3ra-1251/19 — contestarea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actului administrativ
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
3ra-1251/19 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2019)
Dosarul nr. 3ra-1251/19 prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (N. Mamaligă) instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (V. Clima, E. Palanciuc, A. Malîi) ÎNCHEIERE 13 noiembrie 2019 mun.
Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva Judecătorii Sveatoslav Moldovan Iurie Bejenaru examinând admisibilitatea cererii de recurs depusă de Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Serviciul Fiscal de Stat împotriva Centrului Național Pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, intervenient accesoriu Valerian Mînzat cu privire la contestarea actului administrativ, împotriva deciziei din 03 iulie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost casată integral hotărârea din 22 august 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și adoptată o nouă decizie de admitere parțială a acțiunii, c o n s t a t ă: La data de 29 mai 2017, Serviciul Fiscal de Stat a depus cerere de chemare în judecată împotriva Centrului Național Pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, intervenient accesoriu Valerian Mînzat cu privire la contestarea actului administrativ.
În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, în temeiul adresării cet. Valerian Mînzat, Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal a inițiat verificarea legalității prelucrării datelor cu caracter personal în partea ce vizează efectuarea operațiunilor de prelucrare a datelor cu caracter personal, stocate în Registrul de Stat al populației, de către utilizatorul Inspectoratul Fiscal Principal de Stat prin intermediul tehnologiei Common Object Interface.
Petiționarul a invocat caracterul formal și incomplet al răspunsului prin care nu i-a fost oferită informația deplină despre legalitatea și scopul operațiunilor de accesare a datelor cu caracter personal ce îl vizează, temei pentru care Centrul a solicitat de la Inspectoratul Fiscal Principal de Stat informații privind utilizatorii autorizați care au prelucrat datele cu caracter personal ce îl vizează pe petent, precum și scopul și temeiul legal invocat la momentul solicitării accesului la aceste date, în cazul operațiunilor efectuate în perioada 09 februarie 2016 - 20 mai 2016, prin intermediul tehnologiei Common Object Interface.
Astfel, Inspectoratul Fiscal Principal de Stat a informat pârâtul că accesările efectuate prin web serviciul ce operează prin tehnologia Common Object Interface și 1 asigură actualizarea informațiilor din Registrul de stat al populației în baza de date a IFPS, scopul acestor operațiuni fiind necesitatea actualizării informațiilor în conformitate cu art. 4 al Legii privind protecția datelor cu caracter personal, temeiul legal constituind contractul nr. 15-S privind schimbul reciproc de informații, încheiat între Inspectoratul Fiscal Principal de Stat și ÎS „CRIS „Registru”. Totodată, Inspectoratul Fiscal Principal de Stat a informat că aceste operațiuni se efectuează masiv și în aceste pachete de informații pot nimeri datele oricărei persoane, inclusiv rudele de gradul întâi.
În pofida argumentelor invocate în scrisoarea nr. 26-19/09-680/10289 din 16 decembrie 2016, pe parcursul efectuării verificării, la 18 aprilie 2017, pârâtul a adoptat decizia nr.100, prin care a constatat încălcarea prevederilor art.4 alin. (1) lit. a), b), c) și art. 5 alin. (1) ale Legii cu privire la protecția datelor cu caracter personal, în cazul operațiunilor de prelucrare a datelor cu caracter personal care-1 vizează pe cet. Valerian Mînzat, efectuate de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, în cazurile descrise în pct. 2 din decizie, prin intermediul tehnologiei Common Object Interface. A considerat reclamantul ca fiind neîntemeiate constatările indicate în pct.2 și 3 din decizia nr.100 din 18 aprilie 2017 în partea ce ține de invocarea încălcării art. 4 alin.(1) lit. a), b), c) și alin.(1) ale Legii cu privire la protecția datelor cu caracter personal, în cazul operațiunilor de prelucrare a datelor cu caracter personal care-1 vizează pe cet.
Valerian Mînzat, efectuate prin intermediul tehnologiei Common Object Interface, deoarece prin prisma art. 58 alin. (1) din Constituția Republicii Moldova, art. 1324 pct. 1), 133 alin. (1) pct. 1) din Codul fiscal, cetățenii au obligația să contribuie, prin impozite și prin taxe, la cheltuielile publice, iar sistemul legal de impuneri trebuie să asigure așezarea justă a sarcinilor fiscale. A mai indicat că Serviciul Fiscal de Stat îndeplinește funcția de elaborarea a strategiilor și organizarea sistemului de management în domeniul administrării fiscale, totodată în realizarea funcțiilor sale Serviciul Fiscal de Stat are atribuția organizării unui management eficient și coerent al administrării fiscale.
