2rh-130/19 — cu privire la încasarea datoriei, constatarea încetării contractelor de fidejusiune, încasarea cheltuielilor de judecată

2rh-130/19 — cu privire la încasarea datoriei, constatarea încetării contractelor de fidejusiune, încasarea cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 2rh-130/19

Prima instanță: Judecătoria Orhei sediul central (jud. C. Troianovschi)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. L. Bulgac, G. Dașchevici, A. Panov)

Instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție (A. Cobăneanu, S. Filincova, D. Mardari)

ÎNCHEIERE

13 noiembrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Svetlana Filincova

Ala Cobăneanu

examinând cererea de revizuire depusă de Tudor Vrabie

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Băncii Comerciale

„Moldindconbank” Societate pe Acțiuni împotriva lui Tudor Vrabie cu privire la

încasarea datoriei și a cheltuielilor de judecată și la

cererea reconvențională a lui Tudor Vrabie împotriva Băncii Comerciale

„Moldindconbank” Societate pe Acțiuni cu privire la constatarea încetării

contractelor de fidejusiune

împotriva deciziei din 16 octombrie 2019 a Curții Supreme de Justiție, prin

care a fost respins recursul declarat de Tudor Vrabie și menținute încheierile din

16 mai 2019 și 5 iunie 2019 ale Curții de Apel Chișinău

constată:

La 2 februarie 2018, BC „Moldindconbank” SA a depus cerere de chemare

în judecată împotriva lui Tudor Vrabie, intervenient accesoriu SRL „Stealz” cu

privire la încasarea datoriei și a cheltuielilor de judecată.

Întemeindu-și pretențiile în baza dispozițiilor art. 8, 11, 512, 513, 514, 572,

1146, 1156, 1236, 1237, 1238, 1240, 1243 Cod civil și art. 82, 94, 166, 167, 174 și

175 CPC, a solicitat admiterea acțiunii, încasarea în beneficiul

BC „Moldindconbank” SA de la Tudor Vrabie a datoriei în mărime de 990755,52

de dolari SUA și a taxei de stat în mărime de 50000 de lei achitată la depunerea

cererii de chemare în judecată.

Prin cererea de majorare a cuantumului pretențiilor, BC „Moldindconbank”

SA a solicitat încasarea în beneficiul BC „Moldindconbank” SA de la Tudor

Vrabie a datoriei în mărime de 1079884 de dolari SUA, a taxei de stat în mărime

de 50000 de lei achitată la depunerea cererii de chemare în judecată și a

cheltuielilor de asigurare a acțiunii în mărime de 2160 de lei.

1

La 4 iulie 2018, Tudor Vrabie, reprezentat de avocatul Aliona Proni a depus

cerere reconvențională împotriva BC „Moldindconbank” SA, intervenient

accesoriu SRL „Stealz” cu privire la constatarea încetării contractelor de

fidejusiune.

Întemeindu-și pretențiile în baza dispozițiilor art. 9 alin. (1), 483 alin. (2),

513, 1158, 1167 alin. (2) Cod civil, a solicitat admiterea acțiunii reconvenționale și

constatarea încetării contractelor de fidejusiune nr. 194/1-F din 5 octombrie 2015,

nr. 246/1-F din 26 noiembrie 2015 și nr. 1-F din 22 august 2017.

Prin hotărârea din 15 martie 2019 a Judecătoriei Orhei sediul central, a fost

admisă acțiunea BC „Moldindconbank” SA.

A fost încasată de la Tudor Vrabie în beneficiul BC „Moldindconbank” SA

suma datoriei în baza contractelor de credit nr. 194/1 din 5 octombrie 2015 și

nr. 246/1 din 26 noiembrie 2015 și a tranzacției de împăcare prin mediere

nr. 331/2017 din 22 august 2017 în mărime de 1079884 de dolari SUA sau

echivalentul sumei menționate în lei la momentul executării hotărârii și cheltuielile

de judecată în sumă de 50000 de lei ce constituie taxa de stat achitată la depunerea

acțiunii și suma de 2160 de lei cu titlu de cheltuieli de executare.

