2r-510/19 — Partajarea proprietătii comune

Dosarul nr. 2r-510/19 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru, judecător – C. Vîrlan Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, judecători – I. Secrieru, I. Muruianu, N. Budăi DECIZIE 13 noiembrie 2019 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Galina Stratulat Svetlana Filincova examinând recursul declarat de Elenn Dabija, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Elenn Dabija împotriva lui Valeriu Zavtoni cu privire la partajarea în natură a bunului imobil, împotriva încheierii din 20 iunie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a restituit apelul declarat de Elenn Dabija, prin intermediul avocatului Oleg Lozan, ca fiind depus de o persoană care nu a fost în drept să declare apel, con st ată: La 08 iunie 2012, Elenn Dabija a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Valeriu Zavtoni cu privire la partajarea în natură a bunului imobil.

Prin hotărârea din 08 mai 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, acțiunea înaintată de Elenn Dabija a fost respinsă. La 06 iunie 2019, avocatul Oleg Lozan, în interesele Elennei Dabija, a declarat apel nemotivat împotriva hotărârii din 08 mai 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând admiterea cererii de apel, casarea hotărârii primei instanțe și adoptarea unei noi hotărâri, prin care acțiunea înaintată de Elenn Dabija să fie admisă integral. Prin încheierea din 20 iunie 2019 a Curții de Apel Chișinău, s-a restituit apelul declarat de Elenn Dabija, prin intermediul avocatului Oleg Lozan, ca fiind depus de o persoană care nu a fost în drept să declare apel. La 02 iulie 2019, Elenn Dabija a declarat recurs împotriva încheierii din 20 iunie 2019 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea încheierii contestate și restituirea cauzei pentru examinarea cererii de apel la Curtea de Apel Chișinău.

În motivarea recursului a indicat că nu este de acord cu încheierea instanței de apel, care urmează a fi casată, invocând faptul că cererea de apel nemotivată a depus- o în termen la 06 iunie 2019, aceasta fiind semnată de către avocatul Oleg Lozan, care avea împuterniciri legale în temeiul contractului de asistență juridică nr. 13 din 1 06 iunie 2019 și a mandatului nr. 0900048 din 06 iunie 2019. Totodată, a menționat că nu a prezentat mandatul avocatului, deoarece nu i-a fost cerut în cancelaria primei instanțe. Studiind materialele dosarului în raport cu cele invocate în recurs și prevederile legale, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Elenn Dabija urmează a fi respins din următoarele motive.

În conformitate cu art. 425 din Codul de procedură civilă, termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii. În conformitate cu art. 110 din Codul de procedură civilă, termen de procedură este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de acte. Potrivit materialelor cauzei, încheierea privind restituirea cererii de apel a fost pronunțată de Curtea de Apel Chișinău la 20 iunie 2019, fiind expediată recurentei pentru cunoștință la 21 iunie 2019 (f.d.

202). Dat fiind faptul că la materialele cauzei nu există înscrisuri care să probeze momentul recepționării încheierii de către recurentă, iar cererea de recurs a fost înregistrată la 02 iulie 2019, Colegiul consideră că cererea de recurs a fost depusă în termen. În conformitate cu art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și să mențină încheierea. În conformitate cu art. 428 din Codul de procedură civilă, decizia instanței de recurs, emisă după examinarea recursului împotriva încheierii, rămâne irevocabilă din momentul emiterii. Decizia se plasează pe pagina web a instanței la data emiterii.

Copia deciziei se remite părților în termen de 5 zile de la data emiterii. În speță, se constată că prin încheierea din 20 iunie 2019 a Curții de Apel Chișinău, s-a restituit apelul declarat de Elenn Dabija, prin intermediul avocatului Oleg Lozan, ca fiind depus de o persoană care nu a fost în drept să declare apel. Recurenta susține că cererea de apel nemotivată a depus-o personal, în termen, la 06 iunie 2019, aceasta fiind semnată de către avocatul Oleg Lozan, care avea împuterniciri legale în temeiul contractului de asistență juridică nr. 13 din 06 iunie 2019 și a mandatului nr. 0900048 din 06 iunie 2019. Totodată, a menționat că nu a prezentat mandatul avocatului, deoarece nu i-a fost cerut în cancelaria primei instanțe.

Colegiul nu poate reține argumentul recurentei Elenn Dabija, potrivit căruia la data depunerii apelului nemotivat, precum și la data pronunțării încheierii contestate, avocatul acesteia, Oleg Lozan, era împuternicit să semneze cererea de apel în numele ei, deoarece potrivit materialelor cauzei, și anume a mandatului nr. 0900024 din 24 august 2017 (f.d. 71), care era anexat la materialele cauzei în momentul emiterii încheierii instanței de apel din 20 iunie 2019, dreptul avocatului de a contesta hotărârea judecătorească nu este înserat pe verso-ul mandatului. Conform art. 60 alin. (2) din Legea cu privire la avocatură nr. 1260 din 19 iulie 2002, împuternicirile avocatului și ale avocatului stagiar se confirmă prin mandat.

2 Formularul mandatului este un document de strictă evidență. Conținutul, forma și modul de utilizare a mandatului se aprobă de către Guvern. Conform pct. 2 și 6 din Hotărârea Guvernului nr. 158 din 28 februarie 2013 cu privire la aprobarea formularului și modului de utilizare a mandatului avocatului și al avocatului stagiar, formularul mandatului avocatului și al avocatului stagiar sunt documente de strictă evidență, care confirmă împuternicirile acestora în instanța de judecată.

