2r-518/19 — cu privire la încasarea datoriei, a cheltuielilor de judecată și constatarea încetării contractelor de fidejusiune

Dosarul nr. 2r-518/19 Prima instanță: Judecătoria Orhei sediul central (jud. C. Troianovschi) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. L. Bulgac, G. Dașchevici, A. Panov) DECIZIE 16 octombrie 2019 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu judecătorii Svetlana Filincova Dumitru Mardari examinând recursul declarat de Tudor Vrabie în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Băncii Comerciale „Moldindconbank” Societate pe Acțiuni împotriva lui Tudor Vrabie cu privire la încasarea datoriei și a cheltuielilor de judecată și la cererea reconvențională a lui Tudor Vrabie împotriva Băncii Comerciale „Moldindconbank” Societate pe Acțiuni cu privire la constatarea încetării contractelor de fidejusiune împotriva încheierii din 16 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care nu s-a dat curs cererii de apel depuse de Tudor Vrabie, fiindu-i acordat termen pentru achitarea taxei de stat și prezentarea apelului motivat și împotriva încheierii din 5 iunie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost restituit ca nemotivat și netimbrat apelul declarat de Tudor Vrabie, reprezentat de avocatul Călin Bobuțac constată: La 2 februarie 2018, BC „Moldindconbank” SA a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Tudor Vrabie, intervenient accesoriu SRL „Stealz” cu privire la încasarea datoriei și a cheltuielilor de judecată.

Întemeindu-și pretențiile în baza dispozițiilor art. 8, 11, 512, 513, 514, 572, 1146, 1156, 1236, 1237, 1238, 1240, 1243 Cod civil și art. 82, 94, 166, 167, 174 și 175 CPC, a solicitat admiterea acțiunii, încasarea în beneficiul BC „Moldindconbank” SA de la Tudor Vrabie a datoriei în mărime de 990755,52 de dolari SUA și a taxei de stat în mărime de 50000 de lei achitată la depunerea cererii de chemare în judecată. Prin cererea de majorare a cuantumului pretențiilor, BC „Moldindconbank” SA a solicitat încasarea în beneficiul BC „Moldindconbank” SA de la Tudor Vrabie a datoriei în mărime de 1079884 de dolari SUA, a taxei de stat în mărime de 50000 de lei achitată la depunerea cererii de chemare în judecată și a cheltuielilor de asigurare a acțiunii în mărime de 2160 de lei.

La 4 iulie 2018, Tudor Vrabie, reprezentat de avocatul Aliona Proni a depus cerere reconvențională împotriva BC „Moldindconbank” SA, intervenient accesoriu SRL „Stealz” cu privire la constatarea încetării contractelor de fidejusiune. Întemeindu-și pretențiile în baza dispozițiilor art. 9 alin. (1), 483 alin. (2), 513, 1158, 1167 alin. (2) Cod civil, a solicitat admiterea acțiunii reconvenționale și constatarea încetării contractelor de fidejusiune nr. 194/1-F din 5 octombrie 2015, nr. 246/1-F din 26 noiembrie 2015 și nr. 1-F din 22 august 2017. Prin hotărârea din 15 martie 2019 a Judecătoriei Orhei sediul central, a fost admisă acțiunea BC „Moldindconbank” SA.

A fost încasată de la Tudor Vrabie în beneficiul BC „Moldindconbank” SA suma datoriei în baza contractelor de credit nr. 194/1 din 5 octombrie 2015 și nr. 246/1 din 26 noiembrie 2015 și a tranzacției de împăcare prin mediere nr. 331/2017 din 22 august 2017 în mărime de 1079884 de dolari SUA sau echivalentul sumei menționate în lei la momentul executării hotărârii și cheltuielile de judecată în sumă de 50000 de lei ce constituie taxa de stat achitată la depunerea acțiunii și suma de 2160 de lei cu titlu de cheltuieli de executare. A fost respinsă cererea reconvențională înaintată de Tudor Vrabie ca neîntemeiată.