A fost respinsă cererea reconvențională înaintată de Tudor Vrabie ca

neîntemeiată.

La 26 martie 2019, prin intermediul Oficiului Poștal, Tudor Vrabie,

reprezentat de avocatul Călin Bobuțac a declarat apel nemotivat împotriva hotărârii

din 15 martie 2019 a Judecătoriei Orhei sediul central, solicitând admiterea

acestuia, casarea integrală a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri

de respingere a acțiunii înaintate de BC „Moldindconbank” SA și admitere a

cererii lui reconvenționale.

Prin încheierea din 16 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău, nu s-a dat curs

cererii de apel depuse de Tudor Vrabie, fiindu-i acordat termen până la 3 iunie

2019 pentru achitarea taxei de stat în mărime de 18750 de lei și prezentarea

apelului motivat, în limba de stat.

Prin încheierea din 5 iunie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost restituit ca

nemotivat și netimbrat apelul declarat de Tudor Vrabie, reprezentat de avocatul

Călin Bobuțac.

Prin decizia din 16 octombrie 2019 a Curții Supreme de Justiție, a fost

respins recursul declarat de Tudor Vrabie și menținute încheierile din 16 mai 2019

și 5 iunie 2019 ale Curții de Apel Chișinău.

La 18 octombrie 2019, Tudor Vrabie a depus cerere de revizuire împotriva

deciziei din 16 octombrie 2019 a Curții Supreme de Justiție, solicitând admiterea

acesteia, casarea deciziei instanței de recurs, casarea încheierilor din 16 mai 2019

și 5 iunie 2019 ale Curții de Apel Chișinău, cu emiterea unei noi decizii prin care

să fie restituită cauza la etapa soluționării chestiunii primirii apelului declarat de

către el la 26 martie 2019.

În motivarea cererii de revizuire a invocat ca fiind eronată concluzia

instanței de recurs cu referire la faptul că încheierea din 16 mai 2019 a instanței de

apel a fost expediată la 20 mai 2019 ora 13:24 la adresa electronică a

reprezentantului apelantului, avocatul Călin Bobuțac și că mențiuni de eroare

2

tehnică odată cu expedierea actului judecătoresc menționat la adresa electronică a

avocatului lipsesc, nu au fost prezentate instanței de judecată, deci lipsesc, or, erori

tehnice au fost depistate la recepționarea respectivului mesaj.

A remarcat că avocatul Călin Bobuțac prezintă un extras din poșta sa

electronică care demonstrează că, de fapt, mesajul la care a fost anexată încheierea

din 16 mai 2019 remis de reprezentantul Curții de Apel Chișinău, nu a fost

recepționat și comunicat avocatului Călin Bobuțac din cauza factorilor tehnici.

Această informație a aflat doar după ce a făcut cunoștință cu argumentele

instanței de recurs, astfel, ca urmare a acestora avocatul Călin Bobuțac a solicitat

ajutorul unui specialist în domeniul tehnologiilor informaționale pentru a afla

motivul de ce nu a primit mesajul în poșta sa electronică.

Așadar, au devenit cunoscute unele circumstanțe esențiale ale cauzei care nu

au fost și nu au putut fi cunoscute și anume, faptul că mesajul electronic prin care a

fost transmisă încheierea din 16 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău, nu a fost

recepționat și nici văzut de către avocatul Călin Bobuțac în compartimentul

„Inbox” (mesaje primite), deoarece a fost recepționat automat în compartimentul

„Spam” al căsuței poștale.

A conchis că adresa electronică a expeditorului prin care a fost transmisă

scrisoarea de însoțire și încheierea din 16 mai 2019 a instanței de apel, a fost

catalogată de poșta electronică Gmail ca fiind o adresă Spam (dubioasă), iar

mesajul electronic cu aceste acte nu a fost recepționat de către avocatul Călin

Bobuțac.

