2ra-1933/19 — constatarea încălcării drepturilor consumatorului, încasarea despăgubirii de asigurare, încasarea prejudiciului moral si a cheltuielilor de judecată

2ra-1933/19 — constatarea încălcării drepturilor consumatorului, încasarea despăgubirii de asigurare, încasarea prejudiciului moral si a cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 2ra-1933/19

Prima instanță: (Judecătoria Edineț, sediul Briceni) E. Tverdohleb

Instanța de apel: (Curtea de Apel Bălți) A. Gheorghieș, A. Toderaș, E. Bejenaru

D E C I Z I E

23 octombrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tatiana Vieru

judecătorii Maria Ghervas

Nina Vascan

Victor Burduh

Dumitru Mardari

examinând recursul declarat de către Corpaci Filaret și Corpaci Ala,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Corpaci Filaret și

Corpaci Ala împotriva CIA ”Transelit” SA, intervenient accesoriu

BC ”Mobiasbanca-Groupe Societe Generale” SA cu privire la constatarea

încălcării drepturilor consumatorului, încasarea despăgubirii de asigurare,

încasarea prejudiciului moral și a cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 04 iunie 2019 a Curții de Apel Bălți, prin care s-a

respins apelul declarat de Corpaci Filaret și Corpaci Ala, s-a admis apelul declarat

de CIA ”Transelit” SA, s-a casat hotărârea din 27 noiembrie 2018 a Judecătoriei

Edineț, sediul Briceni și s-a emis o nouă hotărâre,

c o n s t a t ă :

La 22 februarie 2017, Corpaci Filaret și Corpaci Ala au depus cerere de

chemare în judecată împotriva CIA ”Transelit” SA, intervenient accesoriu

BC ”Mobiasbanca-Groupe Societe Generale” SA cu privire la constatarea

încălcării drepturilor consumatorului, încasarea despăgubirii de asigurare,

încasarea prejudiciului moral și a cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii, reclamanții au menționat că la 30 ianuarie 2014,

Corpaci Filaret a încheiat cu CIA „Transelit” SA contractul de asigurare a

clădirilor și/sau altor construcții.

Conform pct. 2.1. din contractul de asigurare, obiect al asigurării sunt

interesele patrimoniale ale Asiguratului ce țin de dreptul de proprietate,

coproprietate sau posesiune a clădirilor și/sau altor construcții, după cum urmează:

1

teren cu XXXXX și construcțiile cu numerele cadastrale: XXXXX, XXXXX,

XXXXX, situate în raionul Briceni, satul Cotiujeni.

Conform pct. 3.1., contractul de asigurare a fost încheiat pe perioada de

asigurare 24 ianuarie 2015 - 23 ianuarie 2017.

Conform pct. 4.1. din contract, Asigurătorul acordă protecție de asigurare, în

limita sumei asigurate, asupra bunurilor Asiguratului pentru următoarele riscuri:

- incendiu, inclusiv pagubele materiale directe produse prin: carbonizare

totală sau parțială; topire cu și fără flacără; degajare de gaze sau vapori ca urmare a

incendiului; pătare cu fum ca urmare a incendiului.

- trăsnet, chiar dacă nu a fost urmat de incendiu;

- explozie, urmată sau nu de incendiu, chiar dacă a avut loc în afara clădirii,

fără a fi cauzată de dispozitive explozive;

- furtună;

- uragan;

- grindină;

- alunecare de teren;

- avalanșă de zăpadă;

- greutatea stratului de zăpadă/gheață;

- inundație fluvială sau din ploaie torențială;

- vandalism;

- inundație din rețeaua de apă potabilă sau de canalizare;

- căderea unor corpuri, cu excepția dispozitivelor explozive;

- lovirea de către un autovehicul;

- cutremur.

Conform pct. 4.2. din contract, caz asigurat este considerat evenimentul

survenit indicat în pct.3.1. al contractului, care a condus la pierderea (pieirea), lipsa

sau deteriorarea bunurilor asigurate și a atras obligația Asigurătorului de a plăti

despăgubirea de asigurare Asiguratului.

La data de 30 septembrie 2016, aproximativ la orele 12:25, s-a produs un

incendiu în bucătăria casei de locuit ce aparține cu drept de proprietate comună în

devălmășie lui Corpaci Filaret și Corpaci Ala, situată în satul Cotiujeni, raionul

Briceni, fapt ce se confirmă prin Actul de constatare a incendiului și încheierea

tehnico-incendiară nr. 25 din 12 octombrie 2016.

Reclamanții au indicat că prin cererea din 28 octombrie 2016, s-au adresat

CIA „Transelit” SA cu cerere, prin care au solicitat achitarea despăgubirii de

asigurare pentru deteriorarea parțială a imobilului cu nr. cadastral XXXXX, situat

în raionul Briceni, satul Cotiujeni, însă prin decizia din 26 ianuarie 2017, pârâtul a

refuzat să achite despăgubirea de asigurare.

Astfel Corpaci Filaret și Corpaci Ala au invocat că pârâtul a admis încălcarea

clauzelor contractuale prin neachitarea despăgubirii de asigurare în termenul și

condițiile stabilite în contract și prin urmare nu a executat obligațiile contractuale

asumate prin încheierea contractului de asigurare.

Mai mult ca atât, deși face referire la prevederile art. 17 din Legea cu privire

la asigurări, pârâtul nu concretizează prin ce anume s-au manifestat acțiunile

intenționate ale reclamanților orientate spre provocarea sau facilitarea producerii

2

evenimentului asigurat și nu a specificat prin ce mod reclamanții au contribuit în

mod deliberat sau din neglijență gravă la producerea daunei.

La data de 17 iulie 2018, reclamanții Corpaci Filaret și Corpaci Ala au depus

cerere de concretizare a pretențiilor (f.d. 193-194 Vol. I).

În motivarea cererii de concretizare, au menționat că prin încheierea

Judecătoriei Edineț, sediul Briceni din 28 noiembrie 2017, a fost numită expertiza

judiciară în scopul determinării valorii prejudiciului cauzat bunului imobil cu

nr. cadastral XXXXX, situat în satul Cotiujeni, raionul Briceni.

Astfel conform Raportului de expertiză, efectuat de Centrul Național de

Expertize Judiciare, valoarea prejudiciului cauzat în urma incendiului, care a avut

loc la 30 septembrie 2016, a fost estimată la suma de 808 160,88 de lei.

