3ra-1147/19 — obligarea examinării petiției

Dosarul nr. 3ra-1147/19

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani (jud: V. Chisilița)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: V. Clima, E. Palanciuc, A. Malîi)

Î N C H E I E R E

23 octombrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Sveatoslav Moldovan

Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea recursului depus de Gheorghe Sobieski-Camerzan,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Gheorghe Sobieski-Camerzan împotriva Parlamentului Republicii Moldova,

intervenient accesoriu Agentul Guvernamental al Republicii Moldova cu privire la

obligarea examinării petiției,

împotriva deciziei din 12 iunie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respins apelul declarat de Gheorghe Sobieski-Camerzan,

c o n s t a t ă:

La 19 septembrie 2018 Gheorghe Sobieski-Camerzan a depus cerere de

chemare în judecată împotriva Parlamentului Republicii Moldova, intervenient

accesoriu Agentul Guvernamental al Republicii Moldova cu privire la obligarea

examinării petiției.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că la 1 iulie 2004, un grup de polițiști

înarmați l-au evacuat forțat și i-au sigilat bunul imobil din str. Vasile Alecsandri 44,

mun. Chișinău.

Datorită faptului că la nivel național i s-a refuzat eliberarea bunului, a fost

nevoit să se adreseze la CEDO.

La 13 februarie 2018, Curtea Europeană a examinat cererea sa cu nr. 3792/05

și a constatat că în privința lui a aut loc violarea art. 8 și 13 din Convenție și art. 1

Protocol 1 al Convenției.

A menționat că Agentul guvernamental refuză să dispună eliberarea și

reinstalarea lui în bunul imobil menționat, care s-a aflat în posesia sa înainte de

atacul raider din 1 iulie 2008, conform principiului ,,restituțio in integrum”.

Reclamantul a comunicat că, la 16 august 2018 a expediat pârâtului o cerere

prealabilă prin poștă, care a fost recepționată la 20 august 2018. Astfel, a solicitat

obligarea Agentului guvernamental să ceară redeschiderea proceselor judiciare

privind restabilirea anterior violării drepturilor sale cu începerea urmăririi penale

împotriva tuturor vinovaților.

1

La 26 august 2018, a primit răspunsul cu nr. DPA-S-2063/18 din 24 august

2018 prin care a fost informat că petiția sa a fost remisă spre examinare Guvernului

Republicii Moldova.

A susținut că nu poate fi de acord cu acest răspuns, deoarece executarea

măsurilor cu caracter individual este subiect al controlului parlamentar conform art.

22 alin. (1) al Legii cu privire la Agentul Guvernamental nr. 151/2015, cât și

prevederilor Regulamentului Parlamentului.

A declarat că în continuu suferă consecințele grave din motiv că se refuză să

fie repus în aceeași situatie în care s-a aflat înainte de violarea drepturilor din

Convenție, conform principiului - restitutio in integrum.

În drept, reclamantul și-a întemeiat acțiunea pe prevederile art. 6, 14 CEDO,

art. 20, 120, 52, 53 din Constituția Republicii Moldova, art. 4 și art. 20 din Legea

contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000, art. 4, 11, 16 ale Legii

cu privire la petiționare nr. 190 din 19 iulie 1994.

A solicitat obligarea pârâtului să examineze petiția sa în regim de urgență cu

admiterea ei integrală, obligându-l pe intervenientul accesoriu să-și execute legal

obligațiile privind restabilirea situației anterioare violării drepturilor sale comise la

1 iulie 2004, cu eliberarea și reinstalarea sa în bunul imobil din str. Vasile Alecsandri

nr. 44 mun. Chisinău, cu suprafața de aproape 80 m.p.

Prin hotărârea din 7 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani,

cererea de chemare în judecată a fost respinsă ca nefondată.

La 20 decembrie 2018 Gheorghe Sobieski-Camerzan a declarat apel împotriva

hotărârii din 7 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani.

Prin decizia din 12 iunie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul

declarat de Gheorghe Sobieski-Camerzan.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut ca fiind întemeiată concluzia

primei instanțe referitoare la respingerea cererii de chemare în judecată, având în

vedere că nu a fost constată nicio încălcare a dreptului reclamantului la petiționare.

Instanța de apel a reiterat că în virtutea competențelor atribuite prin Lege, nu

poate fi discutat conținutul unui răspuns la o cerere adresată unei autorități publice,

deoarece petiționarul nu poate să pretindă ca răspunsul la cerere să fie dat conform

propriei sale formulări sau într-un anumit sens, după dorința personală, stabilirea

răspunsului fiind atributul exclusiv al autorității publice competente.

Prin urmare, instanța de apel a conchis că prima instanță a dat o apreciere

obiectivă probelor administrate, a constatat și elucidat pe deplin toate circumstanțele

care au importanță pentru soluționarea cauzei și corect a aplicat normele de drept

material și procedural.

La 22 iulie 2019 Gheorghe Sobieski-Camerzan a depus recurs împotriva

deciziei din 12 iunie 2019 a Curții de Apel Chișinău.

În susținerea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel și

hotărârea primei instanțe, considerându-le neîntemeiate și ilegale.

A declarat că instanțele judecătorești inferioare au omis faptul că petiția sa a

fost remisă pentru examinare doar Guvernului Republicii Moldova, nu însă și

Comisiei juridice, numiri și imunități, care nu a examinat petiția conform cerințelor

legale.

Recurentul a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și

remiterea cauzei la rejudecare.

2

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ,

reține că prin Legea nr.116 din data de 19 iulie 2018, a fost adoptat Codul

administrativ al Republicii Moldova.

În condițiile art. 257 alin. (1) al Codului administrativ, prezentul cod intră în

vigoare la 1 aprilie 2019.

În conformitate cu art. 244 alin.(1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel

ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) Cod administrativ, recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 12 iunie 2019, iar

recurentul a recepționat-o la 12 iulie 2019, fapt confirmat prin avizul de recepție a

scrisorii recomandate (f.d.120).

Astfel, recursul depus la 22 iulie 2019, este în termen.

Prin referința din 9 septembrie 2019, Agentul Guvernamental a solicitat

respingerea recursului.

În conformitate cu art. 258 alin. (3) al Codului administrativ, procedurile de

contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor

examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform

prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în

contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la

intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica

corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a

încheierilor judecătorești.

Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, însă rezultând din

aceeași normă legală, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ va examina admisibilitatea cererii de recurs prin prisma

prevederilor Codului de procedură civilă, având în vedere că prezenta procedură de

contencios administrativ a fost inițiată până la intrarea în vigoare a Codului

administrativ.

Examinând temeiurile recursului depus de Gheorghe Sobieski-Camerzan, în

raport cu materialele cauzei civile, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

3

În conformitate cu art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră că recursul depus de Gheorghe Sobieski-Camerzan, nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură

civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, respectiv

nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter

devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se

doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă

în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele

prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul normelor procedurale din

Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de recurs nu

verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța

atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și

concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant

regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă,

din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor

de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența

sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune

motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe

dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate

de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra

Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995,

nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara

inadmisibil recursul depus de Gheorghe Sobieski-Camerzan.

4

În conformitate cu art. 193, 195, 230, 258 alin. (3) Cod administrativ, art. 270,

433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul depus de Gheorghe Sobieski-Camerzan, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Sveatoslav Moldovan

Nicolae Craiu

5