3ra-1251/19 — contestarea actului administrativ

3ra-1251/19 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 3ra-1251/19

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (N. Mamaligă)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (V. Clima, E. Palanciuc, A. Malîi)

ÎNCHEIERE

13 noiembrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Sveatoslav Moldovan

Iurie Bejenaru

examinând admisibilitatea cererii de recurs depusă de Centrul Național pentru

Protecția Datelor cu Caracter Personal,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

Serviciul Fiscal de Stat împotriva Centrului Național Pentru Protecția Datelor cu

Caracter Personal, intervenient accesoriu Valerian Mînzat cu privire la contestarea

actului administrativ,

împotriva deciziei din 03 iulie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

casată integral hotărârea din 22 august 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și

adoptată o nouă decizie de admitere parțială a acțiunii,

c o n s t a t ă:

La data de 29 mai 2017, Serviciul Fiscal de Stat a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Centrului Național Pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal,

intervenient accesoriu Valerian Mînzat cu privire la contestarea actului administrativ.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, în temeiul adresării cet. Valerian

Mînzat, Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal a inițiat

verificarea legalității prelucrării datelor cu caracter personal în partea ce vizează

efectuarea operațiunilor de prelucrare a datelor cu caracter personal, stocate în Registrul

de Stat al populației, de către utilizatorul Inspectoratul Fiscal Principal de Stat prin

intermediul tehnologiei Common Object Interface.

Petiționarul a invocat caracterul formal și incomplet al răspunsului prin care nu i-a

fost oferită informația deplină despre legalitatea și scopul operațiunilor de accesare a

datelor cu caracter personal ce îl vizează, temei pentru care Centrul a solicitat de la

Inspectoratul Fiscal Principal de Stat informații privind utilizatorii autorizați care au

prelucrat datele cu caracter personal ce îl vizează pe petent, precum și scopul și temeiul

legal invocat la momentul solicitării accesului la aceste date, în cazul operațiunilor

efectuate în perioada 09 februarie 2016 - 20 mai 2016, prin intermediul tehnologiei

Common Object Interface.

Astfel, Inspectoratul Fiscal Principal de Stat a informat pârâtul că accesările

efectuate prin web serviciul ce operează prin tehnologia Common Object Interface și

1

asigură actualizarea informațiilor din Registrul de stat al populației în baza de date a

IFPS, scopul acestor operațiuni fiind necesitatea actualizării informațiilor în

conformitate cu art. 4 al Legii privind protecția datelor cu caracter personal, temeiul

legal constituind contractul nr. 15-S privind schimbul reciproc de informații, încheiat

între Inspectoratul Fiscal Principal de Stat și ÎS „CRIS „Registru”.

Totodată, Inspectoratul Fiscal Principal de Stat a informat că aceste operațiuni se

efectuează masiv și în aceste pachete de informații pot nimeri datele oricărei persoane,

inclusiv rudele de gradul întâi.

În pofida argumentelor invocate în scrisoarea nr. 26-19/09-680/10289 din 16

decembrie 2016, pe parcursul efectuării verificării, la 18 aprilie 2017, pârâtul a adoptat

decizia nr.100, prin care a constatat încălcarea prevederilor art.4 alin. (1) lit. a), b), c) și

art. 5 alin. (1) ale Legii cu privire la protecția datelor cu caracter personal, în cazul

operațiunilor de prelucrare a datelor cu caracter personal care-1 vizează pe cet. Valerian

Mînzat, efectuate de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, în cazurile descrise în pct. 2

din decizie, prin intermediul tehnologiei Common Object Interface.

A considerat reclamantul ca fiind neîntemeiate constatările indicate în pct.2 și 3 din

decizia nr.100 din 18 aprilie 2017 în partea ce ține de invocarea încălcării art. 4 alin.(1)

lit. a), b), c) și alin.(1) ale Legii cu privire la protecția datelor cu caracter personal, în

cazul operațiunilor de prelucrare a datelor cu caracter personal care-1 vizează pe cet.

