2ra-1821/19 — Cu privire la încasarea datoriei pentru serviciile de publicitate

Dosarul nr. 2ra-1821/19 Instanța de fond: Judecătoria Chişinău, sediul Central – A. Brăgaru Instanța de apel: Curtea de Apel Chişinău – V. Cotorobai, I. Ţurcan, M Anton ÎNCHEIERE 13 noiembrie 2019 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Preşedintele completului, judecătorul Dumitru Mardari judecătorii Victor Burduh Maria Ghervas examinând admisibilitatea recursului declarat de către Victor Lupaşcu, reprezentat de avocatul Alexandru Macar, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Societatea cu Răspundere Limitată „Centrul Comercial Jumbo” împotriva lui Victor Lupaşcu cu privire la încasarea datoriei pentru serviciile de publicitate şi a cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei din data de 21 martie 2019 a Curţii de Apel Chişinău, prin care s-a admis apelul declarat de către Societatea cu Răspundere Limitată „Centrul Comercial Jumbo”, s-a casat hotărârea din data de 03 mai 2018 a Judecătoriei Chişinău, sediul Central cu emiterea unei noi hotărâri privind admiterea acţiunii, constată: La 09 noiembrie 2017 Societatea cu Răspundere Limitată „Centrul Comercial Jumbo” (în continuare SRL „Centrul Comercial Jumbo”) a depus cerere de chemare în judecată, concretizată ulterior, împotriva lui Victor Lupaşcu, prin care a solicitat încasarea datoriei pentru serviciile de publicitate în mărime de 35 543,19 lei şi a cheltuielilor de judecată suportate pentru plata taxei de stat în mărime de 1 170 lei, pentru citarea publică în mărime de 160 lei,

pentru traducerea înscrisurilor în mărime de 451 lei. ( f.d. 4-9, 84) În motivarea acțiunii societatea reclamantă a invocat că la 01 iunie 2012 între IM „Leutis” SRL în calitate de executor şi Victor Lupaşcu în calitate de beneficiar a fost încheiat contractul de prestări servicii nr. 369, prin care ultimului i-au fost prestate servicii comunale şi de publicitate pentru imobilul cu numărul cadastral xxxxx, amplasat în Centrul Comercial „Jumbo” din mun. Chişinău, bd. Decebal, 23/1. SRL „Centrul Comercial Jumbo” a fost înregistrată prin decizia Camerei Înregistrării de Stat din 06 iunie 2014, fondator al întreprinderii nouă create este IM „Leutis” SRL. Conform deciziei Camerei Înregistrării de Stat din 24 octombrie 2014, 1 înregistrată la OCT Chişinău la 28 noiembrie 2014, SRL „Centrul Comercial Jumbo” este proprietar al imobilului din bd.

Decebal, 23/1, mun. Chişinău, cu numărul cadastral xxxxx. Astfel, ca urmare a schimbării proprietarului imobilului societatea reclamantă a preluat de la 01 martie 2015 toate contractele de locațiune şi prestări servicii încheiate anterior de către IM „Leutis” SRL şi respectiv, a preluat toate drepturile şi obligaţiile care rezultă din aceste contracte. Prin actul de predare-primire SRL „Centrul Comercial Jumbo” a devenit succesor în drepturi şi obligații al IM „Leutis” SRL. SRL „Centrul Comercial Jumbo” a indicat că prin contractul de prestări servicii nr. 369 din 01 iunie 2012 Victor Lupaşcu şi-a asumat obligaţia de a achita în perioada 05-10 a lunii curente plata pentru chirie pentru luna următoare, iar pentru serviciul de publicitate şi servicii locativ comunale, până la data de 10 a lunii următoare.