Au invocat reclamanții că contractul de asigurare se încadrează în categoria

contractelor de prestări servicii, iar Corpaci Filaret are statut de consumator prin

încheierea contractului de asigurare, deoarece a procurat serviciile pârâtului

privind asigurarea facultativă a bunurilor sale personale pentru necesități nelegate

de activitatea de întreprinzător sau profesională.

Au solicitat reclamanții prin cererea de concretizare:

- constatarea încălcării de către CIA „Transelit” SA a drepturilor

consumatorului Corpaci Filaret privind achitarea despăgubirii de asigurare;

- încasarea de la CIA „Transelit” SA a despăgubirii de asigurare în baza

contractului de asigurare a clădirilor și/sau altor construcții din 30 ianuarie 2014 în

sumă de 808 160,88 de lei;

- încasarea de la CIA „Transelit” SA a sumei de 50 000 lei cu titlu de

prejudiciu moral și încasarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 27 noiembrie 2018 a Judecătoriei Edineț, sediul Briceni, s-a

admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Corpaci Filaret și Corpaci

Ala.

S-a încasat de la CIA „Transelit” SA în beneficiul lui Corpaci Filaret și

Corpaci Ala suma de 206 900 lei cu titlu de prejudiciu material, suma de 15 000 lei

cu titlu de prejudiciu moral și suma de 2 800 lei cu titlu de cheltuieli pentru

efectuarea expertizei.

În rest, cererea de chemare în judecată depusă de Corpaci Filaret și Corpaci

Ala a fost respinsă.

Prin decizia din 04 iunie 2019 a Curții de Apel Bălți, s-a respins apelul

declarat de Corpaci Filaret și Corpaci Ala, s-a admis apelul declarat de CIA

”Transelit” SA, s-a casat hotărârea din 27 noiembrie 2018 a Judecătoriei Edineț,

sediul Briceni și s-a emis o nouă hotărâre, prin care:

S-a respins cererea de chemare în judecată depusă de Corpaci Filaret și

Corpaci Ala.

La 01 august 2019, Corpaci Filaret și Corpaci Ala au declarat recurs

împotriva deciziei instanței de apel, prin care au solicitat admiterea recursului,

casarea integrală a deciziei instanței de apel, casarea parțială a hotărârii primei

instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri, prin care să fie constatată încălcarea de

către CIA „Transelit” SA a drepturilor consumatorului Corpaci Filaret prin decizia

din 26 ianuarie 2017, încasarea de la CIA „Transelit” SA a sumei de 554 286,60 de

3

lei cu titlu de despăgubire de asigurare, încasarea sumei de 50 000 lei cu titlu de

prejudiciu moral și a sumei de 2 800 lei cu titlu de cheltuieli de judecată. În rest,

hotărârea primei instanțe să fie menținută.

Recurenții Corpaci Filaret și Corpaci Ala, în motivarea recursului au

menționat că contractul de asigurare a clădirilor și/sau altor construcții din 30

ianuarie 2014 este valabil, iar evenimentul produs la data de 30 septembrie 2016 se

califică conform contractului de asigurare, caz asigurat, care a survenit în perioada

de acțiune a contractului de asigurare și nu există nici un temei legal sau

contractual care ar justifica acțiunile asigurătorului de a refuza achitarea

despăgubirii de asigurare.

Au invocat recurenții că aprecierea dată de instanța de apel încheierii tehnico-

incendiare nr. 25 din 12 octombrie 2016 a fost una arbitrară, fapt ce a dus la

soluționarea greșită a cauzei, or încheierea în cauză nu conține concluziile unui

expert, fiind un simplu înscris.

Fiind audiat în calitate de martor în instanța de fond, Igor Cazimir (persoana

care a întocmit încheierea tehnico-incendiară nr. 25 din 12 octombrie 2016) a

declarat că nu are studii speciale, care i-ar permite să stabilească cert cauza

incendiului, iar mențiunile din încheierea respectivă la rubrica concluzii, precum că

cauza probabilă a generării incendiului este încălcarea regulilor de exploatare a

echipamentului electric, s-au bazat pe presupunerile sale, și nicidecum pe un fapt

cert și incontestabil.

La fel, recurenții au menționat că instanța de apel a pus la baza concluziilor

sale, declarațiile fiicei minore, care au fost date în afara procesului de judecată și

care nu a fost audiată în calitate de martor de către instanțele de judecată, contrar

principiului nemijlocirii dezbaterilor judiciare prevăzut de art. 25 din Codul de

procedură civilă.

Mai mult ca atât, aceste declarații au fost anexate la materialele cauzei de

către instanța de apel contrar prevederilor art. 372 alin. (1) și art. 1191 alin. (2) din

Codul de procedură civilă, pe motiv că administrarea unor asemenea mijloace de

probă putea fi făcută fără nici un fel de impedimente în prima instanță, iar în

instanța de apel nu și-au manifestat acordul referitor la administrarea de probe noi.

Astfel recurenții au invocat că aprecierea probelor de către instanța de apel a

fost una vădit arbitrară și tendențioasă, fapt ce a dus la soluționarea greșită a

cauzei, precum și faptul că instanța de apel a interpretat eronat legea.

De asemenea, recurenții au specificat că instanța de apel, în motivarea soluției

adoptate, a atestat existența elementelor de neglijență gravă din partea acestora,

însă nu a menționat prin ce se deosebește ”neglijența” de ”neglijență gravă” și din

care considerente anume acțiunile recurenților au fost calificate ca fiind comise cu

”neglijență gravă” și nu doar cu ”neglijență”.

Totodată, recurenții au reiterat că potrivit Raportului de expertiză, efectuat de

Centrul Național de Expertize Judiciare, valoarea prejudiciului cauzat în urma

incendiului care a avut loc la 30 septembrie 2016, a fost estimată la suma de

808 160, 88 de lei și prin urmare, doar acesta este unicul mijloc de probă prin care

se stabilește dauna produsă în rezultatul survenirii cazului asigurat.