În aceiași succesiune a mai indicat reclamantul că potrivit art. 4 alin (1) lit. d) și lit. e) din Legea cu privire la protecția datelor cu caracter personal, datele cu caracter personal care fac obiectul prelucrării trebuie să fie exacte și, dacă este necesar, actualizate. Datele inexacte sau incomplete din punctul de vedere al scopului pentru care sunt colectate și ulterior prelucrate se șterg sau se rectifică. Datele cu caracter personal care fac obiectul prelucrării trebuie să fie stocate într-o formă care să permită identificarea subiecților datelor cu caracter personal pe o perioadă care nu va depăși durata necesară atingerii scopurilor pentru care sunt colectate și ulterior prelucrate.
Stocarea datelor cu caracter personal pe o perioadă mai mare, în scopuri statistice, de cercetare istorică sau științifică, se va face cu respectarea garanțiilor privind prelucrarea datelor cu caracter personal, prevăzute de normele ce reglementează aceste domenii, și numai pentru perioada necesară realizării acestor scopuri.
Iar, conform art. 5 alin. (5) din Legea cu privire la protecția datelor cu caracter personal, consimțământul subiectului datelor cu caracter personal nu este cerut în cazurile în care prelucrarea este necesară pentru îndeplinirea unei obligații care îi revine operatorului conform legii; executarea sarcinilor de interes public sau care rezultă din exercitarea prerogativelor de autoritate 2 publică cu care este învestit operatorul sau terțul căruia îi sânt dezvăluite datele cu caracter personal; realizarea unui interes legitim al operatorului sau al terțului căruia îi sînt dezvăluite datele cu caracter personal, cu condiția că acest interes să nu prejudicieze interesele sau drepturile și libertățile fundamentale ale subiectului datelor cu caracter personal.
A mai menționat, că Serviciul Fiscal de Stat dispune de posibilitatea accesării datelor din Registrul de stat al populației prin următoarele modalități: funcționarii sunt conectați la Sistemul Informațional al Serviciului Fiscal de Stat al cărei Baze de date se actualizează prin intermediul tehnologiei Common Object Interface conform contractului privind schimbul reciproc de informație nr.l5-S (COI) din 02.04.2009, încheiat cu ÎS „CRIS „Registru”. La fel, a notat reclamantul că funcționarii au acces la serviciile informaționale în mod automatizat - prin intermediul Sistemului Informațional de Căutare (SIC) „Acces Web”, în baza contractului nr.731- AW de prestări a serviciilor informaționale din 16 august 2013, încheiat cu ÎS „CRIS „Registru”.
A susținut că petiționarul a fost informat prin scrisoarea nr.26-03-10-570/9112 din 07.11.2016, că în perioada solicitată de către acesta, conform sistemului de evidență a accesărilor, nu au fost înregistrate accesări privind datele sale cu caracter personal. A indicat reclamantul că la data de 05 mai 2017 a solicitat de la ÎS „CRIS „Registru” informația despre utilizatorii autorizați din cadrul Serviciului Fiscal de Stat, care au efectuat operațiuni de prelucrare a datelor cu caracter personal ale cet.Mînzat Valerian, prin intermediul tehnologiei Common Object Interface.
În acest sens, ÎS „CRIS „Registru” prin scrisoarea nr.01/1474 din 18.05.2017, a informat-o că datele cu caracter personal ce-l vizează pe Valerian Mînzat au fost accesate prin web-serviciul SIA Acces Web în scopul îndeplinirii obligațiilor ce îi revin și anume pentru întreprinderea măsurilor de executare silită (utilizator S.Selevestru); pentru analizarea onorării obligațiilor fiscale în partea ce ține de declararea impozitului pe venit și pentru asigurarea efectuării controlului fiscal (utilizator A. Bruma, A. Izbiceac). Prin urmare, ÎS „CRIS „Registru” a furnizat informația către petiționarul Valerian Mînzat, precum că datele sale personale au fost operate de Serviciul Fiscal de Stat, prin intermediul tehnologiei Common Object Interface, iar în același timp, la solicitarea Serviciului Fiscal de Stat, ÎS „CRIS „Registru” a comunicat că datele personale a cet.