În legătură cu faptul neonorării în modul corespunzător de către Victor Lupaşcu a obligaţiilor asumate în baza contractului nr.369 din 01.06.2012 societatea reclamantă a înaintat reclamațiile nr.045g din 05 august 2016 şi nr.23 din 15 februarie 2017, prin care a solicitat achitarea datoriei, însă Victor Lupaşcu nu a reacţionat la reclamaţiile expediate şi nu şi-a onorat obligațiunile contractuale. Prin urmare, societatea reclamantă se consideră îndreptățită de a solicita încasarea datoriei şi a penalităţilor, ori în baza pct. 2.2.1 şi 2.2.2 al contractului de prestări servicii nr. 369 din 01 iunie 2012, beneficiarul participă împreună cu executorul la promoțiile organizate de executor şi plăteşte lunar partea sa din compensarea costurilor serviciilor de publicitate ale Centrului Comercial „Jumbo” şi a bunurilor prezentate în acesta din calculul de 0,9 euro pe lună.

Conform pct. 4.2. din acest contract, în cazul neachitării plăţii lunare în termenul stabilit, sumele respective se vor supune unei penalități în mărime de 0,01% din suma neachitată, pentru fiecare zi de întârziere a plăţii, începând cu data următoare termenului plăţii lunare şi până la data efectuării efective a plăţii. Calcularea penalităţii nu exclude calcularea dobânzii. În opinia SRL „Centrul Comercial Jumbo” se consideră îndreptățită de a solicita de la Victor Lupaşcu achitarea tuturor plăţilor în modul şi în termenii stabiliţi de contractul de prestări servicii, precum şi rambursarea imediată şi integrală a datoriei restante şi a dobânzii de întârziere. Prin hotărârea din data de 03 mai 2018 a Judecătoriei Chişinău, sediul Central s-a respins acţiunea depusă de SRL „Centrul Comercial Jumbo”.

( f.d. 97, 101-104) Pentru a ajunge la această soluție instanţa de fond a constatat că din materialele dosarului nu se confirmă faptul prestării de către SRL „Centrul Comercial Jumbo” a serviciilor de publicitate, ori careva acte de predare – primire a serviciilor nu au fost semnate de către beneficiar şi prestator, iar facturile fiscale cercetate în cadrul examinării cauzei nu au fost recepționate de către Victor Lupaşcu. Curtea de Apel Chişinău prin decizia din data de 21 martie 2019 a admis apelul declarat de SRL „Centrul Comercial Jumbo”, a casat hotărârea din data de 03 mai 2018 a Judecătoriei Chişinău, sediul Central cu emiterea unei noi hotărâri prin care s-a admis cererea de chemare în judecată, s-a încasat de la Victor Lupaşcu în beneficiul SRL 2 „Centrul Comercial Jumbo” suma de 35 543,19 lei cu titlu de datorie pentru serviciile de publicitate, suma de 1 784 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

(f.d. 131,132-141) În susținerea soluției adoptate instanţa de apel a menţionat că participanții la proces se află în relaţii contractuale de prestări servicii, asumate prin contractul nr. 369 din 01 iunie 2012. Potrivit prevederilor contractuale SRL „Centrul Comercial Jumbo” şi-a asumat obligațiunile de a presta servicii de publicitate pentru imobilul cu numărul cadastral xxxxx, amplasat în SRL „Centrul Comercial Jumbo” din mun. Chişinău, bd. Decebal, 23/1, iar Victor Lupaşcu şi-a asumat obligațiunea de a achita plata pentru serviciile prestate.

Instanţa de apel a reţinut că faptul neonorării de către Victor Lupaşcu a obligației de a achita serviciile de publicitate a fost confirmat prin actele de verificare şi facturile fiscale anexate la materialele dosarului, iar pârâtul nu a negat că deţine imobilul în incinta Centrului Comercial „Jumbo” şi că i se prestează servicii şi nici nu a contestat clauzele contractului de prestări servicii nr. 369 din 01 iunie 2012. Împotriva deciziei instanţei de apel, la data de 24 iulie 2019 a depus recurs Victor Lupaşcu, reprezentat de avocatul Alexandru Macar, prin care a solicitat repunerea în termenul de declarare a recursului, casarea deciziei contestate cu emiterea unei noi hotărâri privind menținerea hotărârii instanţei de fond şi încasarea cheltuielilor de judecată suportate de către recurent.