La 26 martie 2019, prin intermediul Oficiului Poștal, Tudor Vrabie, reprezentat de avocatul Călin Bobuțac a declarat apel nemotivat împotriva hotărârii din 15 martie 2019 a Judecătoriei Orhei sediul central, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii înaintate de BC „Moldindconbank” SA și admitere a cererii lui reconvenționale. Prin încheierea din 16 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău, nu s-a dat curs cererii de apel depuse de Tudor Vrabie, fiindu-i acordat termen până la 3 iunie 2019 pentru achitarea taxei de stat în mărime de 18750 de lei și prezentarea apelului motivat, în limba de stat. Prin încheierea din 5 iunie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost restituit ca nemotivat și netimbrat apelul declarat de Tudor Vrabie, reprezentat de avocatul Călin Bobuțac.

La 21 iunie 2019, Tudor Vrabie a declarat recurs împotriva încheierilor din 16 mai 2019 și 5 iunie 2019 ale Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a încheierilor instanței de apel, cu emiterea unei noi decizii de restituire a cauzei spre rejudecare la etapa soluționării chestiunii primirii cererii de apel. În motivarea recursului a invocat dezacordul cu încheierile recurate, considerându-le ilegale, neîntemeiate, care îi încalcă în mod abuziv drepturile și sunt pasibile de a fi casate. A comunicat că reprezentantul său avocatul Călin Bobuțan a recepționat și a luat cunoștință cu încheierile contestate ale instanței de apel la momentul când a făcut cunoștință cu materialele dosarului la 11 iunie 2019, fapt confirmat prin recipisa semnată.

A indicat că instanța de apel a dat o apreciere eronată modului de înștiințare și comunicare a scrisorii de însoțire și încheierii din 16 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău, iar la emiterea încheierii din 5 iunie 2019, a interpretat și aplicat eronat prevederile art. 100 alin. (1) - (11) CPC, neaplicând și alte prevederi ale Codului de procedură civilă în aceeași materie. A comunicat că avocatul Călin Bobuțac nu a recepționat pe poșta electronică scrisoarea de însoțire și încheierea din 16 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău, iar la dosar nu este dovada recepționării acestor acte. A evidențiat că din materialele dosarului rezultă că aceste acte se pretind a fi expediate de pe adresa electronică jqsansespoir@oarea, care însă nu este una oficială a reprezentanților Curții de Apel Chișinău și nu conține abrevierea @justice.md sau altă adresă oficială a instanței.

Poșta electronică „gmail” (utilizată atât de expeditor, cât și de utilizator) nu asigură opțiunea electronică de raportare automată „mesaj livrat” și „mesaj citit”, iar în lipsa confirmării de recepționare a mesajului electronic, actele nu se consideră comunicate, pe când la caz, actele procedurale menționate nu au fost expediate de către expeditor prin intermediul Programului integrat de gestionare a dosarelor. Cu referire la prevederile art. 100 alin. (1) - (11) CPC și Notei informative la proiectul Legii pentru modificarea și completarea unor acte legislative (simplificarea Codului de procedură civilă), a remarcat că citațiile, cererile de chemare în judecată și actele de procedură comunicate avocaților prin intermediul poștei electronice indicate în cererea de chemare în judecată sau în mandatul de avocat se vor considera comunicate numai în cazul în care există confirmarea recepționării mesajului electronic de către persoana vizată.

Având în vedere prevederile pct. 3 1) lit. j), 13, 23, 27 și 30 din Hotărârea Guvernului nr. 794 din 1 august 2018 și pct. 78, 168 și Cap. X din Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 124/4 din 4 februarie 2014, a învederat că reprezentantul său, avocatul Călin Bobuțac nu este înregistrat și nu are acces la PIGD pentru a vizualiza activitatea de gestionare electronică a dosarului în cauză și altor materiale procesuale emise de instanțele de judecată. Instanța de apel nu a utilizat alt mijloc de comunicare a scrisorilor de însoțire și a încheierilor din 16 mai 2019 și 5 iunie 2019 ale Curții de Apel Chișinău. A atenționat că hotărârea primei instanțe a fost contestată cu apel doar de către el personal și nu de către reprezentantul său, dânsului nefiindu-i comunicat niciun act de procedură.