4

Însă, Raportul de evaluare efectuat de SRL ”Andiol Consulting”, este o probă

inadmisibilă și deci referirea intimatului la acest raport de evaluare, urmează a fi

apreciată critic de instanța de recurs, care a fost întocmit la 04 ianuarie 2012, pe

cînd contractul de asigurare a fost încheiat la 30 ianuarie 2014, deci peste doi ani,

iar perioada de asigurare, conform poliței de asigurare este 24 ianuarie 2015 – 23

ianuarie 2017.

Prin urmare, din momentul cînd a fost întocmit Raportul de evaluare din 04

ianuarie 2012 și până la data la care a început perioada de asigurare și data

producerii cazului asigurat, au avut loc fluctuații pe piață imobiliară, iar bunul

imobil a fost semnificativ îmbunătățit, fiind reparat capital în anul 2013, schimbate

geamurile, elementele de interior, motiv pentru care Raportul de evaluare din 04

ianuarie 2012, nu poate sta la baza determinării valorii despăgubirii de asigurare.

Deci, Raportul de expertiză judiciară din 27 aprilie 2018 efectuat de Centrul

Național de Expertize Judiciare pe lîngă Ministerul Justiției, are forță probantă

superioară și prevalează asupra concluziilor cuprinse în Raportul de evaluare din

04 ianuarie 2012, efectuat de SRL ”Andiol Consulting”.

De asemenea, recurenții au menționat că contractul de asigurare a fost

încheiat în privința unei sume asigurate concrete în mărime de 615 874 de lei,

pentru următoarele bunuri imobile: teren cu nr. cadastral 1424205.058, construcții

cu nr. cadastrale XXXXX; XXXXX; XXXXX.

Respectiv, în condițiile în care din contractul de asigurare nu rezultă concret

care este suma asigurată pentru fiecare dintre aceste bunuri, ci pentru toate

împreună, obligația asigurătorului este una indivizibilă, în snsul că obiectul

obligației nu este indivizibil, astfel încât suma exactă a despăgubirii de asigurare

urma să fie stabilită prin scăderea din suma de 615 874 de lei a valorii de 10% ca

franșiză, prejudiciul final fiind estimat la suma de 554 286,60 de lei.

Referitor la cuantumul prejudiciului moral, recurenții au invocat prevederile

art. 6 lit. c) din Legea privind protecția consumatorilor nr. 105 din 13 martie 2003,

conform cărora orice consumator are dreptul la repararea prejudiciului, inclusiv

moral, cauzat de produsul, serviciul necorespunzător.

Deci, a invocat că prin refuzul de achitare a despăgubirii de asigurare,

intimatul a prestat servicii necorespunzătoare de asigurare facultative a bunurilor,

iar suma de 50 000 lei solicitată cu titlu de prejudiciu moral, reprezintă o satisfacție

echitabilă.

La 03 septembrie 2019, în adresa CIA ”Transelit” SA și BC ”Mobiasbanca-

Groupe Societe Generale” S.A, a fost expediată copia cererii de recurs depusă de

Corpaci Filaret și Corpaci Ala

La 01 octombrie 2019, CIA „Transelit” SA a depus referință la recursul

declarat de Corpaci Filaret și Corpaci Ala, prin care a solicitat să fie considerat ca

inadmisibil.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

Cu referire la termenul de declarare a recursului, instanța de recurs

menționează că, Curtea de Apel Bălți a emis dispozitivul deciziei la 04 iunie 2019,

5

însă date ce ar confirma recepționarea de către părți a deciziei motivate a instanței

de apel, la materialele cauzei lipsesc.

Astfel, recursul declarat de Corpaci Filaret și Corpaci Ala la 01 august 2019,

se consideră depus în termenul prevăzut de lege.

Prin încheierea din 02 octombrie 2019 a Curții Supreme de Justiție, recursul

declarat de Corpaci Filaret și Corpaci Ala, a fost considerat admisibil.

În conformitate cu art. 444 Codul de procedură civilă, recursul se examinează

fără înștiințarea participanților la proces. Completul din 5 judecători decide asupra

oportunității invitării tuturor participanților sau a reprezentanților acestora pentru a

se pronunța cu privire la problemele de legalitate invocate în cererea de recurs.

Studiind materialele dosarului în raport cu temeiurile cererii de recurs,

Colegiul consideră necesar de a admite recursul din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) Codul de procedură civilă, instanța,

după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul și să caseze integral sau

parțial decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe, pronunțând o nouă

hotărâre.

Înaintând prezenta acțiune cu concretizările ulterioare, Corpaci Filaret și

Corpaci Ala au solicitat constatarea încălcării de către CIA „Transelit” SA a

drepturilor consumatorului Corpaci Filaret privind achitarea despăgubirii de

asigurare; încasarea de la CIA „Transelit” SA a despăgubirii de asigurare în baza

contractului de asigurare a clădirilor și/sau altor construcții din 30 ianuarie 2014 în

sumă de 808 160,88 de lei; încasarea de la CIA „Transelit” SA a sumei de 50 000

lei cu titlu de prejudiciu moral și încasarea cheltuielilor de judecată.

Fiind învestită cu judecarea pricinii în cauză, prima instanță a reținut că

incendiul din 30 septembrie 2016 a avut loc în casa de locuit individuală cu

nr. cadastral XXXXX, cu suprafața de 218,6 m.p., iar conform raportului de

evaluare, costul de înlocuire a acesteia a fost estimat la suma de 206 900 lei.

Astfel, prima instanță a concluzionat că în temeiul pct. 4.1 și 9.4 din

contractul de asigurare, urmează a fi încasat de la CIA „Transelit” SA în beneficiul

lui Corpaci Filaret și Corpaci Ala suma de 206 900 lei cu titlu de despăgubire de

asigurare pentru prejudiciul cauzat în rezultatul producerii incendiului, precum și

suma de 15 000 lei cu titlu de prejudiciu moral.

Ulterior, prin apelul depus, Corpaci Filaret și Corpaci Ala au solicitat

încasarea de la CIA „Transelit” SA a despăgubirii de asigurare în baza contractului

de asigurare a clădirilor și/sau altor construcții din 30 ianuarie 2014 în sumă de 554

286,60 de lei și încasarea sumei de 50 000 lei cu titlu de prejudiciu moral.

Judecând apelurile declarate de CIA „Transelit” SA și Corpaci Filaret,

Corpaci Ala, instanța de apel a reținut că prin Actul de constatare a incendiului din

30 septembrie 2016, s-a stabilit că incendiul a avut loc în bucătăria casei de locuit

și cauza probabilă a incendiului a fost nerespectarea regulilor împotriva incendiilor

la exploatarea aparatelor electrice de uz casnic.

