3ra-1034/19 — contestarea actului administrativ

3ra-1034/19 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 3ra-1034/19

prima instanță: Judecătoria Orhei, sediul Șoldănești (R. Moșneguțu)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A.Minciuna, V. Sîrbu, V. Mihaila)

DECIZIE

06 noiembrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Sveatoslav Moldovan

Galina Stratulat

Nicolae Craiu

Iurie Bejenaru

examinând cererea de recurs depusă de Inspectoratul de Poliție Șoldănești,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

Alexandr Navitaniuc împotriva Inspectoratului de Poliție Șoldănești cu privire la

contestarea actului administrativ și recunoașterea ilegală a refuzului,

împotriva deciziei din 19 iunie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

admis apelul declarat de Alexandr Navitaniuc, a fost casată hotărârea din 20 martie

2019 a Judecătoriei Șoldănești, sediul Orhei și a fost emisă o nouă hotărâre de admitere

a acțiunii,

c o n s t a t ă:

La data de 27 februarie 2019 Alexandr Navitaniuc a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Inspectoratului de Poliție Șoldănești cu privire la contestarea actului

administrativ și recunoașterea ilegală a refuzului.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, prin decizia Inspectoratului de

Poliție Șoldănești nr. 2/16 din 05 ianuarie 2016 s-a dispus revocarea dreptului de

deținere sau de port și folosire a armelor de foc pe numele lui Alexandr Navitaniuc,

pentru armele lungi cu țeavă lisă de model „MP-27EM” cal. 12x76 mm, nr. 122753195,

cu retragerea permisului de armă nr. 47000166 din 12.09.2014 și „Zauer”, cal. 16x70

mm.nr. 352826 cu retragerea permisului de armă nr. 47000016 din 12.09.2014.

A indicat că Inspectoratul de Poliție Șoldănești și-a motivat decizia prin faptul că

Alexandr Navitaniuc s-a aflat în situația prevăzută la art. 7 alin. (2) lit. e) al Legii nr.

130 din 08 iulie 2012 privind regimul armelor și al munițiilor cu destinație civilă.

1

Nefiind de acord cu decizia respectivă la data de 12 decembrie 2018, reclamantul

s-a adresat către Inspectoratul de Poliție Șoldănești cu cerere prealabilă, prin care a

solicitat revocarea deciziei Inspectoratului de Poliție Șoldănești nr. 2/16 din 05 ianuarie

2016.

La data de 28 ianuarie 2019 reclamantul a recepționat răspunsul pârâtului nr.

34/56-373 din 28 ianuarie 2019, prin care a fost informat că dânsul nu este în drept să

dețină, să poarte și să folosească arme cu destinație civilă supusă autorizării, deoarece

cade sub prevederile art. 7 alin. (2) lit. e) din Legea privind regimul armelor și al

munițiilor cu destinație civilă nr. 130 din 08 iulie 2012.

A menționat că prin sentința din 29 mai 2001 a Judecătoriei Orhei a fost

recunoscut culpabil în baza art. 227 alin. (2) Codul penal, cu stabilirea unei pedepse sub

formă de un an privațiune de libertate, cu suspendarea condiționată a executării

pedepsei pe un termen de un an.

Prin decizia din 30 octombrie 2001 a Colegiului penal al Tribunalului Chișinău a

fost menținută sentința din 29 mai 2001 a Judecătoriei Orhei. Pedeapsa a executat-o, iar

în perioada de probă nu a comis alte ilegalități. A considerat că la data de 30 octombrie

2002 i-au fost stinse toate antecedentele penale, iar la moment nu are careva restricții

sau limitări în exercitarea drepturilor prevăzute de Constituția RM și în special de Legea

privind regimul armelor și al munițiilor cu destinație civilă nr. 130 din 08 iunie 2019.