Valerian Mînzat, efectuate prin intermediul tehnologiei Common Object Interface,

deoarece prin prisma art. 58 alin. (1) din Constituția Republicii Moldova, art. 1324 pct.

1), 133 alin. (1) pct. 1) din Codul fiscal, cetățenii au obligația să contribuie, prin

impozite și prin taxe, la cheltuielile publice, iar sistemul legal de impuneri trebuie să

asigure așezarea justă a sarcinilor fiscale.

A mai indicat că Serviciul Fiscal de Stat îndeplinește funcția de elaborarea a

strategiilor și organizarea sistemului de management în domeniul administrării fiscale,

totodată în realizarea funcțiilor sale Serviciul Fiscal de Stat are atribuția organizării unui

management eficient și coerent al administrării fiscale.

În aceiași succesiune a mai indicat reclamantul că potrivit art. 4 alin (1) lit. d) și lit.

e) din Legea cu privire la protecția datelor cu caracter personal, datele cu caracter

personal care fac obiectul prelucrării trebuie să fie exacte și, dacă este necesar,

actualizate. Datele inexacte sau incomplete din punctul de vedere al scopului pentru care

sunt colectate și ulterior prelucrate se șterg sau se rectifică. Datele cu caracter personal

care fac obiectul prelucrării trebuie să fie stocate într-o formă care să permită

identificarea subiecților datelor cu caracter personal pe o perioadă care nu va depăși

durata necesară atingerii scopurilor pentru care sunt colectate și ulterior prelucrate.

Stocarea datelor cu caracter personal pe o perioadă mai mare, în scopuri statistice, de

cercetare istorică sau științifică, se va face cu respectarea garanțiilor privind prelucrarea

datelor cu caracter personal, prevăzute de normele ce reglementează aceste domenii, și

numai pentru perioada necesară realizării acestor scopuri. Iar, conform art. 5 alin. (5) din

Legea cu privire la protecția datelor cu caracter personal, consimțământul subiectului

datelor cu caracter personal nu este cerut în cazurile în care prelucrarea este necesară

pentru îndeplinirea unei obligații care îi revine operatorului conform legii; executarea

sarcinilor de interes public sau care rezultă din exercitarea prerogativelor de autoritate

2

publică cu care este învestit operatorul sau terțul căruia îi sânt dezvăluite datele cu

caracter personal; realizarea unui interes legitim al operatorului sau al terțului căruia îi

sînt dezvăluite datele cu caracter personal, cu condiția că acest interes să nu prejudicieze

interesele sau drepturile și libertățile fundamentale ale subiectului datelor cu caracter

personal.

A mai menționat, că Serviciul Fiscal de Stat dispune de posibilitatea accesării

datelor din Registrul de stat al populației prin următoarele modalități: funcționarii sunt

conectați la Sistemul Informațional al Serviciului Fiscal de Stat al cărei Baze de date se

actualizează prin intermediul tehnologiei Common Object Interface conform

contractului privind schimbul reciproc de informație nr.l5-S (COI) din 02.04.2009,

încheiat cu ÎS „CRIS „Registru”.

La fel, a notat reclamantul că funcționarii au acces la serviciile informaționale în

mod automatizat - prin intermediul Sistemului Informațional de Căutare (SIC) „Acces

Web”, în baza contractului nr.731- AW de prestări a serviciilor informaționale din 16

august 2013, încheiat cu ÎS „CRIS „Registru”. A susținut că petiționarul a fost informat

prin scrisoarea nr.26-03-10-570/9112 din 07.11.2016, că în perioada solicitată de către

acesta, conform sistemului de evidență a accesărilor, nu au fost înregistrate accesări

privind datele sale cu caracter personal.

A indicat reclamantul că la data de 05 mai 2017 a solicitat de la ÎS „CRIS

„Registru” informația despre utilizatorii autorizați din cadrul Serviciului Fiscal de Stat,

care au efectuat operațiuni de prelucrare a datelor cu caracter personal ale cet.Mînzat

Valerian, prin intermediul tehnologiei Common Object Interface.