Mînzat Valerian au fost accesate prin web-serviciul SIA Acces Web. Astfel, îndoielile apărute la examinarea cazului de încălcare a legislației privind protecția datelor cu caracter personal urmează să fie interpretate în favoarea Serviciului Fiscal de Stat supus verificării. A solicitat Serviciul Fiscal de Stat anularea pct.2 și 3 din decizia nr. 100 din 18 aprilie 2017 emisă de Centru Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal.
Prin cererea suplimentară din 14 mai 2018 Serviciul Fiscal de Stat a solicitat și anularea pct. 1 și 3 din decizia Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal nr. 62 din 03 martie 2018, menționând că, la 03 martie 2018, pârâtul a emis decizia nr.62, prin care a fost anulat pct.2 din decizia nr.100 din 18 aprilie 2017, precum și a constatat noi circumstanțe, invocând încălcarea de către Serviciul Fiscal de Stat a 3 art.4 alin.(1) lit.a), b), c), art.5 alin.(1), art.13 și art.20 alin.(3) al Legii privind protecția datelor cu caracter personal, în cazul operațiunilor de prelucrare a datelor cu caracter personal care îl vizează pe cet. Valerian Mînzat, efectuate de către utilizatorii Serviciului Fiscal de Stat în cazurile descrise în decizia nr. 62 din 03 martie 2018 (f.d.
144 -148). Prin hotărârea din 22 august 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru acțiunea depusă de Serviciul Fiscal de Stat a fost respinsă ca fiind neîntemeiată. Nefiind de acord cu soluția primei instanțe, la data de 23 august 2019, Serviciul Fiscal de Stat, a depus cerere de apel împotriva hotărârii primei instanțe, prin care a solicitat casarea integrală a hotărârii contestate, cu emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii. Prin decizia din 03 iulie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost casată integral hotărârea primei instanțe și a fost adoptată o nouă decizie de admitere parțială a acțiunii și a fost anulat pct.3 din decizia nr.100 din 18 aprilie 2017, emisă de către Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal al Republicii Moldova, a fost anulat pct. 1 și 3 din decizia nr.62 din 03 martie 2018, emisă de către Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal al Republicii Moldova.
În rest, cerința cu privire la anularea pct.2 din decizia nr.100 din 18 aprilie 2017, emisă de către Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal a fost respinsă. În susținerea concluziei sale, instanța de apel a stabilit că prin cererea din 20 octombrie 2013 Valerian Mînzat a solicitat Inspectoratului Fiscal Principal de Stat de a-i fi comunicat cu ce scop a fost efectuată prelucrarea datelor sale cu caracter personal din 09.02.2016 ora 14.12.35, 11.03.2016 ora 16.36.28 (f.d. 23-24). Prin răspunsul nr. 26-03-10-570/9112 din 07 noiembrie 2016 Inspectoratul Fiscal Principal de Stat l-a informat pe Valerian Mînzat precum că reieșind din datele din sistemele informaționale fiscale administrate de către ÎS „Fiscservinform” în perioada menționată nu au fost efectuate careva accesări ale datelor c caracter personal de către utilizatorii IFPS.
Ulterior, Valerian Mînzat considerând insuficient răspunsul eliberat de Inspectoratului Fiscal Principal de Stat a sesizat Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal al Republicii Moldova în partea ce vizează efectuarea operațiunilor de prelucrare a datelor cu caracter personal, stocate în Registrul de stat al populației, de către utilizatorii autorizați ai Comisiei Naționale a Pieții Financiare și ai Inspectoratului Fiscal Principal de Stat. La adresarea înaintată Centrului, petentul a anexat copia răspunsurilor primite de la entitățile menționate supra, care ar proba realizarea dreptului de acces la datele cu caracter personal de către subiectul de date, prevăzut de art. 13 al Legii privind protecția datelor cu caracter personal.
În urma informațiilor recepționate de la CNPF (scrisoarea cu nr. 15 -3993/16) și de la IFPS (scrisoarea cu nr. 26-03-10-570/9112), petiționarul a invocat caracterul formal și incomplet al răspunsului menționat, prin care nu i-a fost oferită informația deplină despre legalitatea și scopul operațiunilor de accesare a datelor cu caracter personal ce îl vizează. Prin scrisoarea din 23 noiembrie 2016 cu nr. 02-07-1790 înregistrată în cancelaria Inspectoratului Fiscal Principal de Stat la 28 noiembrie 2016 cu nr. 2774-AE a fost 4 solicitat apelantului informația cu privire la sistemele de evidență prin intermediul cărora au fost prelucrate datele cu caracter personal care îl vizează pe cet.
