3ra-1319/19 — contestarea actului administrativ

3ra-1319/19 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr.3ra-1319/19

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (C.Roșca)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A.Minciuna, V.Sîrbu, V.Mihaila)

Î N C H E I E R E

06 noiembrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție,

în componență:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Sveatoslav Moldovan

Iurie Bejenaru

examinând admisibilitatea recursului depus de Gabura Ruslan, reprezentat de

avocatul Dumitru Marco,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Gabura Ruslan împotriva Inspectoratului General al Poliției cu privire la anularea

parțială a ordinului de sancționare disciplinară, modificarea sancțiunii disciplinare și

restabilirea în funcție,

împotriva deciziei din 03 iulie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respinsă cererea de apel declarată de Gabura Ruslan,

c o n s t a t ă

La 12 septembrie 2018, avocatul Cebotari Andrei în interesele lui Gabura

Ruslan s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva Inspectoratului

General al Poliției cu privire la anularea parțială a ordinului nr. 388ef din 20 august

2018 „Cu privire la sancționarea disciplinară a subofițerului patrulare al Plutonului

Edineț, Briceni, Ocnița al Companiei de patrulare nr. 2 Bălți a Regimentului de

patrulare Nord al Inspectoratului Național de Patrulare, agent Ruslan Gabura”,

modificarea sancțiunii disciplinare, precum și restabilirea în funcție.

În motivarea acțiunii, reclamantul a indicat că, la 07 noiembrie 2016, a încheiat

contractul individual de muncă nr. 13406 cu Ministerul Afacerilor Interne,

Inspectoratul General al Poliției, fiind angajat în funcția de Inspector inferior

patrulare.

A invocat că, la 20 august 2018, de către șeful Inspectoratului General al Poliției

a fost emis ordinul nr.388 din 20 august 2018 cu privire la sancționarea disciplinară

a subofițerului patrulare al Plutonului Edineț, Briceni, Ocnița al Companiei de

Patrulare nr.2 Bălți al Regimentului de patrulare Nord al Inspectoratului Național de

Patrulare, agent Ruslan Gabura, prin care a fost sancționat disciplinar cu concediere.

A susținut că în motivarea ordinului, a fost indicat precum că, în baza raportului

înregistrat cu numărul 1766, conducerea Inspectoratului Național de Patrulare a

dispus desfășurarea anchetei de serviciu în vederea elucidării circumstanțelor

pretinselor încălcări disciplinare admise de către subofițerul patrulare al Plutonului

Edineț, Ocnița, Briceni al Companiei de patrulare nr.2 Bălți a Inspectoratului

Național de Patrulare, agent Ruslan Gabura.

În cadrul anchetei s-a constatat că, în perioada de timp 07.08.2018, ora 17:00

- 08.08.2018, ora 08:00, potrivit dislocației forțelor și mijloacelor Regimentului de

patrulare Nord al Inspectoratului Național de Patrulare, agentul Ruslan Gabura a

fost implicat în serviciul de patrulare auto pe teritoriul raionului Edineț. În pofida

faptului că, a fost cunoscut cu graficul de serviciu, acesta, contrar prevederilor

art.50 lit. s) din Legea nr.288 din 16 decembrie 2016 privind funcționarul public cu

statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne și ale art. 9 alin.(2) lit. d)

din Codul muncii, fără a avea motive întemeiate și fără a informa despre motivul

neprezentării, nu s-a prezentat la serviciu, fapt constatat de către conducerea

Plutonului Edineț, Ocnița, Briceni, în cadrul instrucțiunii angajaților ce urmau să

exercite serviciul de la ora 17:00. Fiind contactat telefonic, de către comandanții

sus-numiți, precum și de către alți angajați ai Plutonului Edineț, Ocnița, Briceni,

reclamantul Ruslan Gabura nu a răspuns la apelurile telefonice. Fapta lui Gabura

Ruslan a fost calificată în conformitate cu prevederile pct. 39 din Statutul disciplinar

al funcționarului public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne,

aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 409 din 07 iunie 2017, drept abatere

disciplinară.

Conform pct. 39 din Statutul disciplinar al funcționarului public cu statut

special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, fapta (acțiune sau inacțiune) a

funcționarului săvârșită cu vinovăție, prin care, au fost încălcate prevederile

prezentului Statut disciplinar, ale actelor normative în vigoare, restrângerile,

interdicțiile și incompatibilitățile statuate de legislația în vigoare, ordinele și

dispozițiile superiorilor, regulamentul intern sub a căror incidență se înscrie

specificul funcției, precum și cerințele fișei postului deținut.

Conform prevederilor art.86 alin.(l) lit.h) din Codul muncii, absența fără motive

întemeiate de la lucru mai mult de 4 ore consecutive în timpul zilei de muncă,

constituie temei pentru concediere.

Gabura Ruslan, pe marginea respectivului caz a oferit explicațiile,

recunoscând vina.