În acest sens, ÎS „CRIS „Registru” prin scrisoarea nr.01/1474 din 18.05.2017, a

informat-o că datele cu caracter personal ce-l vizează pe Valerian Mînzat au fost

accesate prin web-serviciul SIA Acces Web în scopul îndeplinirii obligațiilor ce îi revin

și anume pentru întreprinderea măsurilor de executare silită (utilizator S.Selevestru);

pentru analizarea onorării obligațiilor fiscale în partea ce ține de declararea impozitului

pe venit și pentru asigurarea efectuării controlului fiscal (utilizator A. Bruma, A.

Izbiceac).

Prin urmare, ÎS „CRIS „Registru” a furnizat informația către petiționarul Valerian

Mînzat, precum că datele sale personale au fost operate de Serviciul Fiscal de Stat, prin

intermediul tehnologiei Common Object Interface, iar în același timp, la solicitarea

Serviciului Fiscal de Stat, ÎS „CRIS „Registru” a comunicat că datele personale a cet.

Mînzat Valerian au fost accesate prin web-serviciul SIA Acces Web. Astfel, îndoielile

apărute la examinarea cazului de încălcare a legislației privind protecția datelor cu

caracter personal urmează să fie interpretate în favoarea Serviciului Fiscal de Stat supus

verificării.

A solicitat Serviciul Fiscal de Stat anularea pct.2 și 3 din decizia nr. 100 din 18

aprilie 2017 emisă de Centru Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal.

Prin cererea suplimentară din 14 mai 2018 Serviciul Fiscal de Stat a solicitat și

anularea pct. 1 și 3 din decizia Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter

Personal nr. 62 din 03 martie 2018, menționând că, la 03 martie 2018, pârâtul a emis

decizia nr.62, prin care a fost anulat pct.2 din decizia nr.100 din 18 aprilie 2017, precum

și a constatat noi circumstanțe, invocând încălcarea de către Serviciul Fiscal de Stat a

3

art.4 alin.(1) lit.a), b), c), art.5 alin.(1), art.13 și art.20 alin.(3) al Legii privind protecția

datelor cu caracter personal, în cazul operațiunilor de prelucrare a datelor cu caracter

personal care îl vizează pe cet. Valerian Mînzat, efectuate de către utilizatorii Serviciului

Fiscal de Stat în cazurile descrise în decizia nr. 62 din 03 martie 2018 (f.d. 144 -148).

Prin hotărârea din 22 august 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru acțiunea

depusă de Serviciul Fiscal de Stat a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.

Nefiind de acord cu soluția primei instanțe, la data de 23 august 2019, Serviciul

Fiscal de Stat, a depus cerere de apel împotriva hotărârii primei instanțe, prin care a

solicitat casarea integrală a hotărârii contestate, cu emiterea unei noi hotărâri de

admitere integrală a acțiunii.

Prin decizia din 03 iulie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost casată integral

hotărârea primei instanțe și a fost adoptată o nouă decizie de admitere parțială a acțiunii

și a fost anulat pct.3 din decizia nr.100 din 18 aprilie 2017, emisă de către Centrul

Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal al Republicii Moldova, a fost

anulat pct. 1 și 3 din decizia nr.62 din 03 martie 2018, emisă de către Centrul Național

pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal al Republicii Moldova. În rest, cerința cu

privire la anularea pct.2 din decizia nr.100 din 18 aprilie 2017, emisă de către Centrul

Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal a fost respinsă.

În susținerea concluziei sale, instanța de apel a stabilit că prin cererea din 20

octombrie 2013 Valerian Mînzat a solicitat Inspectoratului Fiscal Principal de Stat de a-i

fi comunicat cu ce scop a fost efectuată prelucrarea datelor sale cu caracter personal din

09.02.2016 ora 14.12.35, 11.03.2016 ora 16.36.28 (f.d. 23-24).

Prin răspunsul nr. 26-03-10-570/9112 din 07 noiembrie 2016 Inspectoratul Fiscal

Principal de Stat l-a informat pe Valerian Mînzat precum că reieșind din datele din

sistemele informaționale fiscale administrate de către ÎS „Fiscservinform” în perioada

menționată nu au fost efectuate careva accesări ale datelor c caracter personal de către

utilizatorii IFPS.