La fel, instanța de apel a apreciat arbitrar probele anexate la materialele dosarului, or, nu există dovada recepționării de către avocatul Călin Bobuțac a actelor de procedură contestate. La 19 august 2019, prin intermediul Oficiului Poștal, BC „Moldindconbank” SA a depus referință la recursul declarat de Tudor Vrabie, solicitând respingerea recursului. La 13 septembrie 2019, Vrabie Tudor a depus cerere de recurs suplimentară împotriva încheierilor din 16 mai 2019 și 5 iunie 2019 ale Curții de Apel Chișinău, prin care la fel a solicitat admiterea acestuia, casarea integrală a încheierilor instanței de apel, cu emiterea unei noi decizii de restituire a cauzei spre rejudecare la etapa soluționării chestiunii primirii cererii de apel.

Suplimentar a indicat că ilegalitatea acțiunilor instanței de judecată prin omiterea respectării procedurii de comunicare legală a actelor de procedură este confirmată prin răspunsul nr. 011/366 din 1 iulie 2019 emis de Agenția de Administrare a Instanțelor Judecătorești, în care se menționează că condițiile de implementare a Programului integrat de gestionare a dosarelor (prin care se pretinde că ar fi fost remisă încheierea din 16 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău) încă nu au fost create. Astfel, persoanele care nu sunt înregistrate în PIGD de către instanța judecătorească urmau a fi notificate prin alte mijloace care să asigure transmiterea textului cuprins în act și confirmarea primirii lui.

A precizat că înregistrarea în PIGD are loc de către colaboratorii direcției/secției/serviciului de evidență și documentare procesuală. Așadar, avocatul Călin Bobuțac nu a fost înregistrat în Programul integrat de gestionare a dosarelor, o solicitare din partea acestuia în acest sens nici nu a fost înaintată colaboratorilor direcției/secției/serviciului de evidență și documentare procesuală a Curții de Apel Chișinău sau în adresa oricărei alte autorități. La 11 octombrie 2019, BC „Moldindconbank” SA a depus referință suplimentară la recursul suplimentar declarat de Tudor Vrabie, solicitând respingerea recursului. În conformitate cu art. 425 CPC, termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.

Din materialele dosarului rezultă că copia încheierii din 5 iunie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost expediată la adresa electronică a reprezentantului recurentului, avocatul Călin Bobuțac la 10 iunie 2019, fapt confirmat prin scrisoarea de însoțire (f. d. 14 vol. III), totodată, din recipisa anexată la materialele cauzei se atestă că avocatul Călin Bobuțac a luat cunoștință cu materialele prezentei cauze la 11 iunie 2019 (f. d. 17 vol. III). Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat recursul la 21 iunie 2019 în termenul legal. În conformitate cu art. 426 alin. (3) CPC, recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și a referinței la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.

Studiind materialele dosarului în raport cu temeiurile invocate în recurs Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul neîntemeiat și care urmează a fi respins cu menținerea încheierilor instanței de apel din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 427 lit. a) CPC, instanța de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și să mențină încheierea. În conformitate cu art. 368 alin. (1) CPC, dacă cererea de apel nu întrunește condițiile prevăzute la art. 364 și 365 și dacă cererea este depusă fără plata taxei de stat, instanța de apel, în termen de 10 zile de la repartizarea dosarului, dispune printr-o încheiere, fără înștiințarea participanților la proces, să nu se dea curs cererii, acordând apelantului un termen pentru lichidarea neajunsurilor.

