2r-518/19 — cu privire la încasarea datoriei, a cheltuielilor de judecată și constatarea încetării contractelor de fidejusiune

2r-518/19 — cu privire la încasarea datoriei, a cheltuielilor de judecată și constatarea încetării contractelor de fidejusiune (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 2r-518/19

Prima instanță: Judecătoria Orhei sediul central (jud. C. Troianovschi)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. L. Bulgac, G. Dașchevici, A. Panov)

DECIZIE

16 octombrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Svetlana Filincova

Dumitru Mardari

examinând recursul declarat de Tudor Vrabie

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Băncii Comerciale

„Moldindconbank” Societate pe Acțiuni împotriva lui Tudor Vrabie cu privire la

încasarea datoriei și a cheltuielilor de judecată și la

cererea reconvențională a lui Tudor Vrabie împotriva Băncii Comerciale

„Moldindconbank” Societate pe Acțiuni cu privire la constatarea încetării

contractelor de fidejusiune

împotriva încheierii din 16 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care nu

s-a dat curs cererii de apel depuse de Tudor Vrabie, fiindu-i acordat termen pentru

achitarea taxei de stat și prezentarea apelului motivat și

împotriva încheierii din 5 iunie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost restituit ca nemotivat și netimbrat apelul declarat de Tudor Vrabie, reprezentat

de avocatul Călin Bobuțac

constată:

La 2 februarie 2018, BC „Moldindconbank” SA a depus cerere de chemare

în judecată împotriva lui Tudor Vrabie, intervenient accesoriu SRL „Stealz” cu

privire la încasarea datoriei și a cheltuielilor de judecată.

Întemeindu-și pretențiile în baza dispozițiilor art. 8, 11, 512, 513, 514, 572,

1146, 1156, 1236, 1237, 1238, 1240, 1243 Cod civil și art. 82, 94, 166, 167, 174 și

175 CPC, a solicitat admiterea acțiunii, încasarea în beneficiul

BC „Moldindconbank” SA de la Tudor Vrabie a datoriei în mărime de 990755,52

de dolari SUA și a taxei de stat în mărime de 50000 de lei achitată la depunerea

cererii de chemare în judecată.

Prin cererea de majorare a cuantumului pretențiilor, BC „Moldindconbank”

SA a solicitat încasarea în beneficiul BC „Moldindconbank” SA de la Tudor

Vrabie a datoriei în mărime de 1079884 de dolari SUA, a taxei de stat în mărime

de 50000 de lei achitată la depunerea cererii de chemare în judecată și a

cheltuielilor de asigurare a acțiunii în mărime de 2160 de lei.

La 4 iulie 2018, Tudor Vrabie, reprezentat de avocatul Aliona Proni a depus

cerere reconvențională împotriva BC „Moldindconbank” SA, intervenient

accesoriu SRL „Stealz” cu privire la constatarea încetării contractelor de

fidejusiune.

Întemeindu-și pretențiile în baza dispozițiilor art. 9 alin. (1), 483 alin. (2),

513, 1158, 1167 alin. (2) Cod civil, a solicitat admiterea acțiunii reconvenționale și

constatarea încetării contractelor de fidejusiune nr. 194/1-F din 5 octombrie 2015,

nr. 246/1-F din 26 noiembrie 2015 și nr. 1-F din 22 august 2017.

Prin hotărârea din 15 martie 2019 a Judecătoriei Orhei sediul central, a fost

admisă acțiunea BC „Moldindconbank” SA.

A fost încasată de la Tudor Vrabie în beneficiul BC „Moldindconbank” SA

suma datoriei în baza contractelor de credit nr. 194/1 din 5 octombrie 2015 și

nr. 246/1 din 26 noiembrie 2015 și a tranzacției de împăcare prin mediere

nr. 331/2017 din 22 august 2017 în mărime de 1079884 de dolari SUA sau

echivalentul sumei menționate în lei la momentul executării hotărârii și cheltuielile

de judecată în sumă de 50000 de lei ce constituie taxa de stat achitată la depunerea

acțiunii și suma de 2160 de lei cu titlu de cheltuieli de executare.