A solicitat reclamantul Alexandr Navitaniuc recunoașterea ilegalității refuzului

Inspectoratului de Poliție Șoldănești nr. 34/56-373 din 08 ianuarie 2019 și anularea

deciziei Inspectoratului de Poliție Șoldănești nr. 2/16 din 05 ianuarie 2016, precum și

încasarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 20 martie 2019 a Judecătoriei Orhei, sediul Șoldănești pretenția

depusă de Alexandr Navitaniuc cu privire la anularea deciziei nr. 2/16 din 05 ianuarie

2016 privind revocarea dreptului de deținere sau de port armă și folosire a armelor de

foc cu retragerea permisului a fost respinsă ca fiind depusă cu omiterea termenului de

prescripție, iar pretenția lui Alexandr Navitaniuc cu privire la recunoașterea ilegală a

refuzului Inspectoratului de Poliție Șoldănești nr. 34/50-373 din 08 ianuarie 2019 a fost

respinsă ca fiind neîntemeiată.

La data de 28 martie 2019, Alexandr Navitaniuc a depus cerere de apel împotriva

hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanțe,

cu remiterea cauzei spre rejudecare în prima instanță.

Prin decizia din 19 iunie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost admis apelul

declarat de Alexandr Navitaniuc, a fost casată hotărârea primei instanțe și a fost emisă o

nouă hotărâre de admitere a acțiunii cu anularea deciziei Inspectoratului de Poliție

Șoldănești nr. 2/16 din 05 ianuarie 2016.

La data de 05 iulie 2019 Inspectoratul de Poliție Șoldănești a depus cerere de recurs

împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei

instanței de apel cu menținerea hotărârii primei instanțe.

2

În motivarea recursului a indicat că nu este de acord cu decizia instanței de apel,

deoarece instanța de apel nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată și a interpretat

eronat legea, ceea ce a generat pronunțarea unei decizii judecătorești care este în

contradicție cu circumstanțele pricinii.

A mai indicat că, instanța de apel nu a constatat și elucidat pe deplin toate

circumstanțele care au importanță pentru soluționarea cauzei in fond, în mod unilateral

a dat apreciere doar argumentelor expuse de reclamant, totodată considerîndu-le

întemeiate.

A susținut că este neîntemeiată constatarea Curții de Apel Chișinău precum că

reclamantul Alexandr Navitaniuc a depus cerere de chemare în judecată în interiorul

termenului de prescripție, deoarece reclamantul s-a adresat cu cerere de chemare în

judecată pentru a-și apăra dreptul încălcat peste 3 ani de zile. Or, din materialele

dosarului rezultă că Alexandr Navitaniuc a recepționat primul răspuns la cererea

prealabilă la data de 25 ianuarie 2016, iar până la depunerea acțiunii în judecată la data

de 28 martie 2019 au trecut mai mult de 3 ani de zile, fără a solicita repunerea în termen

și fără anexarea dovezilor corespunzătoare, în corespundere cu prevederile legii.

A susținut că decizia instanței de apel a fost emisă cu încălcarea dreptului la

apărare, fiind examinată cauza în absența apelantului. Astfel, a indicat că instanța de

apel nu a ținut cont și de prevederile art. 373 CPC și nu s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor indicate în apel.

După cum rezultă din speță litigiul a fost soluționat în baza Legii contenciosului

administrativ nr. 793-XIV din data de 10 februarie 2000.

Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al

Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod intră în

vigoare la 01 aprilie 2019, iar potrivit alin. (2), la data intrării în vigoare a prezentului

cod se abrogă Legea contenciosului administrativ nr. 793-XIV din data de 10 februarie

2000.

În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de

contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor

examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor

prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul

administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a

prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru

procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești.

Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale.

Prin urmare, completul specializat în cauze de contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție va aprecia condițiile de admisibilitate a recursului în conformitate cu prevederile

3

art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, adică conform reglementărilor anterioare

intrării în vigoare a Codului administrativ.

În conformitate cu art. 195 din Codul administrativ, procedura acțiunii în

contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod.

Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedură civilă, cu

excepția art. 169-171.