A declarat reclamantul că nu este de acord cu ordinul de concediere din poliție,

deoarece la data de 07.08.2017 s-a adresat la medic pentru îngrijiri, din motiv că a

suferit un accident în urma lucrului cu aparatul pentru metal. Prezentându-se la

medic, acesta s-a plâns că în urma lucrului cu aparatul pentru metal, a suferit un

accident care s-a soldat cu pătrunderea în ochi a unei schije de metal prezentând

lăcrimări fapt ce se confirmă prin certificatul medical, și ulterior cu prescrierea unei

rețete pentru urmarea unui tratament.

A menționat că nu s-a prezenta la serviciu la data de 07.08.2018, din motive

obiective. Nu a avut posibilitatea de a comunica cu superiorii săi în acea zi din

motiv că se simțea rău.

A afirmat că a recunoscut vinovăția, însă doar în partea ce ține de faptul că, nu

a întreprins toate măsurile pentru a anunța superiorii despre faptul că, nu se va putea

prezenta în acea zi la serviciu, nu și în absența fără nici un temei la serviciu.

2

A solicitat anularea parțială a ordinului nr. 388ef din 20 august 2018, cu privire

la sancționarea disciplinară a subofițerului patrulare al Plutonului Edineț, Briceni,

Ocnița al Companiei de patrulare nr. 2 Bălți al Regimentului de patrulare Nord al

Inspectoratului Național de Patrulare, agent Ruslan Gabura, prin care, a fost

sancționat disciplinar cu concediere, modificarea ordinului nr. 388 din 20 august

2018 cu modificarea sancțiunii disciplinare „concediere” cu sancțiunea disciplinară

mai blândă „mustrare aspră”, precum și restabilirea în funcție.

Prin hotărârea din 22 ianuarie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru

acțiunea a fost respinsă.

Prin decizia din 03 iulie 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a respins cererea de

apel declarată de Gabura Ruslan și s-a menținut hotărârea din 22 ianuarie 2019 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

La adoptarea soluției instanța de apel a invocat că aplicabilă speței este Legea

nr. 320 din 27 decembrie 2012 cu privire la activitatea poliției și statutul polițistului,

în calitate de lege specială, Statutul disciplinar al polițistului, aprobat prin Hotărârea

Guvernului nr. 502 din 09.07.2013, Codul de etică și deontologia al polițistului,

aprobat prin Hotărârea Guvernului RM nr.481 din 10 mai 2006, etc.

Astfel, potrivit art. 53 din Legea sus-enunțată, se consideră abateri disciplinare

acțiunile sau inacțiunile polițistului prin care se încalcă prevederile legii, ale altor

acte normative, restricțiile și interdicțiile stabilite, clauzele contractului individual

de muncă, cerințele fișei postului, prevederile Codului de etică și deontologie al

polițistului.

Totodată, conform art. 55 din Legea nr. 320 din 27 decebrie 2012, sancțiunile

disciplinare se aplică prin ordinul angajatorului numai după efectuarea anchetei de

serviciu privitor la abaterea disciplinară. La examinarea abaterii disciplinare,

audierea polițistului și consemnarea susținerilor sale sunt obligatorii. Polițistul în

privința căruia se desfășoară ancheta de serviciu are dreptul să cunoască integral

materialele anchetei, să solicite și/sau să prezinte probe în apărare. La aplicarea

sancțiunii disciplinare se ține seama de activitatea desfășurată anterior de către

polițist, de împrejurările în care a fost săvârșită abaterea disciplinară, de cauzele,

gravitatea și consecințele acesteia, de gradul de vinovăție, precum și de preocuparea

pentru înlăturarea consecințelor faptei comise. Pentru o singură abatere disciplinară

se aplică o singură sancțiune disciplinară. Faptele care constituie abateri

disciplinare, modul de aplicare, atenuare și ridicare a sancțiunilor disciplinare sunt

prevăzute în Statutul disciplinar al polițistului, aprobat de Guvern.

Conform punctului 8 subpunctul 2) din Statutul disciplinar al polițistului,

aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 502 din 09 iulie 2013, polițiștii sunt obligați

să se conducă, în exercitarea atribuțiilor, de legislația în vigoare, asigurând

îndeplinirea sarcinilor ce stau în fața poliției.

De asemenea, conform prevederilor art. 26 alin. (1) lit. b) și c) a Legii nr. 320

din 27 decembrie 2012 cu privire la activitatea poliției și statutul polițistului,

polițistul își desfășoară activitatea profesională în interesul și în sprijinul persoanei,

comunității și al instituțiilor statului, exclusiv pe baza și în executarea legii, fiind

obligat să se conducă, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, de legislație, asigurînd

îndeplinirea sarcinilor ce stau în fața poliției și să execute la timp și întocmai

atribuțiile conform funcției deținute.

