2r-510/19 — Partajarea proprietătii comune

Dosarul nr. 2r-510/19

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru, judecător – C. Vîrlan

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, judecători – I. Secrieru, I. Muruianu, N. Budăi

DECIZIE

13 noiembrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Galina Stratulat

Svetlana Filincova

examinând recursul declarat de Elenn Dabija,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Elenn Dabija

împotriva lui Valeriu Zavtoni cu privire la partajarea în natură a bunului imobil,

împotriva încheierii din 20 iunie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a

restituit apelul declarat de Elenn Dabija, prin intermediul avocatului Oleg Lozan, ca

fiind depus de o persoană care nu a fost în drept să declare apel,

con st ată:

La 08 iunie 2012, Elenn Dabija a depus cerere de chemare în judecată împotriva

lui Valeriu Zavtoni cu privire la partajarea în natură a bunului imobil.

Prin hotărârea din 08 mai 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, acțiunea

înaintată de Elenn Dabija a fost respinsă.

La 06 iunie 2019, avocatul Oleg Lozan, în interesele Elennei Dabija, a declarat

apel nemotivat împotriva hotărârii din 08 mai 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru, solicitând admiterea cererii de apel, casarea hotărârii primei instanțe și

adoptarea unei noi hotărâri, prin care acțiunea înaintată de Elenn Dabija să fie admisă

integral.

Prin încheierea din 20 iunie 2019 a Curții de Apel Chișinău, s-a restituit apelul

declarat de Elenn Dabija, prin intermediul avocatului Oleg Lozan, ca fiind depus de

o persoană care nu a fost în drept să declare apel.

La 02 iulie 2019, Elenn Dabija a declarat recurs împotriva încheierii din 20 iunie

2019 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea încheierii

contestate și restituirea cauzei pentru examinarea cererii de apel la Curtea de Apel

Chișinău.

În motivarea recursului a indicat că nu este de acord cu încheierea instanței de

apel, care urmează a fi casată, invocând faptul că cererea de apel nemotivată a depus-

o în termen la 06 iunie 2019, aceasta fiind semnată de către avocatul Oleg Lozan,

care avea împuterniciri legale în temeiul contractului de asistență juridică nr. 13 din

1

06 iunie 2019 și a mandatului nr. 0900048 din 06 iunie 2019. Totodată, a menționat

că nu a prezentat mandatul avocatului, deoarece nu i-a fost cerut în cancelaria primei

instanțe.

Studiind materialele dosarului în raport cu cele invocate în recurs și prevederile

legale, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră că recursul declarat de Elenn Dabija urmează a fi respins din

următoarele motive.

În conformitate cu art. 425 din Codul de procedură civilă, termenul de declarare

a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.

În conformitate cu art. 110 din Codul de procedură civilă, termen de procedură

este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia

instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea

instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un

ansamblu de acte.

Potrivit materialelor cauzei, încheierea privind restituirea cererii de apel a fost

pronunțată de Curtea de Apel Chișinău la 20 iunie 2019, fiind expediată recurentei

pentru cunoștință la 21 iunie 2019 (f.d. 202). Dat fiind faptul că la materialele cauzei

nu există înscrisuri care să probeze momentul recepționării încheierii de către

recurentă, iar cererea de recurs a fost înregistrată la 02 iulie 2019, Colegiul consideră

că cererea de recurs a fost depusă în termen.

În conformitate cu art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă, instanța de

recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă

recursul și să mențină încheierea.

În conformitate cu art. 428 din Codul de procedură civilă, decizia instanței de

recurs, emisă după examinarea recursului împotriva încheierii, rămâne irevocabilă

din momentul emiterii. Decizia se plasează pe pagina web a instanței la data emiterii.

Copia deciziei se remite părților în termen de 5 zile de la data emiterii.

