3ra-1261/19 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-1261/19

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud: C. Roșca)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: M. Guzun, L. Pruteanu, I. Cotruță)

Î N C H E I E R E

13 noiembrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Sveatoslav Moldovan

Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea recursului depus de Irina Cristeva și Vadim Cristev,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Irina Cristeva și Vadim Cristev împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale,

intervenienți accesorii Societatea cu Răspundere Limitată ,,Adom-Import” și Emilia

Cristian cu privire la contestarea actului administrativ și obligarea achitării

indemnizației de maternitate,

împotriva deciziei din 19 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost respins apelul declarat de Irina Cristeva și Vadim Cristev și a fost menținută

hotărârea din 26 februarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

c o n s t a t ă:

La 3 decembrie 2015 Irina Cristeva și Vadim Cristev au depus cerere de

chemare în judecată împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, intervenienți

accesorii Societatea cu Răspundere Limitată ,,Adom-Import” și Emilia Cristian cu

privire la contestarea actului administrativ și obligarea achitării indemnizației de

maternitate.

În motivarea acțiunii au indicat că la 2 august 2014, au încheiat căsătoria, iar la

xxxxx, s-a născut copilul xxxxx.

Au menționat că la 1 aprilie 2013, Irina Cristeva a fost angajată în cadrul SRL

,,Adom-Import”, iar la 30 septembrie 2014 a fost concediată. Ulterior, a activat la

SRL ,,Eldorado Terra”, în perioada 1 octombrie 2014 – 14 noiembrie 2014.

Au relatat că la 4 septembrie 2015, urmare a depunerii cererii cu privire la

acordarea indemnizației de maternitate soției care se află la întreținerea soțului, Casa

Teritorială de Asigurări Sociale sect. Botanica a emis decizia nr. 49, prin care a

refuzat achitarea indemnizației de maternitate, din motivul prezenței venitului

asigurat, invocând că solicitanta nu întrunește condiția de aflare la întreținerea

soțului pe parcursul a 9 luni consecutive premergătoare lunii acordării concediului

de maternitate.

Întrucât nu au fost de acord cu refuzul organului de asigurări sociale, la 9

octombrie 2015 Irina Cristeva a depus cerere prealabilă, prin care a solicitat anularea

1

deciziei din 4 septembrie 2015 privind refuzul în stabilirea indemnizației de

maternitate emisă de Casa Teritorială de Asigurări Sociale sect. Botanica și

repunerea în dreptul de a beneficia de indemnizație de maternitate.

Prin răspunsul nr. C-1595/15 din 5 noiembrie 2015, Casa Națională de

Asigurări Sociale a refuzat admiterea cerințelor înaintate.

Reclamanții au invocat că potrivit actului din 14 februarie 2017, întocmit de

către Inspectoratul Fiscal de Stat, SRL „Adom-Import” a întocmit incorect declarația

formularul REV-5 pentru anul 2014 a persoanei angajate Emilia Cristian, indicând

incorect datele personale care corespund de fapt Irinei Cristeva.

Astfel, au indicat că în statele de personal ale SRL „Adom-Import” nu s-a

stabilit persoana angajată Irina Cristeva, iar SRL „Adom-Import” a fost sancționată

contravențional pentru fapta de neprezentare în termenul stabilit a declarației

persoanei asigurate de tip „de corectare”, motiv pentru care au considerat că au

decăzut argumentele invocate de Casa Națională de Asigurări Sociale.

În drept, acțiunea a fost întemeiată pe prevederile art. 16-19, 25 din Legea

contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000.

Au solicitat anularea răspunsului Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. C-

1595/15 din 5 noiembrie 2015, obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale să

achite indemnizația de maternitate, precum și compensarea cheltuielilor de judecată

compuse din cheltuielile de citare publică în mărime de 80 lei și cheltuielile de

asistență juridică în mărime de 5000 lei.

Prin încheierea protocolară din 14 iunie 2016 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru, a fost atrasă în proces în calitate de intervenient accesoriu Cristian Emilia.

Prin hotărârea din 26 februarie 2018 a Judecătoriei Chisinău, sediul Centru,

cererea de chemare în judecată a fost respinsă ca neîntemeiată.

La 20 martie 2018 Irina Cristeva și Vadim Cristev au declarat apel împotriva

hotărârii din 26 februarie 2018 a Judecătoriei Chisinău, sediul Centru.