În conformitate cu art. 369 alin. (1) lit. a) CPC, instanța de apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă apelantul nu a îndeplinit în termen indicațiile instanței de apel din încheierea emisă în conformitate cu art. 368 alin. (1) CPC. După cum rezultă din materialele dosarului, la 26 martie 2019, prin intermediul Oficiului Poștal, Tudor Vrabie, reprezentat de avocatul Călin Bobuțac a declarat apel nemotivat împotriva hotărârii din 15 martie 2019 a Judecătoriei Orhei sediul central, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii înaintate de BC „Moldindconbank” SA și admitere a cererii lui reconvenționale (f. d. 242-243 vol. II).

La fel, se constată că apelantul Tudor Vrabie la depunerea cererii de apel nu a prezentat dovada de plată a taxei de stat pentru depunerea cererii de apel, în conformitate cu prevederile art. 364 alin. (1) CPC. Ca urmare, prin încheierea din 16 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău, nu s-a dat curs cererii de apel depuse de Tudor Vrabie, fiindu-i acordat termen până la 3 iunie 2019 pentru achitarea taxei de stat în mărime de 18750 de lei și prezentarea apelului motivat, în limba de stat (f. d. 3-5 vol. III). Iar prin încheierea din 5 iunie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost restituit ca nemotivat și netimbrat apelul declarat de Tudor Vrabie, reprezentat de avocatul Călin Bobuțac (f. d. 9-12 vol. III).

În conformitate cu prevederile art. 364 alin. (1) CPC, cererea de apel se depune în scris la instanța judecătorească a cărei hotărâre se atacă, cu plata taxei de stat în cazul în care apelul se impune cu taxă, în condițiile legii. Potrivit prevederilor art. 365 alin. (1) lit. d) CPC, în cererea de apel se indică motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază apelul. Iar, în conformitate cu alin. (4) a aceluiași articol, la cererea de apel se anexează dovada de plată a taxei de stat dacă apelul se impune cu taxă. În conformitate cu art. 3 alin. (1) lit. j) din Legea taxei de stat nr. 1216 din 3 decembrie 1992 pentru cererile de apel împotriva hotărârilor instanțelor judecătorești se achită 75 % din taxa ce urmează a fi plătită la depunerea cererii de chemare în judecată sau altei cereri (plângeri), iar în cazul litigiilor cu caracter patrimonial – 75 % din taxa calculată din suma contestată.

Raportând normele citate la circumstanțele speței, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că Tudor Vrabie a depus la 26 martie 2019 o cerere de apel nemotivată și fără a anexa dovada achitării taxei de stat, prin urmare, concluzia instanței de apel de a nu da curs cererii de apel și a acorda apelantului termen pentru lichidarea neajunsurilor menționate este una justificată.

Totodată, instanța de recurs reține că materialele cauzei denotă cu certitudine că încheierea instanței de apel din 16 mai 2019, prin care nu s-a dat curs cererii de apel depuse de Tudor Vrabie, fiindu-i acordat termen până la 3 iunie 2019 pentru achitarea taxei de stat în mărime de 18750 de lei și prezentarea apelului motivat, în limba de stat, a fost expediată la 20 mai 2019 ora 13:24, la adresa electronică a reprezentantului apelantului, avocatul Călin Bobuțac bobutaccalin@gmail.com, indicată atât în mandatul seria MA nr. 1271544 din 31 iulie 2018, cât și în cererea de apel nemotivată depusă de Tudor Vrabie, fapt ce se confirmă prin extrasul din poșta electronică anexat la materialele dosarului (f. d. 184 vol. I, 242 vol. II, 7 vol. III).