Prin urmare, instanța de apel a considerat întemeiat refuzul CIA „Transelit”

SA privind achitarea despăgubirii de asigurare în temeiul contractului de asigurare,

deoarece incendiul a izbucnit din neglijența asiguratului și a persoanelor care au

acționat în numele său, care cunoscând că există careva defecțiuni legate de

6

conectarea la rețeaua de energie electrică a frigiderului, l-au lăsat fără

supraveghere conectat la rețea.

Analizând legalitatea deciziei contestate, Colegiul Civil, Comercial și de

Contencios Administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că la

examinarea cauzei nu au fost stabilite pe deplin circumstanțele care au importanță

pentru soluționarea cauzei în fond, din următoarele considerente.

S-a constatat că la 30 ianuarie 2014, între Corpaci Filaret și CIA „Transelit”

SA a fost încheiat contractul de asigurare a clădirilor și/sau altor construcții.

Conform pct. 2.1. din contractul de asigurare, obiect al asigurării sunt

interesele patrimoniale ale Asiguratului ce țin de dreptul de proprietate,

coproprietate sau posesiune a clădirilor și/sau altor construcții, după cum urmează:

teren cu nr. cadastral XXXXX și construcțiile cu numerele cadastrale: XXXXX,

XXXXX, XXXXX, situate în raionul Briceni, satul Cotiujeni, în sumă totală de

615 874 de lei.

Conform pct. 3.1., contractul de asigurare a fost încheiat pe perioada de

asigurare 24 ianuarie 2015 - 23 ianuarie 2017.

Conform pct. 4.1. din contract, Asigurătorul acordă protecție de asigurare, în

limita sumei asigurate, asupra bunurilor Asiguratului pentru următoarele riscuri:

- incendiu, inclusiv pagubele materiale directe produse prin: carbonizare

totală sau parțială; topire cu și fără flacără; degajare de gaze sau vapori ca urmare a

incendiului; pătare cu fum ca urmare a incendiului.

- trăsnet, chiar dacă nu a fost urmat de incendiu;

- explozie, urmată sau nu de incendiu, chiar dacă a avut loc în afara clădirii,

fără a fi cauzată de dispozitive explozive;

- furtună;

- uragan;

- grindină;

- alunecare de teren;

- avalanșă de zăpadă;

- greutatea stratului de zăpadă/gheață;

- inundație fluvială sau din ploaie torențială;

- vandalism;

- inundație din rețeaua de apă potabilă sau de canalizare;

- căderea unor corpuri, cu excepția dispozitivelor explozive;

- lovirea de către un autovehicul;

- cutremur.

Conform pct. 4.2. din contract, caz asigurat este considerat evenimentul

survenit indicat în pct.3.1. al contractului, care a condus la pierderea (pieirea), lipsa

sau deteriorarea bunurilor asigurate și a atras obligația Asigurătorului de a plăti

despăgubirea de asigurare Asiguratului.

Potrivit pct. 5.1. din contractul de asigurare, Asigurătorul nu este răspunzător

pentru daunele provocate, direct sau indirect, de:

- război (declarat sau nu), invazie sau acțiunea unui dușman extern;

- război civil, revoluție, rebeliune, insurecție, dictatură militară, complot, acte

de terorism;

7

- confiscare, expropriere, naționalizare, rechiziționare, sechestrare, distrugere

sau avariere din ordinul oricărei autorități de fapt sau de drept;

- explozie atomică, radiații sau infestări radioactive;

- uzură, oxidare, coroziune, precum și afumare, provenite dintr-o sursă

normală de căldură;

- construirea defectuoasă, sau cu materiale necorespunzătoare, proiectarea

greșită.

Conform pct. 5.3. din contract, în afara cazurilor prezentate mai sus,

Asigurătorul nu acordă despăgubiri nici pentru pagubele provocate de:

- aprinderea sau nesupravegherea focului deschis în apropierea unei

clădiri/construcții cu pereți sau acoperișul executate din materiale ușor

combustibile, cu excepția cazurilor în care aceste materiale sunt acoperite cu un

strat protector de pământ, tencuială sau altele asemănătoare;

- folosirea focului deschis, inclusiv a unei surse de lumină (neapărată de

sticlă sau sită) în încăperi în care sunt depozitate sau manipulate produse

inflamabile sau ușor inflamabile (țiței, benzină, alte derivate petroliere, etc.);

- folosirea unor produse ușor inflamabile pentru curățarea parchetului,

dușumelelor, utilajelor și a paliilor componente ale acestora, ori manipularea unor

asemenea produse în aceeași încăpere și în același timp în care este aprins focul, în

care arde lumina cu flacără (chiar apărată de sticlă sau sită) sau în care

funcționează reșouri ori radiatoare electrice;

- fumatul în încăperi în care sunt depozitate materiale și produse inflamabile

sau combustibile, ori în încăperi care sunt folosite pentru manipularea acestora;

- construirea de clădiri/construcții în zone periclitate de inundații, prăbușiri

sau alunecări de teren, dacă organele în drept au interzis prin acte publicate sau au

comunicat în scris, asiguratului - înainte de construire - interdicția de a se construi

în acea zonă, iar pagubele la clădiri/ construcții au fost provocate de inundație,

prăbușire sau alunecare de teren;

- inundarea clădirii asigurate, de apa provenită de la vecini.

Conform pct. 6.1 din contractul de asigurare, franciza (reținere proprie de risc

de către Asigurat) constituie 10% din fiecare și orice pagubă, dar nu mai puțin de

1 000 lei pentru unul și fiecare caz asigurat.

Conform pct. 9.10. din contractul de asigurare, Asigurătorul va refuza plata

despăgubirii, în următoarele situații:

- dacă dauna a fost provocată în mod intenționat de către una dintre

următoarele părți: asigurat sau beneficiar; persoane fizice majore care, în mod

statornic, locuiesc și gospodăresc împreună cu asiguratul sau beneficiarul, un

membru din conducerea persoanei juridice asigurate; prepușii asiguratului sau

beneficiarului;

- dacă persoanele specificate la pct. a). de mai sus nu au luat măsuri necesare

împiedicării sinistrului sau limitării acestuia, deși puteau să facă acest lucru;

- dacă cererea de despăgubire este făcută cu rea credință;

- dacă asiguratul (sau orice altă persoană acționând în numele său) a contribuit

în mod deliberat ori prin neglijență gravă la producerea daunei.

