3ra-1275/19 — contestarea actului de inspectie si restituriea sumei achitate in plus.

3ra-1275/19 — contestarea actului de inspectie si restituriea sumei achitate in plus. (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 3ra-1275/19

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud: R. Berdilo)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Bostan, V. Negru, A. Pahopol)

Î N C H E I E R E

23 octombrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Nicolae Craiu

Sveatoslav Moldovan

examinând admisibilitatea recursului depus de societatea cu răspundere limitată

„White Capital” reprezentată de Sergiu Costin,

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată

depusă de societatea cu răspundere limitată „White Capital” împotriva Biroului Vamal

Centru cu privire la anularea actului de inspecție și obligarea restituirii sumei drepturilor

de import achitate în plus,

împotriva deciziei din 04 iunie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a

respins apelul depus de societatea cu răspundere limitată „White Capital” și s-a

menținut hotărârea din 10 iulie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru

c o n s t a t ă:

La 05 septembrie 2017 societatea cu răspundere limitată „White Capital”,

reprezentată de avocatul Petru Balan în baza mandatului seria MA nr. 1049664 din 01

septembrie 2017, a depus cerere de chemare în judecată împotriva Biroului Vamal

Centru cu privire la anularea actului de inspecție și obligarea restituirii sumei drepturilor

de import achitate în plus.

În motivarea acțiunii avocatul Petru Balan a indicat că la 20 iulie 2017 societatea

cu răspundere limitată „White Capital” a importat marfă – peliculă din polimeri de

clorură de vinil cu o grosime aproximativ de 1 mm pentru tavane extensibile cu

dimensiuni diferite 286ROL – 93779M2, cu mijlocul de transport nr. de înmatriculare

AN AX258/AN AC64.

Marfa a fost declarată la Biroul Vamal Chișinău 1 (PVI, Industrială), fiind

completată declarația vamală în detaliu DV2070I64235 din 20 iulie 2017.

Timp de câteva zile organul vamal nu a întreprins nicio acțiune cu declarația

vamală menționată și nici nu a informat declarantul de ce marfa se reține în vamă.

La 24 iulie 2017 Biroul Vamal Chișinău 1 (PVI, Industrială) a întocmit Actul de

inspecție pe faptul existenței suspiciunilor de subevaluare bazate pe ofertele de preț

1

privind marfa respectivă pe piața internațională (site-ul de vânzări on-line

www.alibaba.com).

La 26 iulie 2017 societatea cu răspundere limitată „White Capital” s-a adresat

Serviciului Vamal cu cerere prealabilă, solicitând anularea Actului de inspecție din 24

iulie 2017 a Biroului Vamal Chișinău 1 (PVI, Industrială) întocmit în privința

declarației vamale în detaliu DV2070I64235 din 20 iulie 2017 și restituirea sumei

drepturilor de import achitate în plus.

Prin răspunsul nr. 28/11.10303 din 08 august 2017 a Serviciului Vamal cererea

prealabilă a fost respinsă ca neîntemeiată din motiv că la 26 iulie 2017 declarația vamală

în detaliu DV2070I64235 din 20 iulie 2017 a fost invalidată și nu mai produce efecte

juridice, iar pentru aceiași marfă a fost depusă o altă declarație vamală, cu o altă valoare

în vamă, care a fost acceptată.

Consideră societatea cu răspundere limitată „White Capital” că Actul de inspecție

din 24 iulie 2017 a fost emis ilegal și neîntemeiat de Biroul Vamal Chișinău 1 (PVI,

Industrială).

Suspiciunea de subevaluare pe ofertele de preț privind marfa respectivă pe piața

internațională (site-ul de vânzări on-line www.alibaba.com) este contrară prevederilor

pct. 52 și 54 din Regulamentul privind modul de declarare a valorii în vamă a

mărfurilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 974 din 15 august 2016.

Site-ul de vânzări on-line www.alibaba.com este similar site-ului www.999.md din

Republica Moldova, unde poate fi găsită marfă la preț de la 0,03 dolari SUA pentru

1000 m.