Articolul 247 din Codul administrativ consemnează că, Curtea Supremă de Justiție

examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată. Dacă consideră necesar,

Curtea Supremă de Justiție poate decide citarea participanților la proces.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. c) din Codul administrativ, examinând

recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre următoarele decizii: casează

integral decizia instanței de apel și emite o nouă decizie.

Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a casa integral decizia instanței

de apel și de a emite o nouă decizie din următoarele considerente.

Pe parcursul judecării cauzei s-a stabilit că Alexandr Navitaniuc a depus cerere de

chemare în judecată împotriva Inspectoratului de Poliție Șoldănești prin care a solicitat

recunoașterea ilegală a refuzului Inspectoratului de Poliție Șoldănești nr. 34/56-373 din

08 ianuarie 2019 și anularea deciziei Inspectoratului de Poliție Șoldănești nr. 2/16 din 05

ianuarie 2016 prin care s-a dispus revocarea dreptului de deținere sau de port și folosire

a armelor de foc pe numele lui Alexandr Navitaniuc.

Prima instanță judecând cauza a concluzionat că pretenția reclamatului cu privire la

anularea deciziei este depusă cu omiterea termenului de prescripție, iar pretenția cu

privire la recunoașterea ilegalității refuzului a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.

În susținerea concluziei date, prima instanță a reținut că termenul de prescripție

pentru apărarea dreptului încălcat pentru reclamantul/intimat a început să curgă la data

de 28 ianuarie 2016, data primirii răspunsului la cererea prealabilă (f.d. 30-31) și a

expirat la data de 27 februarie 2016, aceasta fiind ultima zi de depunere a acțiunii, însă

Alexandr Navitaniuc a depus cererea de chemare în judecată tocmai peste trei ani, la

data de 27 februarie 2019 solicitînd anularea deciziei Inspectoratului de Poliție

Șoldănești nr. 2/16 din 05 ianuarie 2016 prin care s-a dispus revocarea dreptului său de

deținere sau de port și folosire a armelor de foc (f.d. 4-6).

Judecând cauza în ordine de apel, instanța de apel a ajuns la concluzia temeiniciei

apelului, casării hotărârii primei instanțe și emiterii unei noi hotărâri de admitere a

acțiunii motivând că acțiunea a fost depusă în termen de 30 de zile de la data primirii

răspunsului la cererea prealabilă, adică la data de 28 ianuarie 2019, iar cererea de

chemare în judecată a fost depusă la data de 27 februarie 2019. Astfel, a examinat cauza

în fond și a dispus anularea deciziei Inspectoratului de Poliție Șoldănești nr. 2/16 din 05

ianuarie 2016 în temeiul art. 26 alin. (1) lit. a) din Legea contenciosului administrativ.

4

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție consideră că instanța de apel adoptând soluția pe caz, a aplicat eronat normele de

drept material și procedural, și greșit a admis acțiunea.

Pe parcursul examinării cauzei s-a stabilit că, prin decizia Inspectoratului de Poliție

Șoldănești nr. 2/16 din 05 ianuarie 2016 a fost revocat dreptul de deținere sau de port și

folosire a armelor de foc cu retragerea permisului de armă pe numele lui Alexandr

Navitaniuc (f.d. 16).

Din actele cauzei rezulta că Alexandr Navitaniuc la data de 20 ianuarie 2016 a

depus la Inspectoratul de Poliție Șoldănești o cerere prin care a solicitat anularea

deciziei Inspectoratului de Poliție Șoldănești nr. 2/16 din 05 ianuarie 2016 (f.d.29).

La data de 12 decembrie 2018, reclamantul Alexandr Navitaniuc a depus la

Inspectoratul de Poliție Șoldănești o altă cerere prealabilă înregistrată sub nr. 5254, prin

care a solicitat revocarea deciziei nr. 2/16 din 05 ianuarie 2016 emisă de șeful

Inspectoratului de Poliție Șoldănești, D. Bînțu (f.d.36-38).