8

La 30 septembrie 2016, aproximativ la orele 12:25, s-a produs un incendiu în

casa de locuit ce aparține cu drept de proprietate comună în devălmășie soților

Corpaci Filaret și Corpaci Ala, situată în satul Cotiujeni raionul Briceni.

Conform Actului de constatare, incendiul s-a produs în bucătăria casei de

locuit.

Prin încheierea tehnico-incendiară din 12 octombrie 2016 a Serviciului

Protecției Civile și Situațiilor Excepționale, Serviciul apărare împotriva incendiilor

Briceni, s-a stabilit că cauza probabilă a generării incendiului este încălcarea

regulilor de exploatare a echipamentului electric (f.d. 12-14 Vol. I).

La 28 octombrie 2016, Corpaci Ala, reprezentată de Tverdohleb Ivan, s-a

adresat CIA „Transelit” SA cu cerere, prin care a solicitat achitarea despăgubirii de

asigurare pentru deteriorarea parțială a imobilului cu nr. cadastral XXXXX, situat în

satul Cotiujeni, raionul Briceni, în urma incendiului din 30 septembrie 2016.

Prin decizia nr. D/D 001/B/ED/2016 din 26 ianuarie 2017 a CIA „Transelit”

SA, s-a decis de a refuza în achitarea despăgubirii de asigurare în baza dosarului de

daune din 28 octombrie 2016 deschis pe marginea incendiului din 30 septembrie

2016 (f.d. 15-16 Vol. I).

În motivarea deciziei de refuz în achitarea despăgubirilor de asigurare, CIA

„Transelit” SA a concluzionat că asigurătorul este îndrept să refuze plata

despăgubirii, în condițiile în care asiguratul Corpaci Filaret (sau orice alte persoane

acționând în numele său), fiicele proprietarului Corpaci Cezara și Tverdohleb

Felicia au contribuit în mod deliberat ori prin neglijență gravă și anume încălcarea

regulilor de exploatare a echipamentului electric, la producerea daunei,

supraîncălzirea prizei a dus la incendierea acesteia și ulterior la incendierea

încăperii.

Deci rezultă că CIA „Transelit” SA, a pus la baza deciziei de refuz în

achitarea despăgubirilor de asigurare, concluziile încheierii tehnico-incendiare din

12 octombrie 2016 a Serviciului Protecției Civile și Situațiilor Excepționale,

Serviciul apărare împotriva incendiilor Briceni, prin care s-a constatat că ”cauza

probabilă” a generării incendiului este încălcarea regulilor de exploatare a

echipamentului electric.

Fiind audiat în calitate de martor în instanța de fond, Cazimir Igor

(inspectorul Serviciului Protecției Civile și Situațiilor Excepționale, Serviciul

apărare împotriva incendiilor Briceni, care a întocmit încheierea tehnico-incendiară

din 12 octombrie 2016), a declarat că nu are studii speciale, care i-ar permite să

stabilească cert cauza incendiului, iar mențiunile care le-a făcut în încheiere la

rubrica concluzii, au fost bazate pe presupunerile sale și nicidecum pe un fapt cert

și incontestabil (f.d. 86-88 Vol. I).

Deci, Colegiul reține că utilizarea în mențiunile încheierii a cuvântului

”probabil”, nu poate genera concluzia că aceasta a fost cu siguranță și certitudine

maximă cauza exactă a incendiului.

Mai mult ca atât, concluziile respective au fost puse la baza emiterii deciziei

instanței de apel, prin care a fost respinsă cererea de chemare în judecată depusă de

Corpaci Filaret și Corpaci Ala.

9

Or, la baza unei hotărâri judecătorești pot sta doar fapte stabilite și confirmate

prin mijloace de probă, admisibile și pertinente. Faptele care nu s-au stabilit decât

cu o anumită probabilitate, nu pot fi puse la baza unei hotărâri judecătorești.

În conformitate cu art. 148 alin. (1) Codul de procedură civilă, pentru

elucidarea unor aspecte din domeniul științei, artei, tehnicii, meșteșugurilor

artizanale și din alte domenii, apărute în proces, care cer cunoștințe speciale,

instanța dispune efectuarea unei expertize, la cererea părții sau a unui alt

participant la proces, iar în cazurile prevăzute de lege, din oficiu. Actele reviziei

ori ale inspecțiilor departamentale, precum și raportul scris al specialistului, nu pot

înlocui raportul de expertiză și nici exclude necesitatea efectuării expertizei în

aceeași problemă.

Corespunzător, urmează de reținut că concluziile menționate în încheierea

tehnico-incendiară din 12 octombrie 2016 referitor la cauza producerii incendiului

sunt declarative și probabile și în acest caz, CIA „Transelit” SA avea obligația de a

investiga cazul asigurat și de a stabili cert cauza producerii incendiului prin

înaintarea unei cereri de numire a expertizei, CIA „Transelit” SA fiind partea care

urma să stabilească cauza exactă a producerii incendiului în cadrul unei anchete

proprii.

În circumstanțele expuse, instanța de recurs concluzionează că încheierea

tehnico-incendiară din 12 octombrie 2016 nu are nici o valoare probantă sub

aspectul determinării vinovăției recurenților referitor la încălcarea Regulamentului

cu privire la protecția rețelelor electrice.

Totodată, Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție relevă că la 30 septembrie 2016, fiica minoră a soților

Corpaci Filaret și Ala - Corpaci Cezara, fiind audiată de către inspectorul

Serviciului Protecției Civile și Situațiilor Excepționale, Serviciul apărare împotriva

incendiilor Briceni, Cazimir Igor, a declarat că casa de locuit în care a izbucnit

incendiul aparține părinților săi, care de mai mult timp se află peste hotarele țării.

De asemenea, a declarat că în casă nu locuiește nimeni, dar frigiderul era

conectat la priza electrică și deseori când se afla acasă, se întâmplau pulsări ale

curentului electric, fapt care poate a și dus la incendierea prizei din bucătărie.