Ulterior, Valerian Mînzat considerând insuficient răspunsul eliberat de

Inspectoratului Fiscal Principal de Stat a sesizat Centrul Național pentru Protecția

Datelor cu Caracter Personal al Republicii Moldova în partea ce vizează efectuarea

operațiunilor de prelucrare a datelor cu caracter personal, stocate în Registrul de stat al

populației, de către utilizatorii autorizați ai Comisiei Naționale a Pieții Financiare și ai

Inspectoratului Fiscal Principal de Stat.

La adresarea înaintată Centrului, petentul a anexat copia răspunsurilor primite de la

entitățile menționate supra, care ar proba realizarea dreptului de acces la datele cu

caracter personal de către subiectul de date, prevăzut de art. 13 al Legii privind protecția

datelor cu caracter personal.

În urma informațiilor recepționate de la CNPF (scrisoarea cu nr. 15 -3993/16) și de

la IFPS (scrisoarea cu nr. 26-03-10-570/9112), petiționarul a invocat caracterul formal

și incomplet al răspunsului menționat, prin care nu i-a fost oferită informația deplină

despre legalitatea și scopul operațiunilor de accesare a datelor cu caracter personal ce îl

vizează.

Prin scrisoarea din 23 noiembrie 2016 cu nr. 02-07-1790 înregistrată în cancelaria

Inspectoratului Fiscal Principal de Stat la 28 noiembrie 2016 cu nr. 2774-AE a fost

4

solicitat apelantului informația cu privire la sistemele de evidență prin intermediul

cărora au fost prelucrate datele cu caracter personal care îl vizează pe cet. Valerian

Mînzat; utilizatorul/ii autorizat/ți care a/au accesat/prelucrat date cu caracter personal ce

îl vizează pe petent, în cazurile indicate în anexă; scopul (legătura de cauzalitate dintre

obiectivul urmărit și identificatorii subiectului de date - Valerian Mînzat) și temeiul

legal (numărul cererii subiectului de date și/sau materialului examinat precum și

descrierea detaliată a circumstanțelor care au dus la necesitatea accesării datelor) al

operațiunilor de consultare (accesare) a datelor cu caracter personal prelucrate în

perioada 09 februarie 2016 -20 mai 2016, care îl vizează pe cet. Valerian Mînzat,

invocat de către utilizatorul/ii autorizat/ți (f.d. 21).

La data de 16 decembrie 2016 Inspectoratul Fiscal Principal de Stat prin răspunsul

nr. 26-19/09-680, 10280 a informat că logourile din solicitare reprezintă accesări

efectuate prin web-serviciul ce operează prin tehnologia Common Object Interface și

asigură actualizarea informațiilor din Registrul de Stat al Populației în baza de date a

IFPS. Scopul acestei operațiuni este necesitatea actualizării informațiilor în conformitate

cu art.4 din Legea privind protecția datelor cu caracter personal, iar temeiul legal al

acestei operațiuni este Contractul nr. 15-S (COI) privind schimbul reciproc de

informații, încheiat între IFPS și ÎS „CRIS „Registru” cu modificările și completările

ulterioare.

Web-serviciul solicită zilnic informația din Registrul de Stat al Populației,

modificată pe parcursul zilei lucrătoare și consemnată ca actualizată conform

algoritmului stabilit de ÎS „CRIS „Registru”. Totodată, algoritmul actualizează și

informațiile despre persoanele cu gradul întâi de rudenie (soț, soție, copii).

Această operațiune se efectuează masiv și în aceste pachete de informații pot

nimeri datele oricărei persoane, inclusiv despre rudele de gradul întâi, care au fost

modificate în ziua respectivă în Registrul de Stat al populației. Astfel, datele cu caracter

personal ce-1 vizează pe cet. Mînzat Valerian accesate în mod automatizat prin web-

serviciu în scopul actualizării masive în baza de date a IFPS și nu prin vizualizare de

către careva utilizator concret (f.d. 20).