La data de 28 ianuarie 2019 Alexandru Navitaniuc a luat cunoștință cu răspunsul

Inspectoratului de Poliție Șoldănești din 28 ianuarie 2019 prin care i-a fost respinse pe

fond solicitările sale (f.d.38), iar la 27 februarie 2019 reclamantul s-a adresat cu prezenta

acțiune în instanța de judecată (f.d. 4-6).

Conform art. 14 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 793 din 10

februarie 2000 (în vigoare până la 01 aprilie 2019), persoana care se consideră vătămată

într-un drept al său, recunoscut de lege, printr-un act administrativ va solicita, printr-o

cerere prealabilă, autorității publice emitente, în termen de 30 de zile de la data

comunicării actului, revocarea, în tot sau în parte, a acestuia, în cazul în care legea nu

dispune altfel.

Conform art. 16 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ, persoana care se

consideră vătămată într-un drept al său, recunoscut de lege, printr-un act administrativ și

nu este mulțumită de răspunsul primit la cererea prealabilă sau nu a primit nici un

răspuns în termenul prevăzut de lege, este în drept să sesizeze instanța de contencios

administrativ competentă pentru anularea, în tot sau în parte, a actului respectiv și

repararea pagubei cauzate.

În corespundere cu art. 17 alin. (1) și (4) din Legea contenciosului administrativ nr.

793 din 10.02.2000, cererea prin care se solicită anularea unui act administrativ sau

recunoașterea dreptului pretins poate fi înaintată în termen de 30 de zile, în cazul în care

legea nu dispune altfel. Acest termen curge de la: a) data primirii răspunsului la cererea

prealabilă sau data expirării termenului prevăzut de lege pentru soluționarea acesteia; b)

data comunicării refuzului de soluționare a unei cereri prin care se solicită recunoașterea

dreptului pretins sau data expirării termenului prevăzut de lege pentru soluționarea unei

astfel de cereri; c) data comunicării actului administrativ, în cazul în care legea nu

prevede procedura prealabilă. Termenul de 30 de zile specificat la alin.(1) este termen de

prescripție, iar termenul de 6 luni specificat la alin. (6) este termen de decădere.

5

Astfel, prin prisma normelor de drept menționate mai sus, în special art. 17 din

Legea contenciosului administrativ nr. 793 din 10.02.2000, termenul de 30 de zile, a

început să curgă de la data primirii răspunsului la cererea prealabilă, 28 ianuarie 2019 și

până la 27 februarie 2019, reieșind din faptul că Inspectoratului de Poliție Șoldănești a

examinat cererea prealabilă în fond, dar nu a respins-o ca fiind depusă tardiv.

Respectiv, reclamantul Alexandr Navitaniuc a depus cererea de chemare în

judecată la data de 27 februarie 2019, adică în interiorul termenului de prescripție de 30

de zile.

Prin urmare, instanța de recurs consideră neîntemeiat argumentul recurentului cu

privire la tardivitatea acțiunii, or, cererea de chemare în judecată a fost depusă în

instanța de judecată în interiorul termenului de 30 de zile, termen instituit de Legea

contenciosului administrativ nr. 793 din 10.02.2000.

Referitor la legalitatea actului contestat completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contenciosul administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție notează că instanța de apel eronat a

aplicat prevederile art. 26 alin. (1) lit.a) din Legea contenciosului administrativ și prin

urmare greșit a anulat actul administrativ contestat.

În contextul dat, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al instanței de recurs consideră că acțiunea depusă de Alexandr Navitaniuc

urmează a fi respinsă, rezultând din următoarele considerente.

Din materialul probator anexat rezultă că prin decizia Inspectoratului de Poliție

Șoldănești nr. 2/16 din 05 ianuarie 2016 privind revocarea dreptului de deținere sau de

port și de folosire a armelor de foc cu retragerea permisului de armă s-a dispus

revocarea dreptului de deținere sau de port și folosire a armelor de foc pe numele cet.