A fost respinsă cererea reconvențională înaintată de Tudor Vrabie ca

neîntemeiată.

La 26 martie 2019, prin intermediul Oficiului Poștal, Tudor Vrabie,

reprezentat de avocatul Călin Bobuțac a declarat apel nemotivat împotriva hotărârii

din 15 martie 2019 a Judecătoriei Orhei sediul central, solicitând admiterea

acestuia, casarea integrală a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri

de respingere a acțiunii înaintate de BC „Moldindconbank” SA și admitere a

cererii lui reconvenționale.

Prin încheierea din 16 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău, nu s-a dat curs

cererii de apel depuse de Tudor Vrabie, fiindu-i acordat termen până la 3 iunie

2019 pentru achitarea taxei de stat în mărime de 18750 de lei și prezentarea

apelului motivat, în limba de stat.

Prin încheierea din 5 iunie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost restituit ca

nemotivat și netimbrat apelul declarat de Tudor Vrabie, reprezentat de avocatul

Călin Bobuțac.

La 21 iunie 2019, Tudor Vrabie a declarat recurs împotriva încheierilor din

16 mai 2019 și 5 iunie 2019 ale Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea

acestuia, casarea integrală a încheierilor instanței de apel, cu emiterea unei noi

decizii de restituire a cauzei spre rejudecare la etapa soluționării chestiunii primirii

cererii de apel.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu încheierile recurate,

considerându-le ilegale, neîntemeiate, care îi încalcă în mod abuziv drepturile și

sunt pasibile de a fi casate.

A comunicat că reprezentantul său avocatul Călin Bobuțan a recepționat și a

luat cunoștință cu încheierile contestate ale instanței de apel la momentul când a

făcut cunoștință cu materialele dosarului la 11 iunie 2019, fapt confirmat prin

recipisa semnată.

A indicat că instanța de apel a dat o apreciere eronată modului de înștiințare

și comunicare a scrisorii de însoțire și încheierii din 16 mai 2019 a Curții de Apel

Chișinău, iar la emiterea încheierii din 5 iunie 2019, a interpretat și aplicat eronat

prevederile art. 100 alin. (1) - (11) CPC, neaplicând și alte prevederi ale Codului de

procedură civilă în aceeași materie.

A comunicat că avocatul Călin Bobuțac nu a recepționat pe poșta electronică

scrisoarea de însoțire și încheierea din 16 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău, iar

la dosar nu este dovada recepționării acestor acte.

A evidențiat că din materialele dosarului rezultă că aceste acte se pretind a fi

expediate de pe adresa electronică jqsansespoir@oarea, care însă nu este una

oficială a reprezentanților Curții de Apel Chișinău și nu conține abrevierea

@justice.md sau altă adresă oficială a instanței.

Poșta electronică „gmail” (utilizată atât de expeditor, cât și de utilizator) nu

asigură opțiunea electronică de raportare automată „mesaj livrat” și „mesaj citit”,

iar în lipsa confirmării de recepționare a mesajului electronic, actele nu se

consideră comunicate, pe când la caz, actele procedurale menționate nu au fost

expediate de către expeditor prin intermediul Programului integrat de gestionare a

dosarelor.

Cu referire la prevederile art. 100 alin. (1) - (11) CPC și Notei informative la

proiectul Legii pentru modificarea și completarea unor acte legislative

(simplificarea Codului de procedură civilă), a remarcat că citațiile, cererile de

chemare în judecată și actele de procedură comunicate avocaților prin intermediul

poștei electronice indicate în cererea de chemare în judecată sau în mandatul de

avocat se vor considera comunicate numai în cazul în care există confirmarea

recepționării mesajului electronic de către persoana vizată.

Având în vedere prevederile pct. 3 1) lit. j), 13, 23, 27 și 30 din Hotărârea

Guvernului nr. 794 din 1 august 2018 și pct. 78, 168 și Cap. X din Hotărârea

Consiliului Superior al Magistraturii nr. 124/4 din 4 februarie 2014, a învederat că

reprezentantul său, avocatul Călin Bobuțac nu este înregistrat și nu are acces la

PIGD pentru a vizualiza activitatea de gestionare electronică a dosarului în cauză și

altor materiale procesuale emise de instanțele de judecată.