Producătorul acestui tip de marfă, de la care societatea cu răspundere limitată

„White Capital” a importat marfa declarată și pentru care a fost întocmit Actul de

inspecție contestat, nu are oferte pe site-ul de vânzări on-line www.alibaba.com.

Conform pct. 54 din Regulamentul privind modul de declarare a valorii în vamă a

mărfurilor, la determinarea valorii în vamă prin metoda de rezervă drept bază de

evaluare se vor utiliza informații autentice, specificate la pct.47 din prezentul

Regulament, care nu contravin prevederilor art. 17 alin. (3) din Legea cu privire la

tariful vamal.

În Actul de inspecție din 24 iulie 2017 s-a indicat că potrivit programului

informațional s-au stabilit discrepanțe între marfa declarată și cea anterior importantă,

însă marfa respectivă anterior nu a fost importată de societatea cu răspundere limitată

„White Capital”, și nici de către alți agenți economici.

Prin urmare, sintagma „anterior importată” din Actul de inspecție contestat nu are

bază faptică.

Conform pct. 52 din Regulamentul privind modul de declarare a valorii în vamă a

mărfurilor, valoarea în vamă determinată prin aplicarea metodei de rezervă se bazează,

cu prioritate, pe valorile în vamă a mărfurilor identice sau similare cu aplicarea unei

flexibilități rezonabile în acest sens, potrivit cerințelor art. 17 din Legea cu privire la

tariful vamal. Pentru selectarea mărfurilor identice sau similare, ca bază prioritar se iau

în considerare tranzacțiile pentru care valoarea în vamă a fost acceptată în baza valorii

de tranzacție.

Respectiv, nu este clar cum organul vamal la determinarea valorii în vamă a aplicat

metoda de rezervă.

2

Referitor la răspunsul organului vamal că declarația vamală în detaliu

DV2070I64235 din 20 iulie 2017 a fost invalidată și nu mai produce efecte juridice, iar

pentru aceiași marfă a fost depusă o altă declarație vamală, cu o altă valoare în vamă,

care a fost acceptată, societatea cu răspundere limitată „White Capital” a invocat că

reieșind din pct. 36 din Regulamentul privind modul de declarare a valorii în vamă a

mărfurilor, atunci când declarantul furnizează actele și/sau informațiile suplimentare,

dar în urma examinării acestora suspiciunile privind veridicitatea valorii în vamă

declarate nu sunt înlăturate și/sau persistă factori de risc potențial (discrepanțe

considerabile stabilite prin compararea valorii mărfurilor de evaluat cu valoarea

mărfurilor identice sau similare perfectate) sau declarantul nu prezintă în termenul

stabilit acte și/sau informații suplimentare, organul vamal informează declarantul prin

înmânarea actului de inspecție, despre: a) dreptul de a declara valoarea în vamă a

mărfurilor prin aplicarea consecutivă a metodelor prevăzute de articolelor 12-17 din

Legea cu privire la tariful vamal; sau b) obligația de constituire de către declarant a unei

garanții suficiente în mărimea stabilită de către organul vamal.

În condițiile expuse, societatea cu răspundere limitată „White Capital” a declarat

marfa cu o valoare majorată (impusă de organul vamal) pentru ca să poată introduce

marfa în țară și pentru a putea să o plaseze în producere.

Faptul dat nu privează societatea cu răspundere limitată „White Capital” de a

contesta Actul de inspecție din 24 iulie 2017, deoarece acesta a constituit temei pentru

organul vamal de a nu accepta valoarea în vamă în baza prețului plătit sau ce urmează a

fi achitat și obligată reclamanta să declare marfa cu o valoare în vamă majorată.

Datele din declarația vamală în detaliu DV2070I64235 din 20 iulie 2017 corespund

întocmai cu cele din actele comerciale și de transport, fiind corecte și complete.

Pe lângă acestea, nu există alți importatori care să fi declarat mărfuri identice sau

similare în baza valorii de tranzacție.