Prin decizia Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal al

Republicii Moldova cu nr. 100 din 18 aprilie 2017 a fost constatată lipsa încălcării

prevederilor Legii privind protecția datelor cu caracter personal, în cazul operațiunilor

de prelucrare a datelor cu caracter personal care-1 vizează pe cet. Valerian Mînzat,

efectuate de către utilizatorii autorizați ai CNPF.

A fost constatată încălcarea prevederilor art. 4 alin. (1) lit. a), b), c) și art. 5 alin.

(1) ale Legea privind protecția datelor cu caracter personal, în cazul operațiunilor de

prelucrare a datelor cu caracter personal care-1 vizează pe cet. Valerian Mînzat,

efectuate de către utilizatorii IFPS și a fost obligat IFPS să întreprindă acțiunile de

rigoare în vederea neadmiterii pe viitor a efectuării operațiunilor de prelucrare a datelor

cu caracter personal prin intermediul tehnologiei Common Object Interface, soldate cu

imposibilitatea identificării utilizatorilor autorizați care efectuează aceste operațiuni,

precum și existenței/inexistenței scopului și temeiului legal care ar sta la baza acestor

operațiuni de prelucrare a datelor cu caracter personal, cu informarea Centrului asupra

5

acțiunilor întreprinse în vederea executării prezentei decizii în termen de 30 de zile (f.d.

17).

Nefiind de acord cu decizia nr. 100 din 18 aprilie 2017 emisă de Centrul Național

pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal al Republicii Moldova, Inspectoratul

Fiscal principal de Stat la data de 29 mai 2017 a contestat în instanța de judecată

revendicând anularea pct.2 și 3 din decizia nominalizată (f.d. 4).

La data de 20 iulie 2017 Inspectoratul Fiscal Principal de Stat a expediat Centrului

Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal al Republicii Moldova răspunsul

cu nr. 26-03-08/3275 prin care a informat următoarele: că accesările datelor cu caracter

personal ale cetățeanului Valerian Mînzat au fost efectuate strict în scopuri de serviciu,

după cum urmează: Selevestru Sergiu (ex-Șef al Direcției managementul restanțelor și

insolvabilității din cadrul IFPS), accesarea din 09.02.2016 a fost efectuată în scopuri de

serviciu, în legătură cu întreprinderea măsurilor de executare silită, urmărind executarea

de către Debitor și Fidejusor a Contractului de Fidejusiune nr.01 din 12 august 2015;

Ezbiceac Alexandr (Șef adjunct al Direcției impozitarea persoanelor fizice cu venituri

mari din cadrul IFPS), accesarea din 11.03.2016 a fost efectuată în scopuri de serviciu,

potrivit art. 134 alin (1) lit.k) din Codul fiscal în redacția perioadei anului 2016 potrivit

căruia organul fiscal și funcționarul fiscal au dreptul la estimarea obiectelor impozabile

și calcularea impozitelor și taxelor, să utilizeze metode și surse directe și indirecte, care

s-a soldat cu emiterea deciziei Inspectoratului Fiscal Principal de Stat privind inițierea

controlului fiscal nr. 10/4-199 din 11 mai 2016; Brumă Aurica (inspector principal al

Direcției impozitarea persoanelor fizice cu venituri mari din cadrul IFPS), accesările din

20.05.2016 au fost efectuate în scopuri de serviciu, în legătură cu inițierea controlului

fiscal prin decizia Inspectoratului Fiscal Principal de Stat sus-nominalizată.

Totodată, în urma controlului fiscal efectuat asupra corectitudinii calculării,

declarării și achitării impozitului pe venit al persoanei fizice Mînzat Valerian a fost

emisă decizia IFPS nr.132 din 23 iunie 2016 asupra cazului de încălcare fiscală comisă

de către Mînzat Valerian. Totodată, în partea ce ține de indicarea sistemelor

informaționale prin care au fost accesate date cu caracter personal care-1 vizează pe

Valerian Mînzat, relatează că accesările au fost efectuate prin intermediul Sistemului

Informațional de Căutare (SIC) Acces Web (f.d. 99-100).