Instanța de apel nu a utilizat alt mijloc de comunicare a scrisorilor de însoțire

și a încheierilor din 16 mai 2019 și 5 iunie 2019 ale Curții de Apel Chișinău.

A atenționat că hotărârea primei instanțe a fost contestată cu apel doar de

către el personal și nu de către reprezentantul său, dânsului nefiindu-i comunicat

niciun act de procedură.

La fel, instanța de apel a apreciat arbitrar probele anexate la materialele

dosarului, or, nu există dovada recepționării de către avocatul Călin Bobuțac a

actelor de procedură contestate.

La 19 august 2019, prin intermediul Oficiului Poștal, BC „Moldindconbank”

SA a depus referință la recursul declarat de Tudor Vrabie, solicitând respingerea

recursului.

La 13 septembrie 2019, Vrabie Tudor a depus cerere de recurs suplimentară

împotriva încheierilor din 16 mai 2019 și 5 iunie 2019 ale Curții de Apel Chișinău,

prin care la fel a solicitat admiterea acestuia, casarea integrală a încheierilor

instanței de apel, cu emiterea unei noi decizii de restituire a cauzei spre rejudecare

la etapa soluționării chestiunii primirii cererii de apel.

Suplimentar a indicat că ilegalitatea acțiunilor instanței de judecată prin

omiterea respectării procedurii de comunicare legală a actelor de procedură este

confirmată prin răspunsul nr. 011/366 din 1 iulie 2019 emis de Agenția de

Administrare a Instanțelor Judecătorești, în care se menționează că condițiile de

implementare a Programului integrat de gestionare a dosarelor (prin care se

pretinde că ar fi fost remisă încheierea din 16 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău)

încă nu au fost create.

Astfel, persoanele care nu sunt înregistrate în PIGD de către instanța

judecătorească urmau a fi notificate prin alte mijloace care să asigure transmiterea

textului cuprins în act și confirmarea primirii lui.

A precizat că înregistrarea în PIGD are loc de către colaboratorii

direcției/secției/serviciului de evidență și documentare procesuală.

Așadar, avocatul Călin Bobuțac nu a fost înregistrat în Programul integrat de

gestionare a dosarelor, o solicitare din partea acestuia în acest sens nici nu a fost

înaintată colaboratorilor direcției/secției/serviciului de evidență și documentare

procesuală a Curții de Apel Chișinău sau în adresa oricărei alte autorități.

La 11 octombrie 2019, BC „Moldindconbank” SA a depus referință

suplimentară la recursul suplimentar declarat de Tudor Vrabie, solicitând

respingerea recursului.

În conformitate cu art. 425 CPC, termenul de declarare a recursului

împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.

Din materialele dosarului rezultă că copia încheierii din 5 iunie 2019 a Curții

de Apel Chișinău a fost expediată la adresa electronică a reprezentantului

recurentului, avocatul Călin Bobuțac la 10 iunie 2019, fapt confirmat prin

scrisoarea de însoțire (f. d. 14 vol. III), totodată, din recipisa anexată la materialele

cauzei se atestă că avocatul Călin Bobuțac a luat cunoștință cu materialele

prezentei cauze la 11 iunie 2019 (f. d. 17 vol. III).

Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a

declarat recursul la 21 iunie 2019 în termenul legal.

În conformitate cu art. 426 alin. (3) CPC, recursul împotriva încheierii se

examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza copiei

certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și a referinței la recurs,

fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.

Studiind materialele dosarului în raport cu temeiurile invocate în recurs

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră recursul neîntemeiat și care urmează a fi respins cu menținerea

încheierilor instanței de apel din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 427 lit. a) CPC, instanța de recurs, după ce

examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și să

mențină încheierea.

În conformitate cu art. 368 alin. (1) CPC, dacă cererea de apel nu întrunește

condițiile prevăzute la art. 364 și 365 și dacă cererea este depusă fără plata taxei de

stat, instanța de apel, în termen de 10 zile de la repartizarea dosarului, dispune

printr-o încheiere, fără înștiințarea participanților la proces, să nu se dea curs

cererii, acordând apelantului un termen pentru lichidarea neajunsurilor.