Navitaniuc Alexandr eliberat pentru armele lungi cu țeavă lisă de model „MP-27EM”

cal. 12x76 mm, nr. 122753195, cu retragerea permisului de armă nr. 47000166 din

12.09.2014 și „Zauer”, cal. 16x70 mm.nr. 352826 cu retragerea permisului de armă

47000016 din 12 septembrie 2014 (f.d.16).

Fiind acumulate materialele necesare s-a constatat că Alexandr Navitaniuc se află

la situația prevăzută la art. 7 alin. (2) lit. e) al Legii nr. 130 din 08 iunie 2012 privind

regimul armelor și al munițiilor cu destinație civilă, deoarece reclamantul prin sentința

din 29 mai 2001 a Judecătoriei Orhei a fost condamnat pentru săvârșirea infracțiunii

prevăzute la art. 227 alin. (2) Cod penal – purtarea, păstrarea, procurarea, fabricarea și

desfacerea ilegală a armelor, a munițiilor sau a substanțelor explozive (redacția anului

1961), fiindu-i stabilită o pedeapsă de un an privațiune de libertate suspendată

condiționat cu stabilirea unui termen de probă de un an. Sentința menționată a devenit

irevocabilă prin decizia din 30 octombrie 2001 a Tribunalului Chișinău.

Ca urmare, Inspectoratul de Poliție Șoldănești, prin decizia nr. 2/16 din 05 ianuarie

2016 a revocat dreptul lui Alexandr Navitaniuc de deținere, port și folosire a armelor

lungi cu țeavă lisă de model „MP-27EM” cal. 12x76 mm, nr. 122753195, și „Zauer”,

cal. 16x70 mm.nr. 352826.

6

Conform art. 7 alin. (2) lit. a), b), e) și g) din Legea privind regimul armelor și

munițiilor cu destinație civilă nr. 130 din 08 iunie 2012, permisele prevăzute la alin.(1)

nu se acordă persoanelor care se află în una din următoarele situații: sînt învinuite sau

inculpate în cauze penale pentru fapte săvârșite cu intenție, potrivit legislației în vigoare;

au antecedente penale; au fost condamnate prin hotărâre judecătorească irevocabilă

pentru infracțiuni comise cu intenție, cu folosirea armelor sau a munițiilor, a

substanțelor și materialelor explozive sau toxice, precum și a substanțelor narcotice,

psihotrope și a precursorilor; prezintă pericol pentru ordinea publică, viața și integritatea

corporală a persoanelor și se află la evidență specială în organele de poliție.

Conform art. 18 alin. (1) lit. b) din legea menționată supra prevede că, dreptul de

posesie a armelor încetează dacă titularul se află în una din situațiile specificate la art. 7

alin. (2) lit. e)-g).

Astfel, raportând la caz, normele de drept citate supra, instanța de recurs apreciază

că starea lui Alexandr Navitaniuc se regăsește în restricțiile impuse de art. 7 alin. (2) lit.

e) din Legea precitată. Or, din norma respectivă legiuitorul instituie o condiții

obligatorie pentru persoanele care dispun/solicită autorizarea dreptului de deținere a

armei de foc și anume că, în privința acestora să nu fie emisă o hotărâre judecătorească

irevocabilă de condamnare, ceea ce în prezenta speță există - sentința din 29 mai 2001 a

Judecătoriei Orhei.

De asemenea, Colegiul respinge argumentul reclamantului privind netemeinicia

deciziei de revocare a dreptului de deținere, port și folosire a armei de foc, din motiv că

antecedentele penale ale lui Navitaniuc Alexandr în baza sentinței din 29 mai 2001 a

Judecătoriei Orhei erau stinse la momentul emiterii deciziei de revocare a dreptului de

port și folosire a armei de foc.

Întru infirmarea alegației reclamantului se vor reține prevederile art. 110 Codul

penal, care situează că, antecedentele penale reprezintă o stare juridică a persoanei, ce

apare din momentul rămânerii definitive a sentinței de condamnare, generând consecințe

de drept nefavorabile pentru condamnat până la momentul stingerii antecedentelor

penale sau reabilitării, iar conform prevederilor art. 111 alin. (1) lit. e) Codului penal, se

consideră ca neavând antecedente penale persoanele condamnate la o pedeapsă mai

blândă decât închisoarea - după executarea pedepsei, atunci consecințele nefavorabile

ale condamnării.

