2ra-1940/19 — cu privire la recuperea prejudiciului cauzat

Dosarul nr. 2ra-1940/19 Instanța de fond: Judecătoria Comrat, sediul Central – V. Hrapacov Instanța de apel: Curtea de Apel Cahul – N. Bondarenco, R. Petrov, S. Pilipenco ÎNCHEIERE 30 octombrie 2019 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru judecătorii Dumitru Mardari Maria Ghervas examinând admisibilitatea recursului declarat de către Andrei Carapetean, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către procurorul Procuraturii Unității Teritorial Autonome Găgăuzia, în interesele Ministerului Finanțelor împotriva lui Andrei Carapetean, intervenient accesoriu Inspectoratul General al Poliției, cu privire la recuperarea prejudiciului cauzat statului în legătură cu procedura de extradare, împotriva deciziei din 08 mai 2019 a Curții de Apel Cahul, prin care s-a admis apelul declarat de către procurorul în Procuratura Unității Teritorial Autonome Găgăuzia, R. Caraivan în interesele Ministerului Finanțelor, s-a casat hotărârea din 14 februarie 2018 a Judecătoriei Comrat, sediul Central, cu pronunțarea unei noi hotărâri, constată: La 30 martie 2016 procurorul în Procuratura UTA Găgăuzia a depus în temeiul art. 71 alin. (3) lit. c) din Codul de procedură civilă cerere de chemare în judecată în interesele Ministerului Finanțelor împotriva lui Andrei Carapetean,

prin care a solicitat încasarea în beneficiul bugetului public național suma de 65 861,66 de lei cu titlu de recuperare a prejudiciului cauzat statului în legătură cu procedura de extrădare a acestuia în Republica Moldova și compensarea cheltuielilor de judecată. În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că prin sentința din 20 mai 2013 a Judecătoriei Comrat, Andrei Carapetean a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 290 alin. (1) din Codul Penal, fiindu-i stabilită o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de un an și șase luni. Totodată, prin această sentință, Andrei Carapetean a fost anunțat în căutare. La 28 octombrie 2015 Andrei Carapetean a fost extrădat din Bulgaria în Republica Moldova, pentru ispășirea pedepsei aplicate prin sentința din 20 mai 2013 a Judecătoriei Comrat.

1 În acest sens, a fost invocat faptul că Andrei Carapetean a fost etapat de către colaboratorii organelor de poliție, pe căile aeriene și din contul bugetului public național, iar costul procedurii de extrădare a constituit 65 861,66 de lei. Prin urmare, a opinat că Andrei Carapetean prin acțiunile sale ilegale, a cauzat bugetului public național un prejudiciu în sumă de 65 861,66 de lei, care urmează să-l compenseze. Prin încheierea din 04 octombrie 2017 a Judecătoriei Comrat, sediul Central s-a atras în proces în calitate de intervenient accesoriu Inspectoratul General al Poliției. (f.d.

75-76, vol. I) Prin hotărârea din 14 februarie 2018 a Judecătoriei Comrat, sediul Central s-a respins cererea de chemare în judecată depusă de către procurorul Procuraturii UTA Găgăuzia, în interesele Ministerului Finanțelor împotriva lui Andrei Carapetean, intervenient accesoriu Inspectoratul General al Poliției, cu privire la recuperarea prejudiciului cauzat statului în legătură cu procedura de extrădare. (f.d. 91, 98-100, vol. I) Instanța de fond a concluzionat că cheltuielile suportate în legătură cu extrădarea condamnatului pentru ispășirea pedepsei nu constituie cheltuieli suportate întru asigurarea bunei desfășurări a procesului penal pe cauza în care Andrei Carapetean a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 290 alin. (1) din Codul Penal.