Valerian Mînzat; utilizatorul/ii autorizat/ți care a/au accesat/prelucrat date cu caracter personal ce îl vizează pe petent, în cazurile indicate în anexă; scopul (legătura de cauzalitate dintre obiectivul urmărit și identificatorii subiectului de date - Valerian Mînzat) și temeiul legal (numărul cererii subiectului de date și/sau materialului examinat precum și descrierea detaliată a circumstanțelor care au dus la necesitatea accesării datelor) al operațiunilor de consultare (accesare) a datelor cu caracter personal prelucrate în perioada 09 februarie 2016 -20 mai 2016, care îl vizează pe cet. Valerian Mînzat, invocat de către utilizatorul/ii autorizat/ți (f.d.
21). La data de 16 decembrie 2016 Inspectoratul Fiscal Principal de Stat prin răspunsul nr. 26-19/09-680, 10280 a informat că logourile din solicitare reprezintă accesări efectuate prin web-serviciul ce operează prin tehnologia Common Object Interface și asigură actualizarea informațiilor din Registrul de Stat al Populației în baza de date a IFPS. Scopul acestei operațiuni este necesitatea actualizării informațiilor în conformitate cu art.4 din Legea privind protecția datelor cu caracter personal, iar temeiul legal al acestei operațiuni este Contractul nr. 15-S (COI) privind schimbul reciproc de informații, încheiat între IFPS și ÎS „CRIS „Registru” cu modificările și completările ulterioare.
Web-serviciul solicită zilnic informația din Registrul de Stat al Populației, modificată pe parcursul zilei lucrătoare și consemnată ca actualizată conform algoritmului stabilit de ÎS „CRIS „Registru”. Totodată, algoritmul actualizează și informațiile despre persoanele cu gradul întâi de rudenie (soț, soție, copii). Această operațiune se efectuează masiv și în aceste pachete de informații pot nimeri datele oricărei persoane, inclusiv despre rudele de gradul întâi, care au fost modificate în ziua respectivă în Registrul de Stat al populației. Astfel, datele cu caracter personal ce-1 vizează pe cet. Mînzat Valerian accesate în mod automatizat prin web- serviciu în scopul actualizării masive în baza de date a IFPS și nu prin vizualizare de către careva utilizator concret (f.d.
20). Prin decizia Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal al Republicii Moldova cu nr. 100 din 18 aprilie 2017 a fost constatată lipsa încălcării prevederilor Legii privind protecția datelor cu caracter personal, în cazul operațiunilor de prelucrare a datelor cu caracter personal care-1 vizează pe cet. Valerian Mînzat, efectuate de către utilizatorii autorizați ai CNPF. A fost constatată încălcarea prevederilor art. 4 alin. (1) lit. a), b), c) și art. 5 alin. (1) ale Legea privind protecția datelor cu caracter personal, în cazul operațiunilor de prelucrare a datelor cu caracter personal care-1 vizează pe cet.
Valerian Mînzat, efectuate de către utilizatorii IFPS și a fost obligat IFPS să întreprindă acțiunile de rigoare în vederea neadmiterii pe viitor a efectuării operațiunilor de prelucrare a datelor cu caracter personal prin intermediul tehnologiei Common Object Interface, soldate cu imposibilitatea identificării utilizatorilor autorizați care efectuează aceste operațiuni, precum și existenței/inexistenței scopului și temeiului legal care ar sta la baza acestor operațiuni de prelucrare a datelor cu caracter personal, cu informarea Centrului asupra 5 acțiunilor întreprinse în vederea executării prezentei decizii în termen de 30 de zile (f.d. 17). Nefiind de acord cu decizia nr. 100 din 18 aprilie 2017 emisă de Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal al Republicii Moldova, Inspectoratul Fiscal principal de Stat la data de 29 mai 2017 a contestat în instanța de judecată revendicând anularea pct.2 și 3 din decizia nominalizată (f.d.