Acțiunile organului vamal contravin art. VII din Acordul General pentru Tarife

Vamale și Comerț (GATT 1947), care stipulează că valoarea vamală a mărfurilor

importate trebuie să se bazeze pe valoarea reală a mărfurilor importate, la care se aplică

taxele, sau a unor mărfuri similare și nu se va baza pe valoarea produselor de origine

națională sau pe valori arbitrare sau fictive.

„Valoarea reală” va trebui să fie prețul la care, la data și locul stabilite prin

legislația țării importatoare și cu ocazia operațiilor comerciale normale, aceste mărfuri

sau mărfuri similare sunt vândute sau oferite spre vânzare la condiții de deplină

competitivitate. În măsura în care prețul acestor mărfuri sau al unor mărfuri similare

depinde de cantitatea stabilită într-o tranzacție anume, prețul de luat în considerare

trebuie sa fie raportat, fie la: 1) cantități comparabile, fie la 2) cantități fixate într-un

mod cel puțin tot atât de favorabil pentru importator ca și când s-ar lua în calcul

volumul cel mai mare din aceste mărfuri efectiv vândute în comerțul dintre țările de

export și import. În cazul în care va fi imposibil să se stabilească valoarea reală în

conformitate cu prevederile alineatului b) al prezentului paragraf, valoarea vamală se va

stabili pe baza echivalentului verificabil cel mai apropiat posibil de această valoare.

A cerut societatea cu răspundere limitată „White Capital” reprezentată de avocatul

Petru Balan anularea Actului de inspecție din 24 iulie 2017 emis de Biroul Vamal

Chișinău 1 (PVI, Industrială), prin care a fost majorată valoarea în vamă a mărfii

3

importate și obligarea restituirii sumei drepturilor de import în mărime de 148512,19 lei

achitată în plus.

Prin hotărârea din 10 iulie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, acțiunea a

fost respinsă ca neîntemeiată.

Prin decizia din 04 iunie 2019 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul depus

de societatea cu răspundere limitată „White Capital” și s-a menținut hotărârea din 10

iulie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

Prima instanță și instanța de apel au motivat soluțiile că autoritatea vamală în

vederea confirmării veridicității datelor privind valoarea în vamă anunțată de societatea

cu răspundere limitată „White Capital” a solicitat declarantului prezentarea unor acte

suplimentare, fiind emis în acest sens Actul de inspecție nr. 2070I64235 din 24 iulie

2017.

În rezultatul verificărilor colaboratorii vamali au constatat că metoda I de

determinare a valorii în vamă nu poate fi aplicată, deoarece în rezultatul controlului

documentar s-a stabilit că în datele din actele aferente tranzacției de import există o

divergență prin compararea prețului mărfii declarate și valoarea mărfurilor identice

anterior importate.

Dat fiind faptul că societatea cu răspundere limitată „White Capital” nu a prezentat

toate documentele, care permit calcularea valorii în vamă a mărfii conform metodei I și

celelalte metode succesive, la 26 iulie 2017 reclamanta a declarat valoarea în vamă prin

metoda de rezervă, care a fost acceptată de organul vamal, iar declarația vamală în

detaliu DV2070I64235 din 20 iulie 2017 a fost invalidată, fiind înlocuită cu declarația

vamală nr. 2070I66453 din 26 iulie 2017.

Societatea cu răspundere limitată „White Capital” a avut dreptul să declare

valoarea în vamă a mărfii importate prin aplicarea celorlalte metode alternative

prevăzute la art. 12 – 16 din Legea cu privire la tariful vamal, drept de care reclamanta

nu s-a folosit, iar organul vamal nu a avut temei legal de a aplica de sine stătător alte

metode decât cea aplicată de declarant.

La 14 august 2019 societatea cu răspundere limitată „White Capital”, reprezentantă

de avocatul Sergiu Costin în baza mandatului seria MAS nr. 062665 din 21 februarie

2019, a depus recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia,

casarea deciziei din 04 iunie 2019 a Curții de Apel Chișinău și a hotărârii din 10 iulie

2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, cu emiterea unei decizii noi de admitere a

acțiunii.