Drept urmare, la caz, prezintă relevanță prevederile art. 100 alin. (1) CPC, care stipulează că cererea de chemare în judecată și actele de procedură se comunică participanților la proces și persoanelor interesate, contra semnătură, prin intermediul persoanei împuternicite, prin poștă, cu scrisoare recomandată și cu aviz de primire, prin intermediul biroului executorului judecătoresc, la adresa electronică indicată în cererea de chemare în judecată sau înregistrată prin intermediul Programului integrat de gestionare a dosarelor, sau prin alte mijloace care să asigure transmiterea textului cuprins în act și confirmarea primirii lui, precum și prin delegație judiciară.

Iar alineatul (11) al aceluiași articol statuează că cererea de chemare în judecată și actele de procedură ale instanței de judecată se comunică autorităților publice, persoanelor juridice de drept privat și avocaților prin intermediul Programului integrat de gestionare a dosarelor, la care aceștia sunt conectați prin adresa electronică indicată în cererea de chemare în judecată, în mandatul de avocat, în alte acte ce atestă utilizarea poștei electronice. Actele de procedură expediate prin intermediul Programului integrat de gestionare a dosarelor se consideră comunicate. Distinct de aceste prevederi legale, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că confirmarea expedierii și recepționării documentului către partea interesată se atestă prin extrasul eliberat de către operatorul poștei electronice.

În mod special, înscrisul dat conține: datele de identificare a poștei electronice a expeditorului și a destinatarului, data calendaristică, anul, ora expedierii, precum și atașamentul cu actul judecătoresc. Cu titlu de excepție, în caz de eroare tehnică sau neexpediere a actului pe poșta electronică, extrasul menționat va cuprinde informații cu privire la aceste inexactități, cu alte cuvinte, expeditorul va primi un mesaj separat de la „Mail delivery system” sau extrasul dedus analizei va cuprinde mesajul de la „Mail delivery system” conform căruia operatorul poștal va explica cauzele care au stat la baza returnării mesajului către expeditor. De regulă, acesta este informat că transmiterea mesajului nu a fost posibilă, deoarece adresa nu a fost găsită sau ea nu poate primi e-mailuri.

La caz, însă, astfel de mențiuni de eroare tehnică, odată cu expedierea actului judecătoresc menționat la adresa electronică a avocatului Călin Bobuțac, nu au fost prezentate instanței de judecată, prin urmare lipsesc. În consecință, acțiunile instanței de apel cu privire la expedierea încheierii din 16 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care nu s-a dat curs cererii de apel depuse de Tudor Vrabie, se încadrează pe deplin în rigorile prevăzute la art. 100 alin. (1) și (11) CPC. Așadar, respectivele constatări resping argumentul invocat în recurs în sensul că avocatul Călin Bobuțac nu a recepționat pe poșta electronică scrisoarea de însoțire și încheierea din 16 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău, iar la dosar nu este dovada recepționării acestor acte.

Mai cu seamă, la acest capitol, se va menționa că părțile în proces trebuie să fie diligente, să se informeze de soarta dosarului, despre care au la cunoștință și să întreprindă măsurile necesare de a proteja drepturile sale de acces la instanță. Or, Tudor Vrabie, fiind cel interesat în soarta soluționării prezentei cauze în ordine de apel și fiind conștient că a depus cererea de apel nemotivată și fără achitarea taxei de stat încă la data de 26 martie 2019, urma să întreprindă toate măsurile necesare de a proteja drepturile sale de acces la instanță, inclusiv prin depunerea apelului motivat împotriva hotărârii primei instanțe și achitarea taxei de stat. La caz, prezintă relevanță și prevederile art. 75 alin. (4) CPC, care statuează că actele procedurale efectuate de reprezentant în limitele împuternicirilor sale sunt obligatorii pentru persoana reprezentată în măsura în care ele ar fi fost efectuate de ea însăși.