4). La data de 20 iulie 2017 Inspectoratul Fiscal Principal de Stat a expediat Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal al Republicii Moldova răspunsul cu nr. 26-03-08/3275 prin care a informat următoarele: că accesările datelor cu caracter personal ale cetățeanului Valerian Mînzat au fost efectuate strict în scopuri de serviciu, după cum urmează: Selevestru Sergiu (ex-Șef al Direcției managementul restanțelor și insolvabilității din cadrul IFPS), accesarea din 09.02.2016 a fost efectuată în scopuri de serviciu, în legătură cu întreprinderea măsurilor de executare silită, urmărind executarea de către Debitor și Fidejusor a Contractului de Fidejusiune nr.01 din 12 august 2015; Ezbiceac Alexandr (Șef adjunct al Direcției impozitarea persoanelor fizice cu venituri mari din cadrul IFPS), accesarea din 11.03.2016 a fost efectuată în scopuri de serviciu, potrivit art. 134 alin (1) lit.k) din Codul fiscal în redacția perioadei anului 2016 potrivit căruia organul fiscal și funcționarul fiscal au dreptul la estimarea obiectelor impozabile și calcularea impozitelor și taxelor, să utilizeze metode și surse directe și indirecte, care s-a soldat cu emiterea deciziei Inspectoratului Fiscal Principal de Stat privind inițierea controlului fiscal nr. 10/4-199 din 11 mai 2016;
Brumă Aurica (inspector principal al Direcției impozitarea persoanelor fizice cu venituri mari din cadrul IFPS), accesările din 20.05.2016 au fost efectuate în scopuri de serviciu, în legătură cu inițierea controlului fiscal prin decizia Inspectoratului Fiscal Principal de Stat sus-nominalizată. Totodată, în urma controlului fiscal efectuat asupra corectitudinii calculării, declarării și achitării impozitului pe venit al persoanei fizice Mînzat Valerian a fost emisă decizia IFPS nr.132 din 23 iunie 2016 asupra cazului de încălcare fiscală comisă de către Mînzat Valerian. Totodată, în partea ce ține de indicarea sistemelor informaționale prin care au fost accesate date cu caracter personal care-1 vizează pe Valerian Mînzat, relatează că accesările au fost efectuate prin intermediul Sistemului Informațional de Căutare (SIC) Acces Web (f.d.
99-100). Ulterior, prin scrisoarea nr. 02-06/1285 din 17 august 2017 Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal al Republicii Moldova solicită Inspectoratului Fiscal Principal de Stat următoarele informații: motivul prezentării informațiilor incomplete și neveridice cet.
Valerian Mînzat, în urma adresării acestuia către IFPS, cu solicitarea de a i se comunica scopul și temeiul legal al prelucrării (accesării) datelor cu caracter personal care îl vizează, fiind informat prin scrisoarea cu nr. 26-03-10- 570/9112 că, careva operațiuni de prelucrare a datelor cu caracter personal ce îl vizează nu au avut loc, fapt care determină nerealizarea de către IFPS a dreptului de acces al subiectului de date cu caracter personal, prevăzut de art. 13 al Legii privind protecția datelor cu caracter personal; motivul prezentării informațiilor incomplete și neveridice Centrului, în urma expedierii interpelării cu nr. 02- 07/1790 din 23 noiembrie 2016, la care IFPS nu a prezentat informații despre operațiunile de prelucrare a datelor cu caracter personal ce îl vizează pe petent din perioada 09 februarie 2016-20 mai 2016, 6 fiind făcută trimitere doar la operațiuni masive de actualizare a datelor cu caracter personal din sistemul gestionat de IFPS, prin intermediul tehnologiei Common Object Interface (f.d.
97-98). Prin răspunsul nr. 26-12/2-16/4797 din 29 august 2017 Inspectoratul Fiscal Principal de Stat a informat Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal al Republicii Moldova despre următoarele: referitor la primul subiect din adresare, a menționat că petiționarul a fost informat de SFS (scrisoare nr. 26-03-10- 570/9112 din 07.11.2016) că în perioada solicitată de către acesta, conform sistemului de evidență a accesărilor Serviciului informațional al Serviciului Fiscal de Stat, nu au fost înregistrate accesări privind datele sale cu caracter personal.
La perfectarea scrisorii nr. 26-03-10- 570/9112 din 07.11.2016 s-a ținut cont de faptul că COI (Common Object Interface) este tehnologia prin intermediul căreia a fost creat web-serviciul care asigură actualizarea informațiilor din Registrul de Stat al Populației în baza de date a SFS, și a fost utilizată informația referitor la accesările doar a Sistemului Informațional gestionat de Serviciul Fiscal de Stat. Aferent celui de-al doilea subiect din solicitare menționează că Centrul a solicitat de la SFS informații privind utilizatorii autorizați care au prelucrat datele cu caracter personal ce îl vizează pe petent, precum și scopul și temeiul legal invocat la momentul solicitării accesului la aceste date, în cazul operațiunilor efectuate în perioada 09 februarie 2016-20 mai 2016, prin intermediul tehnologiei Common Object Interface.