A accentuat că acest mesaj electronic nu a fost nicidecum șters sau plasat în

coșul de gunoi.

Unul din motivele identificării acestui mesaj ca spam, îl constituie însăși

adresa electronică a expeditorului (jqsansespoir@gmail.com), care constituie o

componență de litere minuscule, fără spațiu între ele, iar modelele de litere și

frecvența utilizării acestor litere, au fost identificate de poșta electronică Gmail ca

fiind o adresă electronică suspectă, fapt ce a servit temei pentru programul de filtru

al Gmail să califice această adresă electronică ca fiind una suspectă.

La 1 noiembrie 2019, BC „Moldindconbank” SA a depus referință la cererea

de revizuire depusă de Tudor Vrabie, solicitând respingerea ca inadmisibilă a

cererii de revizuire.

La 12 noiembrie 2019, Tudor Vrabie a depus cerere de revizuire

suplimentară, prin care la fel a solicitat admiterea acesteia, casarea deciziei

instanței de recurs, casarea încheierilor din 16 mai 2019 și 5 iunie 2019 ale Curții

de Apel Chișinău, cu emiterea unei noi decizii prin care să fie restituită cauza la

etapa soluționării chestiunii primirii apelului declarat de către el la 26 martie 2019.

Suplimentar a precizat că într-un alt dosar a fost respectată modalitatea de

comunicare a actului de procedură din punct de vedere a faptului că poșta

electronică a funcționarului Curții de Apel Chișinău este alta și anume,

elena.calin@ce.md, adică a fost modificată poșta electronica din una privată

jqsansespoir@gmail.com într-o poștă electronica oficială elena.calin@ce.md.

Astfel, la data transmiterii electronice către avocatul Călin Bobuțac a

încheierii din 16 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care nu s-a dat curs

3

cererii de apel, nu a fost respectată procedura transmiterii mesajului electronic,

care ar fi asigurat recepționarea acestuia de către destinatar.

Prin urmare, a remarcat că extrasele din poșta electronică, ce aparține

colegului avocatului Călin Bobuțac, cu referire la un alt dosar, au fost expediate de

pe adresa electronică elena.calin@ce.md, ceea ce confirmă încă odată ilegalitatea

transmiterii electronice a încheierii din 16 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău, care

nu a asigurat și realizat scopul propus de lege – transmiterea și recepționarea de

către destinatar a actului de procedură contrar prevederilor art. 100 CPC.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră cererea de revizuire

neîntemeiată și care urmează a fi respinsă ca inadmisibilă din considerentele ce

urmează.

Conform art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, după ce examinează cererea de

revizuire, instanța poate emite încheierea de respingere a cererii de revizuire ca

fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. 451 alin. (1) CPC, cererea de revizuire se depune în

scris de persoanele menționate la art. 447, indicându-se în mod obligatoriu

temeiurile consemnate la art. 449 și anexându-se probele ce le confirmă.

După cum rezultă din actele cauzei, revizuentul Tudor Vrabie, cu referire la

prevederile art. 449 lit. b) CPC, a anexat extrasul din poșta electronică a avocatului

Călin Bobuțac compartimentul „Spam” întru susținerea argumentului precum că

mesajul electronic prin care a fost transmisă încheierea din 16 mai 2019 a Curții de

Apel Chișinău, nu a fost recepționat și nici văzut de către avocatul Călin Bobuțac

în compartimentul „Inbox” (mesaje primite), deoarece a fost recepționat automat în

compartimentul „Spam” al căsuței poștale, precum și extrasele din poșta

electronică, ce aparține colegului avocatului Călin Bobuțac, cu referire la un alt

dosar, care au fost expediate de pe adresa electronică oficială a funcționarului

Curții de Apel Chișinău.