În conformitate cu art. 369 alin. (1) lit. a) CPC, instanța de apel restituie,

printr-o încheiere, cererea dacă apelantul nu a îndeplinit în termen indicațiile

instanței de apel din încheierea emisă în conformitate cu art. 368 alin. (1) CPC.

După cum rezultă din materialele dosarului, la 26 martie 2019, prin

intermediul Oficiului Poștal, Tudor Vrabie, reprezentat de avocatul Călin Bobuțac

a declarat apel nemotivat împotriva hotărârii din 15 martie 2019 a Judecătoriei

Orhei sediul central, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a hotărârii

primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii înaintate de

BC „Moldindconbank” SA și admitere a cererii lui reconvenționale (f. d. 242-243

vol. II).

La fel, se constată că apelantul Tudor Vrabie la depunerea cererii de apel nu

a prezentat dovada de plată a taxei de stat pentru depunerea cererii de apel, în

conformitate cu prevederile art. 364 alin. (1) CPC.

Ca urmare, prin încheierea din 16 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău, nu s-a

dat curs cererii de apel depuse de Tudor Vrabie, fiindu-i acordat termen până la

3 iunie 2019 pentru achitarea taxei de stat în mărime de 18750 de lei și prezentarea

apelului motivat, în limba de stat (f. d. 3-5 vol. III).

Iar prin încheierea din 5 iunie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost restituit

ca nemotivat și netimbrat apelul declarat de Tudor Vrabie, reprezentat de avocatul

Călin Bobuțac (f. d. 9-12 vol. III).

În conformitate cu prevederile art. 364 alin. (1) CPC, cererea de apel se

depune în scris la instanța judecătorească a cărei hotărâre se atacă, cu plata taxei de

stat în cazul în care apelul se impune cu taxă, în condițiile legii.

Potrivit prevederilor art. 365 alin. (1) lit. d) CPC, în cererea de apel se indică

motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază apelul. Iar, în conformitate cu

alin. (4) a aceluiași articol, la cererea de apel se anexează dovada de plată a taxei

de stat dacă apelul se impune cu taxă.

În conformitate cu art. 3 alin. (1) lit. j) din Legea taxei de stat nr. 1216 din

3 decembrie 1992 pentru cererile de apel împotriva hotărârilor instanțelor

judecătorești se achită 75 % din taxa ce urmează a fi plătită la depunerea cererii de

chemare în judecată sau altei cereri (plângeri), iar în cazul litigiilor cu caracter

patrimonial – 75 % din taxa calculată din suma contestată.

Raportând normele citate la circumstanțele speței, Colegiul civil, comercial

și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că Tudor Vrabie

a depus la 26 martie 2019 o cerere de apel nemotivată și fără a anexa dovada

achitării taxei de stat, prin urmare, concluzia instanței de apel de a nu da curs

cererii de apel și a acorda apelantului termen pentru lichidarea neajunsurilor

menționate este una justificată.

Totodată, instanța de recurs reține că materialele cauzei denotă cu certitudine

că încheierea instanței de apel din 16 mai 2019, prin care nu s-a dat curs cererii de

apel depuse de Tudor Vrabie, fiindu-i acordat termen până la 3 iunie 2019 pentru

achitarea taxei de stat în mărime de 18750 de lei și prezentarea apelului motivat, în

limba de stat, a fost expediată la 20 mai 2019 ora 13:24, la adresa electronică a

reprezentantului apelantului, avocatul Călin Bobuțac bobutaccalin@gmail.com,

indicată atât în mandatul seria MA nr. 1271544 din 31 iulie 2018, cât și în cererea

de apel nemotivată depusă de Tudor Vrabie, fapt ce se confirmă prin extrasul din

poșta electronică anexat la materialele dosarului (f. d. 184 vol. I, 242 vol. II, 7

vol. III).