În acest sens, prin răspunsul nr. 26-19/09- 680/10289 din 16 decembrie 2016 SFS a informat Centrul că datele cu caracter personal ce-1 vizează pe cet. Mînzat Valerian au fost accesate în mod automatizat prin web-serviciu Common Object Interface în scopul actualizării masive în baza de date a SFS și nu pentru vizualizarea de către careva utilizator concret. În acest context SFS s-a referit doar la operarea cu date cu caracter personal prin intermediul tehnologiei Common Object Interface, limitând-se la un răspuns reieșind din solicitarea Centrului în care era indicată tehnologia Common Object Interface.
Astfel, a constatat Centrul că datele cu caracter personal ce-1 vizează pe Valerian Mînzat au fost accesate prin intermediul Sistemul Informațional de căutare ,,Acces Web” - sistem gestionat de ex ÎS „CRIS Registru”, în perioada 09 februarie 2016 - 20 mai 2016, în scopul îndeplinirii obligațiilor ce îi revin SFS, informație prezentată Centrului prin scrisoarea nr. 26-03-08/3275 din 20 iulie 2017 (f.d. 95). La data de 03 martie 2018 Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal al Republicii Moldova a emis decizia cu nr. 62 prin care se constată încălcarea prevederilor art. 4 alin. (1) lit. a), b), c), art. 5 alin. (1), art. 13 și art. 21 alin. (3) al Legii privind protecția datelor cu caracter personal, în cazul operațiunilor de prelucrare a datelor cu caracter personal care-l vizează pe cet.
Valerian Mînzat, efectuate de către utilizatorii SFS (IFPS), în cazurile descrise în prezenta decizie. A fost abrogat pct. 2 din partea constatatoare și a pct. 2 din dispozitivul deciziei nr. 100 din 18 aprilie 2017, adoptate anterior pe marginea cazului descris în prezenta decizie.
SFS va comunica CNPDCP, în termen de 10 zile din momentul recepționării prezentei decizii, numele, prenumele și funcția angajatului/angajaților (nominal) care se fac responsabili de încălcarea dreptului de acces al subiectului de date - Valerian Mînzat, precum și de prezentarea unor informații incomplete și neautentice organului de control în domeniul 7 prelucrării datelor cu caracter personal, urmare a expedierii interpelării cu nr. 02- 07/1790 din 23 noiembrie 2016. SFS va informa angajații subdiviziunilor aflate în subordine despre necesitatea prezentării, în termeni legali, subiecților de date cu caracter personal, a unor informații complete și veridice referitoare la prelucrarea datelor cu caracter personal ce îi vizează, de către utilizatorii autorizați ai acestei entități, în urma recepționării cererilor înaintate în conformitate cu prevederile art. 12, art. 13, art. 14, art. 16 și art. 17 ale Legii privind protecția datelor cu caracter personal și va prezenta în adresa CNPDCP copia actului emis în acest scop.
SFS va întreprinde măsuri în vederea neadmiterii pe viitor a prezentării unor informații incomplete, neautentice și/sau tardive în adresa CNPDCP, în urma recepționării demersurilor înaintate în temeiul art. 20 alin. (2) și a art. 27 alin. (2) ale Legii privind protecția datelor cu caracter personal. SFS (IFPS) va întreprinde acțiunile de rigoare în vederea jurnalizării operațiunilor de prelucrare a datelor cu caracter personal prin intermediul tehnologiei Common Object Interface, cu indicarea/consemnarea scopului, temeiului legal și legăturii de cauzalitate care ar sta la baza acestor operațiuni de prelucrare a datelor cu caracter personal. Informarea CNPDCP, în scris, asupra acțiunilor întreprinse în vederea executării pct. 4, 5 și 6 din prezenta Decizie în termen de 30 de zile din momentul recepționării acesteia (f.d.
115- 116). Nefiind de acord cu decizia Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal al Republicii Moldova cu nr. 62 din 03 martie 2018, Serviciul Fiscal de Stat la data de 14 mai 2018 a depus o contestație în instanța de judecată prin care a solicitat anularea pct. 1 și 3 a actului administrativ menționat.