Mai mult decât atât, instanța a conchis că legislația națională nu prevede compensarea din contul inculpatului sau al condamnatului a cheltuielilor suportate pentru extrădarea acestuia. Totodată a opinat că noțiunea de „acordare a asistenței juridice internaționale în materie penală” nu se încadrează în noțiunea de „cheltuieli judiciare”. Nefiind de acord cu hotărârea din 14 februarie 2018 a Judecătoriei Comrat, sediul Central, procurorul Procuraturii UTA Găgăuzia, R. Caraivan a depus apel. (f.d.97, 114, vol. I) Prin decizia din 17 mai 2018 a Curții de Apel Comrat s-a respins apelul declarat de către procurorul Procuraturii UTA Găgăuzia, R. Caraivan și s-a menținut hotărârea din 14 februarie 2018 a Judecătoriei Comrat, sediul Central.

(f.d. 126, 128-131, vol. I) La 14 iunie 2018 procurorul Procuraturii UTA Găgăuzia, D. Gheorghieva a declarat recurs, în interesele Ministerului Finanțelor. (f.d. 145-146, vol. I) Prin decizia din 05 decembrie 2018 a Curții Supreme de Justiție s-a admis recursul declarat de către procurorul Procuraturii UTA Găgăuzia, D. Gheorghieva, s-a casat decizia din 17 mai 2018 a Curții de Apel Comrat, adoptată în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către procurorul Procuraturii UTA Găgăuzia, în interesele Ministerului Finanțelor împotriva lui Andrei Carapetean, intervenient accesoriu Inspectoratul General al Poliției, cu privire la recuperarea prejudiciului cauzat statului în legătură cu procedura de extrădare, cu trimiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Comrat, în alt complet de judecată.(f.d.

166-173, vol. I) Prin încheierea din 06 februarie 2019 a Curții Supreme de Justiție s-a admis demersul președintelui interimar al Curții de Apel Comrat, Dmitrii Fujenco și s-a strămutat de la Curtea de Apel Comrat la Curtea de Apel Cahul, cauza civilă la cererea 2 de chemare în judecată depusă de către procurorul Procuraturii UTA Găgăuzia, în interesele Ministerului Finanțelor împotriva lui Andrei Carapetean, intervenient accesoriu Inspectoratul General al Poliției, cu privire la recuperarea prejudiciului cauzat statului în legătură cu procedura de extrădare, pentru examinare în ordine de apel. (f.d. 194-197, vol. I) Prin decizia din 08 mai 2019 a Curții de Apel Cahul s-a admis apelul declarat de către procurorul Procuraturii UTA Găgăuzia, R. Caraivan, în interesele Ministerului Finanțelor.

S-a casat hotărârea din 14 februarie 2018 a Judecătoriei Comrat, sediul Central, emisă în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către procurorul Procuraturii UTA Găgăuzia, în interesele Ministerului Finanțelor împotriva lui Andrei Carapetean, intervenient accesoriu Inspectoratul General al Poliției, cu privire la recuperarea prejudiciului cauzat statului în legătură cu procedura de extrădare, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care s-a admis integral cererea de chemare în judecată depusă de către procurorul Procuraturii UTA Găgăuzia, în interesele Ministerului Finanțelor. S-a încasat de la Andrei Carapetean în beneficiul statului prejudiciul cauzat în legătură cu procedura de extrădare în sumă de 65 861,66 lei.

(f.d. 224, 225-229, vol. I) Instanța de apel a concluzionat că extrădarea lui Andrei Carapetean din Bulgaria în Republica Moldova a avut ca scop executarea unei hotărâri judecătorești și anume, sentința din 20 mai 2013 a Judecătoriei Comrat și care reprezintă o parte componentă și indispensabilă a procesului penal. Or, executarea hotărârii judecătorești penale cuprinde activitățile instanței de judecată de punere în aplicare a acestora, precum și soluționarea unor chestiuni apărute în timpul și după executarea pedepselor penale. Astfel, la această fază instanța de judecată poate soluționa chestiunile privind amânarea executării sentinței, executarea acesteia în cazul când există și alte sentințe neexecutate, cererile de stingere și reabilitare înainte de termen și alte chestiuni procedurale.