Ulterior, prin scrisoarea nr. 02-06/1285 din 17 august 2017 Centrul Național pentru

Protecția Datelor cu Caracter Personal al Republicii Moldova solicită Inspectoratului

Fiscal Principal de Stat următoarele informații: motivul prezentării informațiilor

incomplete și neveridice cet. Valerian Mînzat, în urma adresării acestuia către IFPS, cu

solicitarea de a i se comunica scopul și temeiul legal al prelucrării (accesării) datelor cu

caracter personal care îl vizează, fiind informat prin scrisoarea cu nr. 26-03-10-

570/9112 că, careva operațiuni de prelucrare a datelor cu caracter personal ce îl vizează

nu au avut loc, fapt care determină nerealizarea de către IFPS a dreptului de acces al

subiectului de date cu caracter personal, prevăzut de art. 13 al Legii privind protecția

datelor cu caracter personal; motivul prezentării informațiilor incomplete și neveridice

Centrului, în urma expedierii interpelării cu nr. 02- 07/1790 din 23 noiembrie 2016, la

care IFPS nu a prezentat informații despre operațiunile de prelucrare a datelor cu

caracter personal ce îl vizează pe petent din perioada 09 februarie 2016-20 mai 2016,

6

fiind făcută trimitere doar la operațiuni masive de actualizare a datelor cu caracter

personal din sistemul gestionat de IFPS, prin intermediul tehnologiei Common Object

Interface (f.d. 97-98).

Prin răspunsul nr. 26-12/2-16/4797 din 29 august 2017 Inspectoratul Fiscal

Principal de Stat a informat Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter

Personal al Republicii Moldova despre următoarele: referitor la primul subiect din

adresare, a menționat că petiționarul a fost informat de SFS (scrisoare nr. 26-03-10-

570/9112 din 07.11.2016) că în perioada solicitată de către acesta, conform sistemului

de evidență a accesărilor Serviciului informațional al Serviciului Fiscal de Stat, nu au

fost înregistrate accesări privind datele sale cu caracter personal. La perfectarea scrisorii

nr. 26-03-10- 570/9112 din 07.11.2016 s-a ținut cont de faptul că COI (Common Object

Interface) este tehnologia prin intermediul căreia a fost creat web-serviciul care asigură

actualizarea informațiilor din Registrul de Stat al Populației în baza de date a SFS, și a

fost utilizată informația referitor la accesările doar a Sistemului Informațional gestionat

de Serviciul Fiscal de Stat. Aferent celui de-al doilea subiect din solicitare menționează

că Centrul a solicitat de la SFS informații privind utilizatorii autorizați care au prelucrat

datele cu caracter personal ce îl vizează pe petent, precum și scopul și temeiul legal

invocat la momentul solicitării accesului la aceste date, în cazul operațiunilor efectuate

în perioada 09 februarie 2016-20 mai 2016, prin intermediul tehnologiei Common

Object Interface. În acest sens, prin răspunsul nr. 26-19/09- 680/10289 din 16

decembrie 2016 SFS a informat Centrul că datele cu caracter personal ce-1 vizează pe

cet. Mînzat Valerian au fost accesate în mod automatizat prin web-serviciu Common

Object Interface în scopul actualizării masive în baza de date a SFS și nu pentru

vizualizarea de către careva utilizator concret. În acest context SFS s-a referit doar la

operarea cu date cu caracter personal prin intermediul tehnologiei Common Object

Interface, limitând-se la un răspuns reieșind din solicitarea Centrului în care era indicată

tehnologia Common Object Interface. Astfel, a constatat Centrul că datele cu caracter

personal ce-1 vizează pe Valerian Mînzat au fost accesate prin intermediul Sistemul

Informațional de căutare ,,Acces Web” - sistem gestionat de ex ÎS „CRIS Registru”, în

perioada 09 februarie 2016 - 20 mai 2016, în scopul îndeplinirii obligațiilor ce îi revin

SFS, informație prezentată Centrului prin scrisoarea nr. 26-03-08/3275 din 20 iulie 2017

(f.d. 95).