Drept urmare, la caz, prezintă relevanță prevederile art. 100 alin. (1) CPC,

care stipulează că cererea de chemare în judecată și actele de procedură se

comunică participanților la proces și persoanelor interesate, contra semnătură, prin

intermediul persoanei împuternicite, prin poștă, cu scrisoare recomandată și cu aviz

de primire, prin intermediul biroului executorului judecătoresc, la adresa

electronică indicată în cererea de chemare în judecată sau înregistrată prin

intermediul Programului integrat de gestionare a dosarelor, sau prin alte mijloace

care să asigure transmiterea textului cuprins în act și confirmarea primirii lui,

precum și prin delegație judiciară.

Iar alineatul (11) al aceluiași articol statuează că cererea de chemare în

judecată și actele de procedură ale instanței de judecată se comunică autorităților

publice, persoanelor juridice de drept privat și avocaților prin intermediul

Programului integrat de gestionare a dosarelor, la care aceștia sunt conectați prin

adresa electronică indicată în cererea de chemare în judecată, în mandatul de

avocat, în alte acte ce atestă utilizarea poștei electronice. Actele de procedură

expediate prin intermediul Programului integrat de gestionare a dosarelor se

consideră comunicate.

Distinct de aceste prevederi legale, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că confirmarea expedierii și

recepționării documentului către partea interesată se atestă prin extrasul eliberat de

către operatorul poștei electronice.

În mod special, înscrisul dat conține: datele de identificare a poștei

electronice a expeditorului și a destinatarului, data calendaristică, anul, ora

expedierii, precum și atașamentul cu actul judecătoresc.

Cu titlu de excepție, în caz de eroare tehnică sau neexpediere a actului pe

poșta electronică, extrasul menționat va cuprinde informații cu privire la aceste

inexactități, cu alte cuvinte, expeditorul va primi un mesaj separat de la „Mail

delivery system” sau extrasul dedus analizei va cuprinde mesajul de la „Mail

delivery system” conform căruia operatorul poștal va explica cauzele care au stat la

baza returnării mesajului către expeditor. De regulă, acesta este informat că

transmiterea mesajului nu a fost posibilă, deoarece adresa nu a fost găsită sau ea nu

poate primi e-mailuri.

La caz, însă, astfel de mențiuni de eroare tehnică, odată cu expedierea

actului judecătoresc menționat la adresa electronică a avocatului Călin Bobuțac, nu

au fost prezentate instanței de judecată, prin urmare lipsesc.

În consecință, acțiunile instanței de apel cu privire la expedierea încheierii

din 16 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care nu s-a dat curs cererii de apel

depuse de Tudor Vrabie, se încadrează pe deplin în rigorile prevăzute la art. 100

alin. (1) și (11) CPC.

Așadar, respectivele constatări resping argumentul invocat în recurs în

sensul că avocatul Călin Bobuțac nu a recepționat pe poșta electronică scrisoarea

de însoțire și încheierea din 16 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău, iar la dosar nu

este dovada recepționării acestor acte.

Mai cu seamă, la acest capitol, se va menționa că părțile în proces trebuie să

fie diligente, să se informeze de soarta dosarului, despre care au la cunoștință și să

întreprindă măsurile necesare de a proteja drepturile sale de acces la instanță.

Or, Tudor Vrabie, fiind cel interesat în soarta soluționării prezentei cauze în

ordine de apel și fiind conștient că a depus cererea de apel nemotivată și fără

achitarea taxei de stat încă la data de 26 martie 2019, urma să întreprindă toate

măsurile necesare de a proteja drepturile sale de acces la instanță, inclusiv prin

depunerea apelului motivat împotriva hotărârii primei instanțe și achitarea taxei de

stat.

La caz, prezintă relevanță și prevederile art. 75 alin. (4) CPC, care statuează

că actele procedurale efectuate de reprezentant în limitele împuternicirilor sale sunt

obligatorii pentru persoana reprezentată în măsura în care ele ar fi fost efectuate de

ea însăși. Culpa reprezentantului este echivalentă culpei părții.