Deci, concluziile instanței de apel referitor la faptul că incendiul a izbucnit

din neglijența asiguratului (Corpaci Filaret) și a persoanelor care au acționat în

numele său, sunt bazate inclusiv și pe declarațiile fiicei minore a recurenților –

Corpaci Cezara, care la momentul izbucnirii incendiului, avea 15 ani și care nu a

fost audiată nici în instanța de fond, nici în instanța de apel.

În conformitate cu art. 58 alin. (1) și (2) Codul de procedură civilă,

capacitatea de a-și exercita în volum deplin, personal sau printr-un reprezentant

drepturile și obligațiile procedurale în judecată (capacitatea de exercițiu al

drepturilor procedurale civile) o au persoanele fizice de la vîrsta de 18 ani, precum

și persoanele juridice, iar în cazurile prevăzute de lege, entitățile care nu au

personalitate juridică, dar dispun de organe de conducere proprii.

Actele de procedură efectuate de minorii cu vîrste cuprinse între 14 și 18 ani

sînt lovite de nulitate relativă.

10

Reprezentantul legal al minorului poate încuviința toate aceste acte sau numai

o parte dintre ele.

Instanța judecătorească va acorda un termen pentru încuviințarea actelor.

Dacă actele nu sînt încuviințate în termenul stabilit, se va dispune anularea

acestora.

Raportând prevederile legale la caz, Colegiul consideră că declarațiile fiicei

minore Corpaci Cezara, nu pot constitui o probă admisibilă, fiind obținute contrar

prevederilor legale citate supra și contrar principiului memijlocirii și oralității în

dezbaterile judiciare, prevăzut de art. 25 alin. (1) din Codul de procedură civilă,

potrivit cărora instanța trebuie să cerceteze direct și nemijlocit probele, să asculte

explicațiile părților și intervenienților, depozițiile martorilor, concluziile

expertului, consultațiile și explicațiile specialistului, să ia cunoștință de înscrisuri,

să cerceteze probele materiale, să audieze înregistrările audio și să vizioneze

înregistrările video, să emită hotărârea numai în temeiul circumstanțelor constatate

și al probelor cercetate și verificate în ședință de judecată..

De asemenea, în motivarea concluziilor sale, instanța de apel a invocat

prevederile pct. 54 din Hotărârea Guvernului cu privire la aprobarea Reglementării

tehnice “Reguli generale de apărare împotriva incendiilor în Republica Moldova”,

care prevede că la exploatarea instalațiilor electrice se interzice:

- utilizarea aparatelor electrice și dispozitivelor în condiții care nu corespund

recomandărilor (instrucțiunilor) întreprinderilor-furnizoare, sau cu defecte, care pot

conduce la izbucnirea incendiilor, precum și exploatarea conductoarelor și

cablurilor electrice cu izolație defectată sau cu izolație ce și-a pierdut capacitățile

de protecție;

- utilizarea prizelor, întrerupătoarelor și a altor mijloace și dispozitive

electrice deteriorate;

- acoperirea cu hîrtie, țesătură și cu alte materiale combustibile a becurilor și

corpurilor de iluminat, precum și exploatarea lor fără capacele de protecție;

- utilizarea fierului de călcat, plitelor, fierbătoarelor electrice și altor aparate

electrice de încălzit fără suporturi din materiale incombustibile;

- lăsarea fără supraveghere a aparatelor electrice de încălzit, televizoarelor,

aparatelor de radio etc. conectate la rețea;

- utilizarea aparatelor electrice de încălzit nestandardizate (improvizate),

utilizarea siguranțelor fuzibile necalibrate sau a altor aparate improvizate de

protecție contra curenților de scurtcircuit și suprasarcinilor;

- montarea conductoarelor electrice și a liniilor de cablu tranzitare prin

încăperile de depozitare, precum și prin zonele cu pericol de incendiu și explozie-

incendiu.

Însă, în motivarea deciziei, instanța de apel nu a indicat concret care reguli de

exploatare a instalațiilor electrice au fost încălcate de către recurenți și mijlocul de

probă care să confirme această încălcare, limitându-se doar la mențiunea că

incendiul a izbucnit din neglijența asiguratului și a persoanelor care au acționat în

numele său, care cunoscând că există careva afecțiuni legate de conectarea la

rețeaua de energie electrică, a frigiderului, l-au lăsat fără supraveghere conectat la

11

rețea. Or, dat fiind faptul că recurenții se află peste hotarele țării, instanța de apel

nu a precizat cui îi este imputabilă neglijența.

Corespunzător, în condițiile în care la dosar nu există probe admisibile,

concludente și pertinente care ar demonstra cert vinovăția lui Corpaci Filaret și

Corpaci Ala sau a fiicelor acestora la producerea cazului asigurat, Colegiul reține

că instanța de apel nu a constatat circumstanțele importante pentru soluționarea

cauzei în partea ce se referă la vinovăția recurenților la producerea incendiului, or,

la caz, lui Corpaci Filaret și Corpaci Ala nu le poate fi imputată sub nici o formă

intenția sau neglijența gravă în producerea cazului asigurat.

În ceea ce privește argumentul invocat de instanța de apel referitor la faptul că

Corpaci Ala nu este în drept de a înainta pretenții față de CIA „Transelit” SA,

deoarece contractul de asigurare a fost încheiat doar cu Corpaci Filaret, Colegiul

specifică următoarele.

Conform pct. 2.1. din contractul de asigurare a clădirilor și/sau altor

construcții din 30 ianuarie 2014 încheiat între CIA „Transelit” SA și Corpaci

Filaret, obiect al asigurării sunt interesele patrimoniale ale Asiguratului ce țin de

dreptul de proprietate, coproprietate sau posesiune a clădirilor și/sau altor

construcții, după cum urmează: teren nr. cadastral XXXXX și construcțiile cu

numerele cadastrale XXXXX, XXXXX, XXXXX situate în raionul Briceni, satul

Cotiujeni.

După cum s-a stabilit, Corpaci Filaret și Corpaci Ala sunt în relații de

căsătorie, iar bunurile asigurate au fost dobândite în timpul căsătoriei și nu cad sub

incidența bunurilor personale ale soților, deci, sunt bunuri asupra cărora se

răsfrânge regimul juridic al proprietății comune în devălmășie.