( f.d. 146-15) În motivarea recursului Victor Lupaşcu, reprezentat de avocatul Alexandru Macar, a indicat că instanţa de apel nu a intrat în esența contractului de prestări servicii nr.369 din 01 iunie 2012, ori pct. 2.2.2. al contractului nu se referă la prestarea unor servicii, ci de participare comună la achitarea serviciilor de publicitate, fiind o clauză de societate civilă. Recurentul a susţinut că între participanții la proces nu a fost încheiat un contract de prestări servicii şi careva servicii de publicitate nu au fost realizate de către SRL „Centrul Comercial Jumbo”. Mai mult, în cazul în care SRL „Centrul Comercial Jumbo” ar fi prestator de servicii de publicitate, clauzele contractuale pentru prestarea serviciilor trebuie să fie clare, fără echivoc.

În speţă, clauzele contractului sunt abuzive ori nu au fost negociate individual cu consumatorul şi creează în detrimentul consumatorului un dezechilibru semnificativ între drepturile şi obligaţiile participanților. În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Materialele cauzei atestă că decizia Curții de Apel Chişinău a fost pronunțată la 21 martie 2019, publicată pe portalul naţional al instanțelor de judecată la data de 28 mai 2019, expediată în adresa participanților la proces la data de 29 mai 2019. Confirmare privind recepționarea copiei deciziei la materialele dosarului lipsește.

În aceste circumstanţe recursul declarat de către Victor Lupaşcu, reprezentat de avocatul Alexandru Macar, la 24 iulie 2019 se consideră a fi depus în termen şi nu necesită de a fi examinată cererea cu privire la repunerea în termen de depunere a recursului. 3 Examinând temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia, că recursul declarat de către Victor Lupaşcu, reprezentat de avocatul Alexandru Macar, este inadmisibil din următoarele considerente. Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă, că Victor Lupaşcu, reprezentat de avocatul Alexandru Macar, au indicat argumente ce țin de dezacordul cu felul în care instanța de apel a apreciat înscrisurile probatorii și a constatat circumstanțele cauzei.

Nu pot fi reținute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs. Conform regulilor din Secțiunea a 2-a din Capitolul XXXVIII din Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs. Recursul exercitat conform secțiunii a 2 - a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procesual, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt. Astfel, completul Colegiului constată că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acesta nu se încadrează în cele expres stabilite la art. 432, alin. (2), (3) şi (4) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu prevederilor art. 432, alin. (1) din Codul de procedură civilă părțile şi alți participanți la proces sunt în drept să declarare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procesual. Aliniatele (2) şi (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433, lit. a) din Codul de procedură civilă cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) şi (4). Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în recursul declarat de către Victor Lupaşcu, reprezentat de avocatul Alexandru Macar, asemenea aspecte nu se regăsesc. În speță, completul Colegiului menționează, că recursul în cauză conține obiecții de fapt şi de drept, care deja au fost studiate şi verificate de către instanța de apel, primind o apreciere corespunzătoare.

4 În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției. Drept urmare, se reține că argumentele invocate de recurent nu pot constitui temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa cum formal invocă Victor Lupaşcu, reprezentat de avocatul Alexandru Macar, şi, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate. În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Victor Lupaşcu, reprezentat de avocatul Alexandru Macar, inadmisibil.

Conform celor expuse, în temeiul art. 431, alin. (1) şi (2), art. 433, lit. a), 440, alin. (1) şi (11) din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursul, declarat de către Victor Lupaşcu, reprezentat de avocatul Alexandru Macar, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari judecătorii Victor Burduh Maria Ghervas 5