În temeiul celor expuse, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contenciosul administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că odată ce la momentul emiterii deciziei

contestate, antecedentele penale ale reclamantului erau stinse, consecințele nefavorabile

ale condamnării nu pot fi aplicate în privința acestuia, dar totodată, în norma de drept

prenotată supra nu se specifică că în cazul în care antecedentele penale se consideră

stinse, persoana, care a fost condamnată pentru infracțiuni săvârșite cu intenție cu

procurarea ilegală și păstrarea ilegală a munițiilor poate dispune de dreptul de posesie a

armei.

7

Colegiul mai menționează că existența antecedentelor penale este un alt temei

prevăzut de art. 7 alin. (2) lit. b) al Legii nr. 130 din 08.06.2012, care limitează dreptul

persoanei de a folosi, purta, păstra arma, pe când decizia organului de poliție contestată

este bazată pe lit. e), alin. (2), art. 7 al Legii indicate supra.

Astfel, Colegiul nu pune la dubii stingerea antecedentelor penale ale lui Navitaniuc

Alexandr, dar acest fapt este irelevant pentru speță și respectiv, nu poate servi temei

pentru anularea actului administrativ.

Argumentul reclamantului/intimat din acțiunea precum că persoana a cărui

antecedentele penale au fost stinse se consideră a fi necondamnată este neîntemeiat, or

aceasta nu rezultă din art. art. 110, 111 Cod penal.

Deci, rezultând din normele de drept material enunțate și conform situației de fapt

stabilite, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contenciosul

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție consideră că, Inspectoratul de Poliție Șoldănești având cumulul de

materialele necesare, corect a emis decizia de revocare a dreptului de deținere, port și

folosire de către Navitaniuc Alexandr a armelor de foc cu țeavă lisă de model „MP-

27EM” cal. 12x76 mm, nr. 122753195, și „Zauer”, cal. 16x70 mm.nr. 352826.

Concomitent, instanța de recurs consideră că și refuzul Inspectoratului de Poliție

Șoldănești nr. 34/50-373 din 08 ianuarie 2019 este legal.

Prin urmare, instanța de recurs consideră că acțiunea depusă de Alexandr

Navitaniuc împotriva Inspectoratului de Poliție Șoldănești cu privire la contestarea

actului administrativ este neîntemeiată și care urmează a fi respinsă integral.

Astfel, din considerentele menționate și avînd în vedere faptul că, circumstanțele

pricinii au fost constatate de prima instanță și de instanța de apel, însă normele de drept

material au fost aplicate eronat și nu este necesară verificarea suplimentară a cărorva

dovezi, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție ajunge la concluzia de a casa decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe

și de a emite o nouă decizie, prin care acțiunea depusă de Alexandr Navitaniuc

împotriva Inspectoratului de Poliției Șoldănești cu privire la contestarea actului

administrativ de respins ca neîntemeiată.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. c) Codul administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se admite recursul depus de Inspectoratul de Poliție Șoldănești.

Se casează decizia din 19 iunie 2019 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din 20

martie 2019 a Judecătoriei Șoldănești, sediul Orhei, în cauza de contencios

administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Alexandr Navitaniuc

8

împotriva Inspectoratului de Poliție Șoldănești cu privire la contestarea actului

administrativ și recunoașterea ilegală a refuzului și se emite o nouă decizie prin care:

Se respinge acțiunea depusă de Alexandr Navitaniuc împotriva Inspectoratului de

Poliție Șoldănești cu privire la contestarea actului administrativ și recunoașterea ilegală

a refuzului ca neîntemeiată.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Sveatoslav Moldovan

Galina Stratulat

Nicolae Craiu

Iurie Bejenaru

9