de 10 decembrie 2018
s-a respins cererea de chemare în judecată depusă de către Valentina Leonovici. ( f.d.
55,59-61)
Curtea de Apel Bălți prin decizia din data de 23 aprilie 2019 a respins apelul
declarat de către Valentina Leonovici, a menținut hotărârea din data de 10 decembrie
2018 a Judecătoriei Bălți, sediul Central. ( f.d. 101,102-109)
Instanțele au concluzionat ca fiind neîntemeiată pretenția Valentinei Leonovici cu
privire la încasarea prejudiciului material, ori careva probe concludente și pertinente
2
din care ar urma că avocatul Iulian Paciurca nu și-a îndeplinit sau a îndeplinit
necorespunzător obligațiile asumate prin contractul de asistență juridică nu au fost
prezentate.
Mai mult, instanțele de judecată au reținut că Comisia pentru Etică și Disciplină
din cadrul Uniunii Avocaților din RM s-a expus deja prin răspunsurile din 13 noiembrie
2017 și 27 martie 2018 pe marginea comportamentului avocatului Iulian Paciurca și nu
a constatat careva abateri disciplinare în acțiunile avocatului, acesta acționând în
conformitate cu prevederile legislației în vigoare.
Referitor la pretenția cu privire la repararea prejudiciului moral instanțele de
judecată au concluzionat că în speță nu au fost întrunite condițiile necesare pentru
încasarea acestuia, ori nu există o hotărâre/ decizie emisă de către organele competente
în privința avocatului Iulian Paciurca cu privire la constatarea abaterii disciplinare în
cadrul acordării asistenței juridice Valentinei Leonovici.
Argumentul Valentinei Leonovici precum că instanța de fond și-au asumat un rol
de apărător al avocatului Iulian Paciurca și al Biroului Asociat de Avocați Bălți, a fost
apreciat critic de instanța de apel, ori toate concluziile instanței expuse în hotărâre au
la bază suportul probator prezentat de către reclamantă, iar avocatul Iulian Paciurca
și-a manifestat dezacordul cu acțiunea, prin solicitarea de a scoate cererea de pe rol.
Împotriva deciziei instanței de apel, la 14 august 2019 a declarat recurs Valentina
Leonovici, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel
și a hotărârii instanței de fond cu emiterea unei noi hotărâri privind admiterea cererii de
chemare în judecată. ( f.d. 115-118)
În motivarea recursului Valentina Leonovici a indicat că instanțele de judecată nu
au respectat principiul contradictorialității și egalității armelor, prin faptul că și-au
asumat rolul de apărător al avocatului Iulian Paciurca și al Biroului Asociat de Avocați
Bălți, ori ultimii nu au prezentat nici o referință și nici o probă în privința fondului
cauzei.
De asemenea, instanțele de judecată au interpretat eronat legea și anume
prevederile art. 602 din Codul civil (în redacția de până la 01 martie 2019), aplicând
direct raportul juridic civil, ori debitorul este ținut să-l despăgubească pe creditor pentru
prejudiciul cauzat astfel, dacă nu dovedește că neexecutarea obligației nu-i este
imputabilă. În opinia recurentei, avocatul Iulian Paciurca, care are calitatea de debitor
al obligației de a face, nu a executat obligația ce rezultă din contractul de asistență
juridică, iar Valentina Leonovici fiind nevoită să suporte prejudiciul cauzat prin
prestația defectuoasă a asistenței juridice.
Instanța de apel a exclus răspunderea civilă a avocatului Iulian Paciurca,
întemeindu-și soluția pe concluziile Comisiei pentru Etică și Disciplină din cadrul
Uniunii Avocaților din RM, care în opinia recurentei este eronată, ori răspunderea civilă
poate interveni independent de răspunderea disciplinară și nu se exclud reciproc.
Valentina Leonovici a mai indicat că instanțele de judecată au apreciat arbitrar
probele, ori în speță s-a demonstrat că asistența juridică acordată de avocatul Iulian
Paciurca nu este efectivă.
3
La 01 octombrie 2019 avocatul Iulian Paciurca a depus referință la cererea de
recurs înaintată de către Valentina Leonovici, prin care a solicitat declararea recursului
ca fiind inadmisibil. ( f.d. 136)
Biroul Asociat de Avocați Bălți la 18 octombrie 2019 a depus referință la recursul
înaintat de către Valentina Leonovici, solicitând declararea acestuia ca fiind
inadmisibil, ori acesta nu conține temeiurile prevăzute de art. 432, alin. (2), lit. a), c) și
alin. (4) din Codul de procedură civilă.
În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă recursul se
declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă
legea nu prevede altfel.
Materialele cauzei atestă că Curtea de Apel Bălți a pronunțat decizia la
23 aprilie 2019, a publicat-o pe portalul național al instanțelor de judecată la 26 iunie
2019, a expediat-o în adresa participanților la proces la 02 iulie 2019. Valentina
Leonovici a recepționat copia deciziei instanței de apel la 04 iulie 2019. ( f.d. 112)
În aceste circumstanțe recursul declarat de către Valentina Leonovici, la 14 august
2019 se consideră a fi depus în termen.
Examinând temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele
cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia, că recursul declarat de către Valentina
Leonovici este inadmisibil din următoarele considerente.
Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă, că
Valentina Leonovici a indicat argumente ce țin de dezacordul cu felul în care instanțele
de judecată au apreciat înscrisurile probatorii și au constatat circumstanțele cauzei. Nu
pot fi reținute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de reaprecierea
probelor, fapt inadmisibil în recurs.
Conform regulilor din Secțiunea a 2-a din Capitolul XXXVIII din Codul de
procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către
instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre
probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara
controlului instanței de recurs.
Recursul exercitat conform secțiunii a 2 - a are caracter devolutiv numai asupra
problemelor de drept material și procesual, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar
nu și temeinicia în fapt.
Astfel, completul Colegiului constată că argumentele invocate în recurs nu pot
constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acesta nu se încadrează în cele expres
stabilite la art. 432, alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.
În conformitate cu prevederilor art. 432, alin. (1) din Codul de procedură civilă
părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declarare recurs în cazul în care se
invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a
normelor de drept procesual.
Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se
consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau
aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la
alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care
4
acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care
instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a
fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și
libertăților fundamentale ale omului.
În conformitate cu art. 433, lit. a) din Codul de procedură civilă cererea de recurs
se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile
prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) și (4).
Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie
capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să
posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în recursul declarat
de către Valentina Leonovici asemenea aspecte nu se regăsesc.
În speță, completul Colegiului menționează, că recursul în cauză conține obiecții
de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanța de apel,
primind o apreciere corespunzătoare.
În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentei la
soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în
care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.
Drept urmare, se reține că argumentele invocate de recurentă nu pot constitui temei
de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea
eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa cum formal
invocă Valentina Leonovici, și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei
recurate.
În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul
declarat de către Valentina Leonovici inadmisibil.
Conform celor expuse, în temeiul art. 431, alin. (1) și (2), art. 433, lit. a), 440, alin.
(1) și (11) ale Codului de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
dispune:
Recursul, declarat de către Valentina Leonovici, se consideră inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Dumitru Mardari
judecătorii Victor Burduh
Maria Ghervas
5