Culpa reprezentantului este echivalentă culpei părții. Instanța de recurs va nota că, deși Tudor Vrabie în cererea de recurs susține că hotărârea primei instanțe a fost contestată cu apel doar de către el personal și nu prin intermediul reprezentantului său, după cum deja a fost menționat, în cererea de apel au fost indicate datele avocatului Călin Bobuțac, ca reprezentant al apelantului, inclusiv și adresa electronică - bobutaccalin@gmail.com, la care a și fost comunicat actul de procedură (f. d. 242 vol. II), împrejurare ce respinge și argumentul cu privire la faptul că reprezentantul său, avocatul Călin Bobuțac nu este înregistrat și nu are acces la PIGD pentru a vizualiza activitatea de gestionare electronică a dosarului în cauză și altor materiale procesuale emise de instanțele de judecată.

Mai mult că, potrivit răspunsului Agenției de Administrare a Instanțelor Judecătorești nr. 01-1/366 din 1 iulie 2019, anexat de către Tudor Vrabie la cererea de recurs suplimentată, crearea accountului în Programul integrat de gestionare a dosarelor este necesară pentru accesul în sistemul e-dosar și nu pentru expedierea/recepționarea actelor de procedură prin poșta electronică. În raport cu cele relevate mai sus, nu are relevanță nici argumentul recurentului Tudor Vrabie cu referire la faptul că copia încheierii din 16 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost expediată de pe o adresă electronică neoficială, neînregistrată în Programul integrat de gestionare a dosarelor, fiind cert că adresa electronică de la care a fost expediată copia încheierii din 16 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău aparține Elenei Călin, care activează în cadrul Curții de Apel Chișină în calitate de grefier.

Astfel, cele constatate indică indubitabil că Tudor Vrabie a ignorat obligativitatea depunerii apelului motivat și achitarea taxei de stat la depunerea cererii de apel, fapt ce a favorizat restituirea apelului nemotivat, astfel că Curtea de Apel Chișinău întemeiat, având la bază prevederile art. 369 alin. (1) lit. a) CPC, a restituit, prin încheierea din 5 iunie 2019, apelul declarat de Tudor Vrabie. Distinct de cele menționate, instanța de recurs constată că și alte argumente ale recurentului cu privire la ilegalitatea încheierilor din 16 mai 2019 și 5 iunie 2019 ale Curții de Apel Chișinău invocate în recurs sunt lipsite de suport legal și nu pot constitui temei de admitere a recursului în sensul invocat, deoarece acestea nu conțin argumente care ar indica expres la ilegalitatea încheierilor recurate.

În acest sens se va reține că Tudor Vrabie trebuia să întreprindă toate măsurile necesare, după cum sugerează și jurisprudența CEDO, de a proteja drepturile sale de acces la instanță și de a îndeplini actele procedurale în termenii prevăzuți de lege. Această obligație rezultă și din dispozițiile art. 56 alin. (3) CPC, care indică că participanții la proces sunt obligați să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale. În cazul abuzului de aceste drepturi sau al nerespectării obligațiilor procedurale, se aplică sancțiunile prevăzute de legislația procedurală civilă. Instanța de recurs consideră necesar, la acest segment, de a menționa și faptul că exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe, cărora li se subsumează și instituirea unor termene, după a căror expirare valorificarea respectivului drept nu mai este posibilă.

Față de cele ce preced, se constată netemeinicia cererii de recurs depusă de Tudor Vrabie, fapt ce impune respingerea acesteia și menținerea încheierilor din 16 mai 2019 și 5 iunie 2019 ale Curții de Apel Chișinău. decide: Se respinge recursul declarat de Tudor Vrabie. Se mențin încheierile din 16 mai 2019 și 5 iunie 2019 ale Curții de Apel Chișinău, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Băncii Comerciale „Moldindconbank” Societate pe Acțiuni împotriva lui Tudor Vrabie cu privire la încasarea datoriei și a cheltuielilor de judecată și la cererea reconvențională a lui Tudor Vrabie împotriva Băncii Comerciale „Moldindconbank” Societate pe Acțiuni cu privire la constatarea încetării contractelor de fidejusiune.

Decizia este irevocabilă. Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu judecătorii Svetlana Filincova Dumitru Mardari