În speță, se constată că prin încheierea din 20 iunie 2019 a Curții de Apel

Chișinău, s-a restituit apelul declarat de Elenn Dabija, prin intermediul avocatului

Oleg Lozan, ca fiind depus de o persoană care nu a fost în drept să declare apel.

Recurenta susține că cererea de apel nemotivată a depus-o personal, în termen,

la 06 iunie 2019, aceasta fiind semnată de către avocatul Oleg Lozan, care avea

împuterniciri legale în temeiul contractului de asistență juridică nr. 13 din 06 iunie

2019 și a mandatului nr. 0900048 din 06 iunie 2019. Totodată, a menționat că nu a

prezentat mandatul avocatului, deoarece nu i-a fost cerut în cancelaria primei

instanțe.

Colegiul nu poate reține argumentul recurentei Elenn Dabija, potrivit căruia la

data depunerii apelului nemotivat, precum și la data pronunțării încheierii contestate,

avocatul acesteia, Oleg Lozan, era împuternicit să semneze cererea de apel în numele

ei, deoarece potrivit materialelor cauzei, și anume a mandatului nr. 0900024 din 24

august 2017 (f.d. 71), care era anexat la materialele cauzei în momentul emiterii

încheierii instanței de apel din 20 iunie 2019, dreptul avocatului de a contesta

hotărârea judecătorească nu este înserat pe verso-ul mandatului.

Conform art. 60 alin. (2) din Legea cu privire la avocatură nr. 1260 din 19 iulie

2002, împuternicirile avocatului și ale avocatului stagiar se confirmă prin mandat.

2

Formularul mandatului este un document de strictă evidență. Conținutul, forma și

modul de utilizare a mandatului se aprobă de către Guvern.

Conform pct. 2 și 6 din Hotărârea Guvernului nr. 158 din 28 februarie 2013 cu

privire la aprobarea formularului și modului de utilizare a mandatului avocatului și

al avocatului stagiar, formularul mandatului avocatului și al avocatului stagiar sunt

documente de strictă evidență, care confirmă împuternicirile acestora în instanța de

judecată. Formularul mandatului avocatului conține următoarele elemente

obligatorii: 1) pe recto se inserează: a) numărul și seria; b) denumirea biroului

asociat de avocați; c) denumirea cabinetului avocatului; d) datele de contact; e)

denumirea ,,MANDAT”; f) numele și prenumele avocatului; g) numărul licenței și

data eliberării; h) numărul contractului de asistență juridică și data semnării; i)

numărul deciziei coordonatorului Oficiului Teritorial al Consiliului Național pentru

Asistență Juridică Garantată de Stat și data semnării; j) semnătura avocatului,

certificată prin ștampilă; 2) pe verso se inserează: a) împuternicirile avocatului;

numele și prenumele clientului; b) semnătura clientului sau, după caz, a avocatului.

Potrivit pct. 8 din Hotărârea menționată, împuternicirile avocatului și ale

avocatului stagiar în procesul civil, stabilite conform art. 81 din Codul de procedură

civilă, urmează a fi consemnate pe versoul mandatului sau, după caz, în procura

întocmită la cererea clientului, în modul stabilit de lege. Dacă se întocmește o

procură, avocatul sau avocatul stagiar va nota pe versoul mandatului textul

,,Conform procurii anexate” și va semna versoul mandatului în locul clientului.

Împuternicirile avocatului sau ale avocatului stagiar stabilite în procură sunt valabile

doar dacă aceasta se prezintă împreună cu mandatul.