În motivarea recursului avocatul Sergiu Costin a invocat ilegalitatea și

netemeinicia deciziei instanței de apel, declarând că Curtea de Apel Chișinău a

examinat superficial cauza, cu interpretarea și aplicarea eronată a normelor de drept

material.

A indicat că societatea cu răspundere limitată „White Capital” la declararea mărfii

în vamă a prezentat organului vamal toate actele justificative care confirmă date reale și

veridice referitor la prețul tranzacției.

La 13 septembrie 2019 în adresa Biroului Vamal Centru a fost expediată copia

recursului depus de societatea cu răspundere limitată „White Capital” reprezentantă de

avocatul Sergiu Costin, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței.

4

La 01 octombrie 2019 Biroul Vamal Centru a depus referință, solicitând să fie

declarat inadmisibil recurs depus de societatea cu răspundere limitată „White Capital”

reprezentantă de avocatul Sergiu Costin sau după caz respingerea acestuia.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reține că prezentul litigiu a fost soluționat în baza Legii contenciosului administrativ nr.

793 din 10 februarie 2000.

Prin Legea nr. 116 din data de 19 iulie 2018, a fost adoptat Codul administrativ al

Republicii Moldova.

Conform art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod intră în vigoare la

01 aprilie 2019, iar potrivit alin. (2), la data intrării în vigoare a prezentului cod se

abrogă Legea contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000.

Conform art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de contencios

administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în

continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor prezentului

cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul administrativ se

va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a prezentului cod.

Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru procedurile de apel,

de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești.

Din sensul normei de drept enunțate urmează că legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, însă rezultând din

aceeași normă legală, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție va examina admisibilitatea cererii de recurs prin prisma

prevederilor Codului de procedură civilă, având în vedere că prezenta procedură de

contencios administrativ a fost inițiată până la intrarea în vigoare a Codului

administrativ.

Conform art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă

legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții

Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Motivarea recursului se

prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei

instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se

depune la instanța de apel.

Din materialele cauzei rezultă că copia deciziei din 04 iunie 2019 a Curții de Apel

Chișinău a fost recepționată de societatea cu răspundere limitată „White Capital” și

avocatul acesteia - Sergiu Costin, la 16 iulie 2019, fapt ce rezultă din avizele de recepție

(f.d. 135-136).

Cererea de recurs a fost depusă la 14 august 2019, adică în termenul prevăzut de

lege.

Examinând temeiurile recursului depus de societatea cu răspundere limitată „White

Capital” reprezentantă de avocatul Sergiu Costin în raport cu materialele cauzei,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ din

cadrul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră că recursul este inadmisibil, din următoarele motive.

5

În conformitate cu art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la

alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a

fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră că recursul depus de societatea cu răspundere limitată „White Capital”

reprezentantă de avocatul Sergiu Costin, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.

432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul depus se referă la dezacordul societății cu

răspundere limitată „White Capital” reprezentantă de avocatul Sergiu Costin cu soluția

pronunțata de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențiala sau aplicarea

eronată a normelor de drept material sau procedural, respectiv nu constituie temei de

casare a deciziei recurate.

Totodată, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform Secțiunii a II-a are caracter

devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar

legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul specializat al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul normelor procedurale din

Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII din Codul de procedură civilă, instanța de recurs

nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța

atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile

făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că

instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de

apreciere a probelor stabilite în art. 130 din Codul de procedură civilă, însă din recursul

6

depus nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a

probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa

constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru Apărarea

Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu

a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice,

respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca

fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a

Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr. 26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de

societatea cu răspundere limitată „White Capital” reprezentantă de avocatul Sergiu

Costin.

În conformitate cu art. 193, 195, 230 și 258 alin. (3) din Codul administrativ, art.

270, 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și

de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de societatea cu răspundere limitată „White Capital” reprezentantă

de avocatul Sergiu Costin, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Nicolae Craiu

Sveatoslav Moldovan

7