La data de 03 martie 2018 Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter

Personal al Republicii Moldova a emis decizia cu nr. 62 prin care se constată încălcarea

prevederilor art. 4 alin. (1) lit. a), b), c), art. 5 alin. (1), art. 13 și art. 21 alin. (3) al Legii

privind protecția datelor cu caracter personal, în cazul operațiunilor de prelucrare a

datelor cu caracter personal care-l vizează pe cet. Valerian Mînzat, efectuate de către

utilizatorii SFS (IFPS), în cazurile descrise în prezenta decizie. A fost abrogat pct. 2 din

partea constatatoare și a pct. 2 din dispozitivul deciziei nr. 100 din 18 aprilie 2017,

adoptate anterior pe marginea cazului descris în prezenta decizie. SFS va comunica

CNPDCP, în termen de 10 zile din momentul recepționării prezentei decizii, numele,

prenumele și funcția angajatului/angajaților (nominal) care se fac responsabili de

încălcarea dreptului de acces al subiectului de date - Valerian Mînzat, precum și de

prezentarea unor informații incomplete și neautentice organului de control în domeniul

7

prelucrării datelor cu caracter personal, urmare a expedierii interpelării cu nr. 02-

07/1790 din 23 noiembrie 2016. SFS va informa angajații subdiviziunilor aflate în

subordine despre necesitatea prezentării, în termeni legali, subiecților de date cu

caracter personal, a unor informații complete și veridice referitoare la prelucrarea

datelor cu caracter personal ce îi vizează, de către utilizatorii autorizați ai acestei

entități, în urma recepționării cererilor înaintate în conformitate cu prevederile art. 12,

art. 13, art. 14, art. 16 și art. 17 ale Legii privind protecția datelor cu caracter personal și

va prezenta în adresa CNPDCP copia actului emis în acest scop. SFS va întreprinde

măsuri în vederea neadmiterii pe viitor a prezentării unor informații incomplete,

neautentice și/sau tardive în adresa CNPDCP, în urma recepționării demersurilor

înaintate în temeiul art. 20 alin. (2) și a art. 27 alin. (2) ale Legii privind protecția

datelor cu caracter personal. SFS (IFPS) va întreprinde acțiunile de rigoare în vederea

jurnalizării operațiunilor de prelucrare a datelor cu caracter personal prin intermediul

tehnologiei Common Object Interface, cu indicarea/consemnarea scopului, temeiului

legal și legăturii de cauzalitate care ar sta la baza acestor operațiuni de prelucrare a

datelor cu caracter personal. Informarea CNPDCP, în scris, asupra acțiunilor întreprinse

în vederea executării pct. 4, 5 și 6 din prezenta Decizie în termen de 30 de zile din

momentul recepționării acesteia (f.d. 115- 116).

Nefiind de acord cu decizia Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter

Personal al Republicii Moldova cu nr. 62 din 03 martie 2018, Serviciul Fiscal de Stat la

data de 14 mai 2018 a depus o contestație în instanța de judecată prin care a solicitat

anularea pct. 1 și 3 a actului administrativ menționat.

La emiterea soluției date, instanța de apel s-a bazat pe prevederile art. 19 alin. (1),

20 alin. (1) și (2) din Legea privind protecția datelor cu caracter personal nr. 133 din 08

iulie 2011, pct. 17, 19, 30, 35, 41 din Regulamentul privind controlul legalității

prelucrărilor de date cu caracter personal, aprobat prin Ordinul Centrului Național

pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal al RM nr. 14 din 12 mai 2014, publicat în

Monitorul Oficial nr. 153-159 și a stabilit că actul administrativ contestat, pct. 3 din

decizia Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal nr. 100 din 18

aprilie 2017, este emis cu încălcarea procedurii stabilite, situație care se încadrează în

prevederile art. 26 alin. (1) lit. c) din Legea contenciosului administrativ, și prin urmare

a decis anularea acestuia.