Formularul mandatului avocatului conține următoarele elemente obligatorii: 1) pe recto se inserează: a) numărul și seria; b) denumirea biroului asociat de avocați; c) denumirea cabinetului avocatului; d) datele de contact; e) denumirea ,,MANDAT”; f) numele și prenumele avocatului; g) numărul licenței și data eliberării; h) numărul contractului de asistență juridică și data semnării; i) numărul deciziei coordonatorului Oficiului Teritorial al Consiliului Național pentru Asistență Juridică Garantată de Stat și data semnării; j) semnătura avocatului, certificată prin ștampilă; 2) pe verso se inserează: a) împuternicirile avocatului; numele și prenumele clientului; b) semnătura clientului sau, după caz, a avocatului.

Potrivit pct. 8 din Hotărârea menționată, împuternicirile avocatului și ale avocatului stagiar în procesul civil, stabilite conform art. 81 din Codul de procedură civilă, urmează a fi consemnate pe versoul mandatului sau, după caz, în procura întocmită la cererea clientului, în modul stabilit de lege. Dacă se întocmește o procură, avocatul sau avocatul stagiar va nota pe versoul mandatului textul ,,Conform procurii anexate” și va semna versoul mandatului în locul clientului. Împuternicirile avocatului sau ale avocatului stagiar stabilite în procură sunt valabile doar dacă aceasta se prezintă împreună cu mandatul.

Potrivit art. 81 alin. (1) din Codul de procedură civilă, împuternicirea de reprezentare în judecată acordă reprezentantului dreptul de a exercita în numele reprezentatului toate actele procedurale, cu excepția dreptului de a semna cererea și de a o depune în judecată, de a recurge la arbitraj pentru soluționarea litigiului, de a renunța total sau parțial la pretențiile din acțiune, de a majora sau reduce cuantumul acestor pretenții, de a modifica temeiul sau obiectul acțiunii, de a o recunoaște, de a recurge la mediere, de a încheia tranzacții, de a intenta acțiune reconvențională, de a transmite împuterniciri unei alte persoane, de a ataca hotărârea judecătorească, de a-i schimba modul de executare, de a amâna sau eșalona executarea ei, de a prezenta un titlu executoriu spre urmărire, de a primi bunuri sau bani în temeiul hotărârii judecătorești, drept care trebuie menționat expres, sub sancțiunea nulității, în procura eliberată reprezentantului persoanei juridice sau în mandatul eliberat avocatului.

Astfel, examinând cererea de recurs, Colegiul verifică legalitatea încheierii contestate la momentul pronunțării acesteia. Reieșind din aceste considerente, este de menționat faptul că la momentul pronunțării încheierii Curții de Apel Chișinău din 20 iunie 2019, la materialele cauzei era anexat mandatul nr. 0900024 din 24 august 2017 (f.d. 71). Este de menționat că, legislația procedurală de rând cu stabilirea anumitor drepturi procedurale participanților la proces, instituie și obligația părților de a se folosi cu bună-credință de drepturile lor procedurale, în scopul contracarării oricăror abuzuri de drepturi, la caz, crearea unei vizibilități de existență a unor relații juridice de reprezenare.

3 Potrivit dispozițiilor art. 10 alin. (1)-(3) din Codul de procedură civilă, sancțiunile procedurale sunt urmările nefavorabile, stabilite de normele de drept procedural civil, care survin pentru subiectul obligat în raport procedural în caz de neîndeplinire sau de îndeplinire defectuoasă a unui act de procedură, precum și în caz de exercitare abuzivă a unui drept procedural. Efectuarea necorespunzătoare a actelor de procedură va fi invocată, în fiecare caz de comitere a încălcării legii, de către judecător sau de participantul care are interes să o invoce.

Sancțiunile procedurale vizează atât actele de procedură ale instanței judecătorești, ale participanților la proces, cât și ale persoanelor legate de activitatea acestora și, în funcție de prevederile legii, constau în anularea actului procedural defectuos, în decăderea din drepturi pentru neîndeplinire în termen a actului de procedură, în obligația de a completa sau a reface actul îndeplinit cu nerespectarea legii, în restabilirea în drepturile încălcate, în aplicarea amenzii judecătorești, în alte măsuri prevăzute de lege. Articolul 6 par. (1) al Convenției pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, garantează fiecăruia dreptul de a se adresa unui tribunal pentru ca ultimul să se pronunțe asupra drepturilor și obligațiilor sale civile.

În acest sens, este de menționat că limitarea accesului la o curte sau la un tribunal nu se conciliază cu art. 6 par. (1) al Convenției decât în cazul în care acestea urmăresc un scop legitim și există un raport de proporționalitate între mijloacele utilizate și scopul vizat. Din această perspectivă, instanța de recurs concluzionează că, recursul declarat de Elenn Dabija împotriva încheierii din 20 iunie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a restituit apelul declarat de Elenn Dabija, prin intermediul avocatului Oleg Lozan, ca fiind depus de o persoană care nu a fost în drept să declare apel, este neîntemeiat, iar actul de discreție al instanței de apel urmează a fi menținut de către instanța de recurs.

Luând în considerație cele expuse și în temeiul art. 427 lit. a), art. 428 din Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d e c i d e: Se respinge recursul declarat de Elenn Dabija. Se menține încheierea din 20 iunie 2019 a Curții de Apel Chișinău, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Elenn Dabija împotriva lui Valeriu Zavtoni cu privire la partajarea în natură a bunului imobil. Decizia este irevocabilă. Președintele ședinței, Judecătorul Ala Cobăneanu, Judecătorii Galina Stratulat, Svetlana Filincova 4