Totodată a reținut că Andrei Carapetean a avut cunoștință despre desfășurarea procesului penal, a fost pus sub învinuire pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 290 alin. (1) Cod Penal, a părăsit teritoriul Republicii Moldova, nu s-a prezentat în fața organului de urmărire penală, s-a eschivat de la prezența în fața instanței de judecată pentru a evita răspunderea penală, fiind aprecitată de către instanță ca o conduită ilegală și necorespunzătoare a lui Andrei Carapetean prin încălcarea legii procesual penale. De asemenea, a indicat că conform Legii 371-XVI din 01.12.2006, în vigoare din 02.02.2007, cu privire la asistența juridică internațională în materie penală, cheltuielile de îndeplinire a cererii de asistență juridică sunt suportate, de regulă, de statul solicitant.

Cheltuielile aferente procedurii de extrădare efectuate pe teritoriul său le suportă Republica Moldova prin bugetele autorităților si instituțiilor implicate. Prin urmare, cheltuielile de extrădare sunt catalogate ca judiciare, fiind suportate de Republica Moldova. La 14 august 2019 Andrei Carapetean a declarat recurs împotriva deciziei din 08 mai 2019 a Curții de Apel Cahul, prin care a solicitat casarea deciziei instanței de apel cu menținerea hotărârii din 14 februarie 2018 a Judecătoriei Comrat, sediul Central. 3 Totodată, a solicitat repunerea în termen de declarare a recursului, invocând că a aflat de la avocatul Igor Izvecov despre pronunțarea deciziei din 08 mai 2019 a Curții de Apel Cahul.

În motivarea recursului recurentul a invocat că decizia instanței de apel este ilegală și neîntemeiată, deoarece instanța nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată, a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată și a interpretat în mod eronat legea. A mai indicat că cauza a fost examinată în lipsa sa, deoarece nu a fost înștiințat în mod legal, despre ședințele de judecată, iar avocatului Igor Izvecov nu i-a acordat careva împuterniciri pentru reprezentarea sa în instanța de apel. La 25 septembrie 2019 și la 01 octombrie 2019 Inspectoratul General al Poliției și procurorul în Procuratura UTA Găgăuzia au depus referințe, prin care au solicitat respingerea recursului declarat de către Andrei Carapetean ca fiind inadmisibil.

(f.d. 7- 10, 12-14, vol. II) În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Materialele cauzei atestă că decizia Curții de Apel Cahul a fost pronunțată la 08 mai 2019, publicată pe site-ul Curții de Apel Cahul la 31 mai 2019. Totodată, instanța de recurs consideră că nu este necesar de a soluționa cererea de repunere în termen de declarare a recursului, ori, nu este cunoscută data recepționării deciziei instanței de apel de către recurentul Andrei Carapetean. Recursul declarat de către Andrei Carapetean la 14 august 2019, se consideră în termen.

Examinând temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia, că recursul declarat de către Andrei Caraptean, este inadmisibil din următoarele considerente. Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă, că Andrei Carapetean, a indicat argumente ce țin de dezacordul cu felul în care instanțele de judecată au apreciat înscrisurile probatorii și au constatat circumstanțele cauzei. Nu pot fi reținute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs. Conform regulilor din Secțiunea a 2-a din Capitolul XXXVIII al Codului de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel.

Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs. Recursul exercitat conform secțiunii a 2 - a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procesual, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt. Astfel, completul Colegiului constată că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acesta nu se încadrează în cele expres stabilite la art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă. În conformitate cu prevederilor art. 432 alin. (1) al Codului de procedură civilă părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declarare recurs în cazul în care se 4 invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procesual.

Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) al Codului de procedură civilă cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4). Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în recursul declarat de către Andrei Carapetean, asemenea aspecte nu se regăsesc. În speță, completul Colegiului menționează, că recursul în cauză conține obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanțele de judecată, primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției. Drept urmare, se reține că argumentele invocate de recurent nu pot constitui temei de admisibilitate ale recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa cum formal invocă Andrei Carapetean, și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate. În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Andrei Carapetean, inadmisibil.

Conform celor expuse, în temeiul art. 431 alin. (1) și (2), art. 433 lit. a), 440 alin. (1) și (11) ale Codului de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursul, declarat de către Andrei Carapetean, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru judecătorii Dumitru Mardari Maria Ghervas 5