Totodată, instanța de apel a respins cerința privind anularea pct. 2 din decizia nr.

100 emisă de Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal în

condițiile în care punctul dat a fost anulat prin decizia nr. 62 din 03 martie 2018.

A mai notat instanța de apel că pct. 1 și 3 din decizia nr. 62 din 03 martie 2018

emisă de către Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal este emisă

contrar procedurii stabilite, în condițiile în care intimatul nu a anexat actele ce confirmă

legalitatea pornirii procedurii de investigație a legalității acțiunilor Serviciului Fiscal de

Stat în privința cet. Valerian Mînzat, precum și nu a fost întocmit un act de control din

care să rezulte încălcările depistate, motiv din care a impus anularea punctelor date.

La data de 09 august 2019 Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter

Personal, a depus cerere de recurs, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei

instanței de apel cu adoptarea unei noi decizii de respingere a acțiunii.

8

În motivarea recursului a indicat că instanța de apel la emiterea deciziei a

interpretat și aplicat eronat normele de drept material și în rezultat greșit a admis parțial

acțiunea. A menționat că actele administrative contestate au fost emise conform

legislației în vigoare, deoarece s-a stabilit cert faptul că intimatul nu nu i-a oferit lui

Valerian Mînzat informația deplină despre legalitatea și scopul operațiunilor de accesare

a datelor cu caracter personal ce îl vizează, dar i-a oferit un răspuns formal și incomplet.

Examinând admisibilitatea cererii de recurs, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează următoarele.

După cum rezultă din speță litigiul a fost inițiat în baza Legii contenciosului

administrativ nr. 793-XIV din data de 10 februarie 2000.

Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al

Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod intră în

vigoare la 01 aprilie 2019, iar potrivit alin. (2), la data intrării în vigoare a prezentului

cod se abrogă Legea contenciosului administrativ nr. 793-XIV din data de 10 februarie

2000.

În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de

contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor

examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor

prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul

administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a

prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru

procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești.

Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale.

Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție va aprecia condițiile de admisibilitate a recursului în conformitate cu

prevederile art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, adică conform reglementărilor

anterioare intrării în vigoare a Codului administrativ.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) Codul administrativ, recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă

legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntîrziat Curții

Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.

Curtea de Apel Chișinău a emis decizia contestată la 03 iulie 2019. La data de 10

iulie 2019 Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal a recepționat

decizia instanței de apel. Astfel, recursul declarat este în termen.

În conformitate cu art. 439 alin. (2, 3) Cod de procedură civilă, după parvenirea

dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune

expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii

obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia. În cazul neprezentării

referinței în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se decide în lipsa acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în

9

recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în conformitate cu

alin.(2).

Examinând temeiurile recursului, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reține următoarele.

Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2,3) și (4) al

Codului de procedură civilă.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la

alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost

arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților

fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute

la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră că recursul depus de Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter

Personal, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Codul

de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are caracter

devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar

legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea

faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432.

alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului precizează că, în contextul normelor procedurale

din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de recurs nu

10

verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța

atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile

făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că

instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de

apreciere a probelor stabilite în art. 130 Codul de procedură civilă, însă, din recursul

declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a

probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa

constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru Apărarea

Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu

a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice,

respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind

lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a

Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).

În conformitate cu art. 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, în cazul în care se

constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art.433, completul din 3 judecători

decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității

recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art.270 și nu conține nicio referire

cu privire la fondul recursului.

Având în vedere cele expuse, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului consideră că recursul depus de Centrul Național

pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, nu se încadrează în temeiurile prevăzute

la art. 432 alin. (2,3,4) al Codului de procedură civilă și, drept urmare, este inadmisibil.

În conformitate cu art. 193, 195, 230, 258 alin. (3) ale Codului administrativ și art.

270, 433 lit. a) și 440 alin. (1) ale Codului de procedură civilă, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și

de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal

se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Sveatoslav Moldovan

Iurie Bejenaru

11