Potrivit prevederilor art. 350 Cod civil (în redacția de până la 01 martie 2019),

aplicabil și în privința proprietății comune în devălmășie, fiecare coproprietar poate

să efectueze acte de conservare a bunurilor proprietate comună pe cote-părți fără

acordul celorlalți coproprietari.

Prin urmare, la efectuarea actelor de conservare în privința bunurilor comune,

există prezumția de mandat tacit legal reciproc între coprorietari, ceea ce

presupune faptul că coprorietarul acționează atât în nume și interes propriu, cât și

ca reprezentant al celorlalți coproprietari.

Încheierea unui contract de asigurare a bunurilor comune reprezintă un act de

conservare și astfel Corpaci Filaret a fost îndreptățit să încheie contractul de

asigurare a bunurilor comune în lipsa unui acord din partea Alei Corpaci, iar la

încheierea contractului de asigurare, Corpaci Filaret a acționat atât din numele său,

cât și ca reprezentant legal al Alei Corpaci.

Astfel deși Corpaci Ala nu a semnat contractul de asigurare din 30 ianuarie

2014, prin efectul legii aceasta a devenit parte la contractul respectiv.

Colegiul reține că CIA „Transelit” SA, prin decizia din 26 ianuarie 2017 cu

privire la plata despăgubirii de asigurare, a refuzat achitarea despăgubirii de

asigurare în baza dosarului de daune din 28 octombrie 2016 deschis pe marginea

incendiului din 30 septembrie 2016.

Însă, instanța de recurs relevă că deoarece a fost constatată lipsa temeiurilor

de refuz al plății despăgubirii de asigurare, CIA „Transelit” SA urmează să achite

12

lui Corpaci Filaret și Corpaci Ala despăgubirea de asigurare în rezultatul

incendiului din 30 septembrie 2016.

Totodată, referitor la cuantumul despăgubirii de asigurare, urmează a se reține

următoarele.

Pe parcursul examinării cauzei, prin încheierea din 28 noiembrie 2017 a

Judecătoriei Edineț, sediul Briceni, a fost numită expertiza judiciară în scopul

determinării valorii prejudiciului cauzat bunului imobil cu nr.cadastral XXXXX,

situat în raionul Briceni, satul Cotiujeni.

Conform Raportului de expertiză efctuat de Centrul Național de Expertize

Judiciare, valoarea prejudiciului material cauzat bunului imobil cu nr. cadastral

XXXXX, situat în satul Cotiujeni, raionul Briceni, în urma incendiului care a avut

loc la data de 30 septembrie 2016, constituie suma de 808 160,88 de lei (f.d. 169-

174 Vol. I).

Totodată, la materialele cauzei este anexat Raportul de evaluare efectuat de

SRL ”Andiol Consulting” la data de 04 ianuarie 2012, din care rezultă că valoarea

de piață a casei de locuit cu nr. cadastral XXXXX, situată în satul Cotiujeni,

raionul Briceni, constituie 206 900 lei (f.d. 61-62 Vol. I), care a fost luat la baza

concluziei instanței de fond.

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție consideră că raportul de evaluare în cauză nu poate constitui

probă la evaluarea prejudiciului cauzat în rezultatul incendiului, or, din momentul

cînd a fost întocmit Raportul de evaluare - 04 ianuarie 2012 și până la data la data

producerii cazului asigurat - 30 septembrie 2016, au avut loc fluctuații pe piață

imobiliară, iar bunul imobil a fost semnificativ îmbunătățit, fiind reparat capital în

anul 2013, schimbate geamurile, elementele de interior, motiv pentru care Raportul

de evaluare din 04 ianuarie 2012, nu poate sta la baza determinării valorii

despăgubirii de asigurare.

În conformitate cu art. 1301 Cod civil (în redacția de până la 01 martie 2019),

prin contract de asigurare, asiguratul se obligă să plătească asigurătorului prima de

asigurare, iar acesta se obligă să plătească, la producerea riscului asigurat,

asiguratului sau unui terț (beneficiarului asigurării) suma asigurată ori

despăgubirea, în limitele și în termenele convenite.

În conformitate cu art. 1304 Cod civil (în redacția de până la 01 martie 2019),

asigurarea contra daune garantează asiguratul contra consecințelor unui eveniment

care poate aduce atingere patrimoniului său. Asigurarea contra daune cuprinde

asigurarea bunurilor și asigurarea de răspundere civilă.

După cum s-a stabilit, la 30 ianuarie 2014, Corpaci Filaret a încheiat cu

CIA „Transelit” SA contractul de asigurare a clădirilor și/sau altor construcții.

Conform pct. 2.1. din contractul de asigurare, obiect al asigurării sunt

interesele patrimoniale ale Asiguratului ce țin de dreptul de proprietate,

coproprietate sau posesiune a clădirilor și/sau altor construcții, după cum urmează:

teren cu nr. cadastral XXXXX și construcțiile cu numerele cadastrale: XXXXX,

XXXXX, XXXXX, situate în raionul Briceni, satul Cotiujeni, în sumă totală de

615 874 de lei.

13

Deci din prevederile pct. 2.1, rezultă că contractul de asigurare a fost încheiat

în privința unei sume asigurate concrete în mărime de 615 874 de lei, pentru

următoarele bunuri imobile: teren cu nr. cadastral XXXXX, construcții cu

nr. cadastrale XXXXX; XXXXX; XXXXX.

La fel, conform pct. 6.1 din contract, franciza (reținere proprie de risc de către

Asigurat) constituie 10% din fiecare și orice orice pagubă, dar nu mai puin de

1 000 lei pentru unul și fiecare caz asigurat.

Deci, indiferent de faptul în privința cărui bun din cele menționate survine

cazul asigurat, obligația asigurătorului fiind indivizibilă prin natura sa, se extinde,

în limitele sumei asigurate, referitor la cuantumul prejudiciului real suportat de

asigurat prin producerea cazului asigurat, chiar dacă cazul asigurat s-a produs doar

în privința unui singur bun din cele menționate.

Respectiv, în condițiile în care din contractul de asigurare nu rezultă concret

care este suma asigurată pentru fiecare dintre aceste bunuri, ci pentru toate

împreună, obligația asigurătorului este una indivizibilă, în sensul că obiectul

obligației nu este indivizibil, astfel încât suma despăgubirii de asigurare urmează

să fie stabilită prin scăderea din suma de 615 874 de lei a valorii de 10% ca

franciză, prejudiciul final constituind suma de 554 286,60 de lei, care și urmează a

fi încasată de la CIA „Transelit” SA în beneficiul lui Corpaci Filaret și Corpaci

Ala.