3

În corespundere cu prevederile art. 50 lit. s) ale Legii nr. 288 din 16 decembrie

2016 privind funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor

Interne, funcționarul public cu statut special este obligat să se prezinte la serviciu

conform programului de lucru, precum și în afara acestuia, în situații temeinic

justificate, pentru exercitarea atribuțiilor de serviciu, cu recompensarea timpului

lucrat, potrivit legislației.

În aceeași ordine de idei, conform prevederilor art. 86 alin. (1) lit. h) al Codului

muncii, absența fără motive întemeiate de la lucru mai mult de 4 ore consecutive în

timpul zilei de muncă, constituie temei pentru concediere.

Instanța de apel a reținut că în virtutea funcției pe care o deținea apelantul

Gabura Ruslan, fiind funcționar public cu statut special din cadrul Ministerului

Afacerilor Interne, acesta nu numai că nu s-a prezentat la serviciu fără careva

motive întemeiate, dar nici nu a anunțat la serviciu despre imposibilitatea

prezentării sale la serviciu și nici nu a răspuns la apelurile telefonice a șefilor și

colegilor săi, prin ce a manifestat o încălcare vădită a prevederilor art. 26 alin. (1)

lit. b) și c) din Legea nr. 320 din 27 decembrie 2012 cu privire la activitatea poliției

și statutul polițistului, art. 50 lit. s) din Legea nr. 288 din 16.12.2016 privind

funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne și art.

9 alin. (2) lit. d) din Codul muncii, prin urmare sancțiunea disciplinară aplicată

corespunde faptei comise.

La 30 august 2019 prin intermediul oficiului poștal a depus recurs avocatul

Dumitru Marco în interesele recurentului Gabura Ruslan solicitând casarea integrală

a deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi

hotărâri de admitere a acțiunii.

În motivarea recursului s-a indicat că instanța de apel nu a constatat și elucidat

toate circumstanțele necesare pentru examinarea obiectivă a cauzei, fiind aplicate

eronat normele de drept material și procedural și nu a fost aplicată legea care trebuia

să fie aplicată.

Examinând admisibilitatea cererii de recurs, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează următoarele.

După cum rezultă din speță litigiul a fost inițiat în baza Legii contenciosului

administrativ nr. 793-XIV din data de 10 februarie 2000.

Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al

Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod

intră în vigoare la 01 aprilie 2019, iar potrivit alin. (2), la data intrării în vigoare a

prezentului cod se abrogă Legea contenciosului administrativ nr. 793-XIV din data

de 10 februarie 2000.

În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de

contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor

examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform

prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în

contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la

intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica

corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a

încheierilor judecătorești.

4

Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale.

Prin urmare, completul specializat în cauze de contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție va aprecia condițiile de admisibilitate a recursului în conformitate cu

prevederile art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, adică conform

reglementărilor anterioare intrării în vigoare a Codului administrativ.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) Codul administrativ, recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat

Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.

Curtea de Apel Chișinău a emis decizia contestată la 03 iulie 2019, iar la 31

iulie 2019 a fost recepționată de avocatul Dumitru Marco în interesele recurentului

Gabura Ruslan, conform avizului de recepție, astfel, cererea de recurs depusă la data

de 30 august 2019, este în termen.

În conformitate cu art. 439 alin. (2, 3) Cod de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii

acesteia. În cazul neprezentării referinței în termenul stabilit, admisibilitatea

recursului se decide în lipsa acesteia. Judecătorul raportor verifică încadrarea în

prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs și face un raport verbal în fața

completului de judecată instituit în conformitate cu alin.(2).

Examinând temeiurile recursului, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reține următoarele.

Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2,3) și (4)

al Codului de procedură civilă.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră că recursul depus de Gabura Ruslan, reprezentat de avocatul

5

Dumitru Marco, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și

(4) Codul de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are caracter

devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se

doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului precizează că, în contextul normelor

procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă,

instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de

fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe,

suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului

instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant

regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă,

din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor

de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența

sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune

motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe

dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate

de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra

Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995,

nr.26561/1995).

În conformitate cu art. 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, în cazul în care se

constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art.433, completul din 3

judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art.270 și nu

conține nicio referire cu privire la fondul recursului.

Având în vedere cele expuse, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contenciosul administrativ al Colegiului consideră că recursul depus de

Gabura Ruslan, reprezentat de avocatul Dumitru Marco, nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2,3,4) al Codului de procedură civilă și, drept

urmare, este inadmisibil.

6

În conformitate cu art.193, 195, 230 și 258 alin. (3) ale Codului administrativ

și art. 270, 433 lit. a) și 440 alin. (1) ale Codului de procedură civilă, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de Gabura Ruslan, reprezentat de avocatul Dumitru Marco se

declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecător Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Sveatoslav Moldovan

Iurie Bejenaru

7