La emiterea soluției date, instanța de apel s-a bazat pe prevederile art. 19 alin. (1), 20 alin. (1) și (2) din Legea privind protecția datelor cu caracter personal nr. 133 din 08 iulie 2011, pct. 17, 19, 30, 35, 41 din Regulamentul privind controlul legalității prelucrărilor de date cu caracter personal, aprobat prin Ordinul Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal al RM nr. 14 din 12 mai 2014, publicat în Monitorul Oficial nr. 153-159 și a stabilit că actul administrativ contestat, pct. 3 din decizia Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal nr. 100 din 18 aprilie 2017, este emis cu încălcarea procedurii stabilite, situație care se încadrează în prevederile art. 26 alin. (1) lit. c) din Legea contenciosului administrativ, și prin urmare a decis anularea acestuia.
Totodată, instanța de apel a respins cerința privind anularea pct. 2 din decizia nr. 100 emisă de Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal în condițiile în care punctul dat a fost anulat prin decizia nr. 62 din 03 martie 2018. A mai notat instanța de apel că pct. 1 și 3 din decizia nr. 62 din 03 martie 2018 emisă de către Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal este emisă contrar procedurii stabilite, în condițiile în care intimatul nu a anexat actele ce confirmă legalitatea pornirii procedurii de investigație a legalității acțiunilor Serviciului Fiscal de Stat în privința cet. Valerian Mînzat, precum și nu a fost întocmit un act de control din care să rezulte încălcările depistate, motiv din care a impus anularea punctelor date.
La data de 09 august 2019 Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, a depus cerere de recurs, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel cu adoptarea unei noi decizii de respingere a acțiunii. 8 În motivarea recursului a indicat că instanța de apel la emiterea deciziei a interpretat și aplicat eronat normele de drept material și în rezultat greșit a admis parțial acțiunea. A menționat că actele administrative contestate au fost emise conform legislației în vigoare, deoarece s-a stabilit cert faptul că intimatul nu nu i-a oferit lui Valerian Mînzat informația deplină despre legalitatea și scopul operațiunilor de accesare a datelor cu caracter personal ce îl vizează, dar i-a oferit un răspuns formal și incomplet.
Examinând admisibilitatea cererii de recurs, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează următoarele. După cum rezultă din speță litigiul a fost inițiat în baza Legii contenciosului administrativ nr. 793-XIV din data de 10 februarie 2000. Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al Republicii Moldova.
În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod intră în vigoare la 01 aprilie 2019, iar potrivit alin. (2), la data intrării în vigoare a prezentului cod se abrogă Legea contenciosului administrativ nr. 793-XIV din data de 10 februarie 2000. În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a prezentului cod.
Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești. Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale. Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție va aprecia condițiile de admisibilitate a recursului în conformitate cu prevederile art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, adică conform reglementărilor anterioare intrării în vigoare a Codului administrativ. În conformitate cu art. 245 alin. (1) Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.
Instanța de apel transmite neîntîrziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Curtea de Apel Chișinău a emis decizia contestată la 03 iulie 2019. La data de 10 iulie 2019 Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal a recepționat decizia instanței de apel. Astfel, recursul declarat este în termen. În conformitate cu art. 439 alin. (2, 3) Cod de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia. În cazul neprezentării referinței în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se decide în lipsa acesteia.
Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în 9 recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în conformitate cu alin.(2). Examinând temeiurile recursului, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține următoarele. Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2,3) și (4) al Codului de procedură civilă. În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.
Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul depus de Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Codul de procedură civilă. Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.
Totodată, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. În acest context, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului precizează că, în contextul normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de recurs nu 10 verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs. Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Codul de procedură civilă, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.
În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995). În conformitate cu art. 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, în cazul în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art.433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității recursului.
Încheierea se emite conform prevederilor art.270 și nu conține nicio referire cu privire la fondul recursului. Având în vedere cele expuse, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului consideră că recursul depus de Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2,3,4) al Codului de procedură civilă și, drept urmare, este inadmisibil. În conformitate cu art. 193, 195, 230, 258 alin. (3) ale Codului administrativ și art. 270, 433 lit. a) și 440 alin. (1) ale Codului de procedură civilă, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Recursul depus de Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal se consideră inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva Judecătorii Sveatoslav Moldovan Iurie Bejenaru 11
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.