Instanța de recurs va nota că, deși Tudor Vrabie în cererea de recurs susține

că hotărârea primei instanțe a fost contestată cu apel doar de către el personal și nu

prin intermediul reprezentantului său, după cum deja a fost menționat, în cererea

de apel au fost indicate datele avocatului Călin Bobuțac, ca reprezentant al

apelantului, inclusiv și adresa electronică - bobutaccalin@gmail.com, la care a și

fost comunicat actul de procedură (f. d. 242 vol. II), împrejurare ce respinge și

argumentul cu privire la faptul că reprezentantul său, avocatul Călin Bobuțac nu

este înregistrat și nu are acces la PIGD pentru a vizualiza activitatea de gestionare

electronică a dosarului în cauză și altor materiale procesuale emise de instanțele de

judecată.

Mai mult că, potrivit răspunsului Agenției de Administrare a Instanțelor

Judecătorești nr. 01-1/366 din 1 iulie 2019, anexat de către Tudor Vrabie la cererea

de recurs suplimentată, crearea accountului în Programul integrat de gestionare a

dosarelor este necesară pentru accesul în sistemul e-dosar și nu pentru

expedierea/recepționarea actelor de procedură prin poșta electronică.

În raport cu cele relevate mai sus, nu are relevanță nici argumentul

recurentului Tudor Vrabie cu referire la faptul că copia încheierii din 16 mai 2019

a Curții de Apel Chișinău a fost expediată de pe o adresă electronică neoficială,

neînregistrată în Programul integrat de gestionare a dosarelor, fiind cert că adresa

electronică de la care a fost expediată copia încheierii din 16 mai 2019 a Curții de

Apel Chișinău aparține Elenei Călin, care activează în cadrul Curții de Apel

Chișină în calitate de grefier.

Astfel, cele constatate indică indubitabil că Tudor Vrabie a ignorat

obligativitatea depunerii apelului motivat și achitarea taxei de stat la depunerea

cererii de apel, fapt ce a favorizat restituirea apelului nemotivat, astfel că Curtea de

Apel Chișinău întemeiat, având la bază prevederile art. 369 alin. (1) lit. a) CPC, a

restituit, prin încheierea din 5 iunie 2019, apelul declarat de Tudor Vrabie.

Distinct de cele menționate, instanța de recurs constată că și alte argumente

ale recurentului cu privire la ilegalitatea încheierilor din 16 mai 2019 și 5 iunie

2019 ale Curții de Apel Chișinău invocate în recurs sunt lipsite de suport legal și

nu pot constitui temei de admitere a recursului în sensul invocat, deoarece acestea

nu conțin argumente care ar indica expres la ilegalitatea încheierilor recurate.

În acest sens se va reține că Tudor Vrabie trebuia să întreprindă toate

măsurile necesare, după cum sugerează și jurisprudența CEDO, de a proteja

drepturile sale de acces la instanță și de a îndeplini actele procedurale în termenii

prevăzuți de lege.

Această obligație rezultă și din dispozițiile art. 56 alin. (3) CPC, care indică

că participanții la proces sunt obligați să se folosească cu bună-credință de

drepturile lor procedurale. În cazul abuzului de aceste drepturi sau al nerespectării

obligațiilor procedurale, se aplică sancțiunile prevăzute de legislația procedurală

civilă.

Instanța de recurs consideră necesar, la acest segment, de a menționa și

faptul că exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un

anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe, cărora li se

subsumează și instituirea unor termene, după a căror expirare valorificarea

respectivului drept nu mai este posibilă.

Față de cele ce preced, se constată netemeinicia cererii de recurs depusă de

Tudor Vrabie, fapt ce impune respingerea acesteia și menținerea încheierilor din

16 mai 2019 și 5 iunie 2019 ale Curții de Apel Chișinău.

decide:

Se respinge recursul declarat de Tudor Vrabie.

Se mențin încheierile din 16 mai 2019 și 5 iunie 2019 ale Curții de Apel

Chișinău, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Băncii Comerciale

„Moldindconbank” Societate pe Acțiuni împotriva lui Tudor Vrabie cu privire la

încasarea datoriei și a cheltuielilor de judecată și la cererea reconvențională a lui

Tudor Vrabie împotriva Băncii Comerciale „Moldindconbank” Societate pe

Acțiuni cu privire la constatarea încetării contractelor de fidejusiune.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Svetlana Filincova

Dumitru Mardari