Cu referire la pretenția recurenților privind încasarea prejudiciului moral,

Colegiul menționează că aceasta este neîntemeiată din considerentele ce urmează.

Conform art. 1398 alin. (1) Cod civil (în redacția de până la 01 martie 2019),

cel care acționează față de altul în mod ilicit, cu vinovăție este obligat să repare

prejudiciul patrimonial, iar în cazurile prevăzute de lege, și prejudiciul moral

cauzat prin acțiune sau omisiune.

Astfel reieșind din conținutul acestei norme, dreptul persoanei la recuperarea

prejudiciului moral este condiționat de faptul stabilirii acestui drept de legea

materială specială și anume Legea cu privire la asigurări nr. 407 din 21 decembrie

2006.

La caz, atât legea specială, cât și contractul de asigurare a clădirilor și/sau

altor construcții din 30 ianuarie 2014, încheiat între CIA „Transelit” SA și Corpaci

Filaret, nu conține reglementări privind repararea prejudiciului moral, ci doar

dreptul asiguratului, în cazul asigurat, la repararea prejudiciului material, și prin

urmare pretenția înaintată de Corpaci Filaret și Corpaci Ala cu privire la repararea

prejudiciului moral, este neîntemeiată și urmează a fi respinsă.

În ceea ce privește pretenția recurenților privind constatarea încălcării de

către CIA „Transelit” SA a drepturilor consumatorului privind achitarea

despăgubirii de asigurare, Colegiul reține că prevederile reglementate de art. 6 lit.

c) din Legea privind protecția consumatorilor nr. 105 din 13 martie 2003 nu sunt

aplicabile speței în cauză.

În conformitate cu art. 94 alin. (1) Codul de procedură civilă, instanța

judecătorească obligă partea care a pierdut procesul să plătească, la cererea părții

care a avut câștig de cauză cheltuielile de judecată. Dacă acțiunea reclamantului a

fost admisă parțial, acestuia i se compensează cheltuielile de judecată

14

proporțional părții admise din pretenții, iar pârâtului – proporțional părții respinse

din pretențiile reclamantului.

În conformitate cu art. 82 Codul de procedură civilă, cheltuielile de judecată

se compun din taxa de stat și din cheltuielile de judecare a cauzei.

În conformitate cu art. 98 alin. (1) Codul de procedură civilă, cheltuielile

aferente judecării cauzei, suportate de instanța judecătorească, precum și taxa de

stat, de a căror plată reclamantul a fost scutit, se încasează la buget de la pârât

proporțional părții admise din acțiune dacă pârâtul nu este scutit de plata

cheltuielilor de judecată.

Din materialele cauzei rezultă că pe parcursul examinării cauzei, Corpaci

Ala a suportat cheltuieli de judecată cu titlu de cheltuieli pentru efectuarea

expertizei la Centrul Național de Expertize Judiciare în sumă de 2 800 lei (f.d.

195-196 Vol. I), iar în instanța de recurs Corpaci Filaret și Corpaci Ala au fost

scutiți de la plata taxei de stat pentru depunerea cererii de recurs în sumă de

8 314,30 de lei, ce constituie 50% din suma taxei de stat reieșind din pretențiile

înaintate.

Aceste cheltuieli urmează a fi încasate de la CIA „Transelit” SA în beneficiul

lui Corpaci Filaret și Corpaci Ala.

În consecință, Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul declarat de

Corpaci Filaret și Corpaci Ala, de a casa decizia instanței de apel și hotărârea

primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri, prin care a admite parțial acțiunea

depusă de Corpaci Filaret și Corpaci Ala, de a încasa de la CIA „Transelit” SA în

beneficiul lui Corpaci Filaret și Corpaci Ala despăgubirea de asigurare în baza

contractului de asigurare a clădirilor și/sau construcții din 30 ianuarie 2014, în

sumă de 554 286,60 de lei și suma de 2800 lei cu titlu de cheltuieli.

Totodată, de la CIA „Transelit” SA urmează a fi încasată în beneficiul

statului suma de 16 628,60 de lei cu titlu de taxă de stat.

În rest, acțiunea depusă de Corpaci Filaret și Corpaci Ala, urmează a fi

respinsă.

În conformitate cu art. 445 alin.(1) lit. b) Codul de procedură civilă, Colegiul

Civil, Comercial și de Contencios Administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se admite recursul declarat de Corpaci Filaret și Corpaci Ala.

Se casează decizia din 04 iunie 2019 a Curții de Apel Bălți și hotărârea din

27 noiembrie 2018 a Judecătoriei Edineț, sediul Briceni, în cauza civilă la acțiunea

depusă de Corpaci Filaret și Corpaci Ala împotriva CIA ”Transelit” SA,

intervenient accesoriu BC ”Mobiasbanca-Groupe Societe Generale” SA cu privire

la constatarea încălcării drepturilor consumatorului, încasarea despăgubirii de

asigurare, încasarea prejudiciului moral și a cheltuielilor de judecată și se emite o

nouă hotărâre, prin care:

Se admite parțial acțiunea depusă de Corpaci Filaret și Corpaci Ala.

15

Se încasează de la CIA „Transelit” SA în beneficiul lui Corpaci Filaret și

Corpaci Ala suma de 554 286,60 lei (cinci sute cincizeci și patru mii două sute

optzeci și șase lei, 60 bani) cu titlu de despăgubire de asigurare în baza contractului

de asigurare a clădirilor și/sau construcții din 30 ianuarie 2014.

Se încasează de la CIA „Transelit” SA în beneficiul lui Corpaci Filaret și

Corpaci Ala suma de 2 800 lei (două mii opt sute lei) cu titlu de cheltuieli pentru

efectuarea expertizei.

Se încasează de la CIA „Transelit” SA în beneficiul statului suma de

16 628,60 (șaisprezece mii șase sute douăzeci și opt lei 60 bani) cu titlu de taxă de

stat.

În rest, acțiunea depusă de Corpaci Filaret și Corpaci Ala se respinge.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței, judecătorul Tatiana Vieru

judecătorii Maria Ghervas

Nina Vascan

Victor Burduh

Dumitru Mardari

16