Potrivit art. 81 alin. (1) din Codul de procedură civilă, împuternicirea de

reprezentare în judecată acordă reprezentantului dreptul de a exercita în numele

reprezentatului toate actele procedurale, cu excepția dreptului de a semna cererea și

de a o depune în judecată, de a recurge la arbitraj pentru soluționarea litigiului, de a

renunța total sau parțial la pretențiile din acțiune, de a majora sau reduce cuantumul

acestor pretenții, de a modifica temeiul sau obiectul acțiunii, de a o recunoaște, de a

recurge la mediere, de a încheia tranzacții, de a intenta acțiune reconvențională, de

a transmite împuterniciri unei alte persoane, de a ataca hotărârea judecătorească,

de a-i schimba modul de executare, de a amâna sau eșalona executarea ei, de a

prezenta un titlu executoriu spre urmărire, de a primi bunuri sau bani în temeiul

hotărârii judecătorești, drept care trebuie menționat expres, sub sancțiunea nulității,

în procura eliberată reprezentantului persoanei juridice sau în mandatul eliberat

avocatului.

Astfel, examinând cererea de recurs, Colegiul verifică legalitatea încheierii

contestate la momentul pronunțării acesteia. Reieșind din aceste considerente, este

de menționat faptul că la momentul pronunțării încheierii Curții de Apel Chișinău

din 20 iunie 2019, la materialele cauzei era anexat mandatul nr. 0900024 din 24

august 2017 (f.d. 71).

Este de menționat că, legislația procedurală de rând cu stabilirea anumitor

drepturi procedurale participanților la proces, instituie și obligația părților de a se

folosi cu bună-credință de drepturile lor procedurale, în scopul contracarării oricăror

abuzuri de drepturi, la caz, crearea unei vizibilități de existență a unor relații juridice

de reprezenare.

3

Potrivit dispozițiilor art. 10 alin. (1)-(3) din Codul de procedură civilă,

sancțiunile procedurale sunt urmările nefavorabile, stabilite de normele de drept

procedural civil, care survin pentru subiectul obligat în raport procedural în caz de

neîndeplinire sau de îndeplinire defectuoasă a unui act de procedură, precum și în

caz de exercitare abuzivă a unui drept procedural. Efectuarea necorespunzătoare a

actelor de procedură va fi invocată, în fiecare caz de comitere a încălcării legii, de

către judecător sau de participantul care are interes să o invoce. Sancțiunile

procedurale vizează atât actele de procedură ale instanței judecătorești, ale

participanților la proces, cât și ale persoanelor legate de activitatea acestora și, în

funcție de prevederile legii, constau în anularea actului procedural defectuos, în

decăderea din drepturi pentru neîndeplinire în termen a actului de procedură, în

obligația de a completa sau a reface actul îndeplinit cu nerespectarea legii, în

restabilirea în drepturile încălcate, în aplicarea amenzii judecătorești, în alte măsuri

prevăzute de lege.

Articolul 6 par. (1) al Convenției pentru Apărarea Drepturilor Omului și a

Libertăților Fundamentale, garantează fiecăruia dreptul de a se adresa unui tribunal

pentru ca ultimul să se pronunțe asupra drepturilor și obligațiilor sale civile. În acest

sens, este de menționat că limitarea accesului la o curte sau la un tribunal nu se

conciliază cu art. 6 par. (1) al Convenției decât în cazul în care acestea urmăresc un

scop legitim și există un raport de proporționalitate între mijloacele utilizate și

scopul vizat.

Din această perspectivă, instanța de recurs concluzionează că, recursul declarat

de Elenn Dabija împotriva încheierii din 20 iunie 2019 a Curții de Apel Chișinău,

prin care s-a restituit apelul declarat de Elenn Dabija, prin intermediul avocatului

Oleg Lozan, ca fiind depus de o persoană care nu a fost în drept să declare apel, este

neîntemeiat, iar actul de discreție al instanței de apel urmează a fi menținut de către

instanța de recurs.

Luând în considerație cele expuse și în temeiul art. 427 lit. a), art. 428 din Codul

de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se respinge recursul declarat de Elenn Dabija.

Se menține încheierea din 20 iunie 2019 a Curții de Apel Chișinău, în pricina

civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Elenn Dabija împotriva lui

Valeriu Zavtoni cu privire la partajarea în natură a bunului imobil.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

Judecătorul Ala Cobăneanu,

Judecătorii Galina Stratulat,

Svetlana Filincova

4