Prin decizia din 19 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins

apelul declarat de Irina Cristeva și Vadim Cristev și a fost menținută hotărârea din

26 februarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut ca fiind întemeiată concluzia

primei instanțe de respingere a acțiunii, întrucât nu au fost stabilite careva temeiuri

de anulare a actului administrativ contestat.

În acest sens, instanța de apel a stabilit că organul de asigurări sociale întemeiat

a refuzat stabilirea indemnizației de maternitate Irinei Cristeva ca soție aflată la

întreținerea soțului, deoarece în în perioada de referință aceasta a fost încadrată în

câmpul muncii și a obținut venit asigurat, motiv pentru care afirmația apelanților

precum că soția s-a aflat la întreținerea soțului 9 luni consecutive premergătoare

datei acordării concediului de maternitate, nu și-a găsit confirmare.

Prin urmare, instanța de apel a conchis că prima instanță a dat o apreciere

obiectivă probelor administrate, a constatat și elucidat pe deplin toate circumstanțele

care au importanță pentru soluționarea cauzei și corect a aplicat normele de drept

material și procedural.

La 16 august 2019 Irina Cristeva și Vadim Cristev au declarat recurs împotriva

deciziei din 19 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău.

2

În susținerea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel și

hotărârea primei instanțe, considerându-le neîntemeiate și ilegale prin faptul că au

fost încălcate și aplicate eronat normele de drept material și procedural.

Au invocat violarea art. 6 par. 1 CtEDO prin încălcarea dreptului la un proces

echitabil și prin încălcarea dreptului la examinarea cauzei într-un termen rezonabil.

La fel, au susținut că le-a fost încălcat și dreptul asupra surselor bănești,

garantat de art. 1 din Primul protocol adițional al Convenției, având în vedere că

indemnizația la care pretind, nu a fost alocată în termen.

De asemenea, au declarat că examinarea cauzei în ordine de apel a avut loc în

lipsa apelanților care nu au fost legal citați, precum și a reprezentantului acestora

care se afla în concediul medical.

Au relevat că soluția instanțelor de judecată este una neîntemeiată și contravine

circumstanțelor cauzei.

Recurenții au solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și

emiterea unei noi decizii de admitere a cererii de chemare în judecată.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ,

reține că prezentul litigiu a fost soluționat în baza Legii contenciosului administrativ

nr. 793-XIV din 10 februarie 2000.

Prin Legea nr.116 din data de 19 iulie 2018, a fost adoptat Codul administrativ

al Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 257 alin. (1) al Codului administrativ, prezentul cod intră

în vigoare la 1 aprilie 2019, iar potrivit alin. (2), la data intrării în vigoare a

prezentului cod se abrogă Legea contenciosului administrativ nr. 793-XIV din 10

februarie 2000.

În conformitate cu art. 258 alin. (3) al Codului administrativ, procedurile de

contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor

examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform

prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în

contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la

intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica

corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a

încheierilor judecătorești.

Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, însă rezultând din

aceeași normă legală, Completul specializat va examina admisibilitatea cererii de

recurs prin prisma prevederilor Codului de procedură civilă, având în vedere că

prezenta procedură de contencios administrativ a fost inițiată până la intrarea în

vigoare a Codului administrativ.

În conformitate cu art. 434 Cod de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea

nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 19 februarie 2019,

dar date care ar confirma recepționarea acesteia de către recurenți la dosar lipsesc.

Astfel, recursul depus la 16 august 2019, este în termen.

Examinând temeiurile recursului depus de Irina Cristeva și Vadim Cristev, în

raport cu materialele cauzei civile, completul specializat pentru examinarea

3

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră că recursul depus de către Irina Cristeva și Vadim Cristev, nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură

civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurenților cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, respectiv

nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter

devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se

doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în

verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute

în art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul normelor procedurale din

Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de recurs nu

verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța

atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și

concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant

regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă,

4

din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor

de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența

sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune

motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe

dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate

de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra

Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995,

nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara

inadmisibil recursul depus de Irina Cristeva și Vadim Cristev.

În conformitate cu art. 193, 195, 230, 258 alin. (3) Cod administrativ, art. 270,

433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul depus de Irina Cristeva și Vadim Cristev, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Sveatoslav Moldovan

Nicolae Craiu

5