În conformitate cu art. 449 lit. b) CPC, revizuirea se declară în cazul în care

au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei care nu au

fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins

toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării

anterioare a cauzei.

Pentru acest motiv de revizuire esențial este ca revizuentul să probeze că nu

a știut anterior pronunțării deciziei a cărei revizuire se cere despre aceste

circumstanțe sau fapte și că nu a avut posibilitatea de a le cunoaște, în caz contrar

ele nu pot servi ca temei de revizuire.

În același timp, revizuentul trebuie să probeze că a întreprins toate măsurile

pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a

pricinii. Or, lipsa acestui suport probatoriu, ca element indispensabil al temeiului

prevăzut la art. 449 lit. b) CPC, decade sau lipsește revizuentul de posibilitatea

invocării unui atare temei.

Astfel, cu referire la prevederile enunțate, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție remarcă că cele invocate de

către revizuent în susținerea cererii de revizuire nu se încadrează în temeiurile

4

prevăzute de art. 449 CPC lit. b), or, ultimul nu a făcut dovada faptului că în

procesul examinării cauzei în recurs a întreprins toate măsurile pentru a afla

circumstanțele și faptele esențiale pentru soluționarea cauzei, inclusiv pentru

obținerea extrasului din poșta electronică a avocatului Călin Bobuțac, prezentat ca

temei a cererii de revizuire, condiție, de altfel, direct impusă prin lege.

Mai mult ca atât, nici informația precum că într-un alt dosar, mesajul

electronic a fost expediat de pe o adresă electronică oficială, nu poate constitui

motiv pentru revizuire.

Prin urmare, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție remarcă că admiterea cererii de revizuire, în sensul

formulat, ar contravine principiului securității raporturilor juridice și ar constitui o

violare a art. 6 din Convenția Europenă pentru Apărarea Drepturilor Omului și a

Libertăților Fundamentale.

Situația dată impune de a remarca că revizuirea este o cale de atac de

retractare și nu de reformare prin intermediul căreia se poate obține anularea unei

hotărâri sau încheieri judecătorești irevocabile și reînnoirea judecății în cazurile

expres determinate de lege, iar retractarea neîntemeiată a deciziei contestate poate

duce la încălcarea principiului stabilității raporturilor juridice. De aceea, legea

admite revizuirea numai în cazuri strict determinate, care sunt prevăzute în mod

limitativ în art. 449 CPC.

Totodată, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reiterează că posibilitatea reinițierii procesului de judecată

urmează să fie examinată prin prisma principiului securității raporturilor juridice.

Securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului res

judecata, adică principiul caracterului irevocabil al hotărârilor judecătorești. Acest

principiu cere ca nicio parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri

irevocabile și obligatorii, doar cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă

determinare a cauzei. Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar

simpla existență a două opinii diferite cu privire la aceeași chestiune nu este un

temei de reexaminare. O derogare de la acest principiu este justificată doar atunci

când este necesară, datorită unor circumstanțe esențiale și convingătoare (Roșca v.

Moldova, § 25, Popov nr. 2 vs. Moldova).

Din considerentele menționate și având în vedere că cererea de revizuire nu

indică careva temeiuri prevăzute de art. 449 CPC, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

respinge cererea de revizuire depusă de Tudor Vrabie ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. art. 269-270, art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Tudor

Vrabie împotriva deciziei din 16 octombrie 2019 a Curții Supreme de Justiție, în

cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Băncii Comerciale

„Moldindconbank” Societate pe Acțiuni împotriva lui Tudor Vrabie cu privire la

5

încasarea datoriei și a cheltuielilor de judecată și la cererea reconvențională a lui

Tudor Vrabie împotriva Băncii Comerciale „Moldindconbank” Societate pe

Acțiuni cu privire la constatarea încetării contractelor de fidejusiune.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Svetlana Filincova

Ala Cobăneanu

6