2r-534/19 — înlăturarea obstacolelor, evacuarea

Dosarul nr. 2r-534/2019

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Central (jud: E. Galușceac)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: N. Simciuc, I. Țurcan, V. Cotorobai)

D E C I Z I E

16 octombrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție,

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Oleg Sternioală

judecătorii Victor Burduh

Galina Stratulat

examinând recursul declarat de Vera Romanenco,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea pe

Acțiuni „Consam” împotriva Verei Romanenco și lui Andrian Romanenco,

intervenient accesoriu Radu Perciun cu privire la înlăturarea obstacolelor în folosirea

spațiului locativ, evacuarea silită din imobil și încasarea cheltuielilor de judecată, și

la cererea reconvențională depusă de Vera Romanenco împotriva Societății pe

Acțiuni „Consam”, lui Radu Perciun, Nataliei Perciun, Agenției Servicii Publice,

Primarului mun. Chișinău, intervenienți accesorii Andrian Romanenco și notarul

public Tatiana Ungureanu cu privire la recunoașterea nulității absolute a contractului

de vânzare-cumpărare, evacuarea fără acordarea altui spațiu locativ, recunoașterea

valabilității contractului de vânzare-cumpărare, recunoașterea dreptului de

proprietate asupra imobilului, anularea deciziei și procesului-verbal de recepție

finală, recunoașterea ilegalității acțiunilor de neadmitere a cererii de rectificare a

intabulării cu obligarea anulării înregistrării respective, recunoașterea dreptului la

privatizare și încasarea cheltuielilor de judecată,

împotriva încheierii din 11 iulie 2019 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La 13 iunie 2014, SA „Consam” a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Verei Romanenco cu privire înlăturarea obstacolelor în folosirea spațiului

locativ aflat în proprietatea companiei de construcții SA „Consam”, evacuarea silită

a Verei Romanenco cu membrii familiei sale din apartamentul nr. XXXXX și

încasarea taxei de stat în sumă de 200 de lei și a cheltuielilor de asistență juridică în

sumă de 6900 de lei.

Prin hotărârea din 13 octombrie 2015 a Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău

s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de către SA „Consam”; s-

au înlăturat obstacolele în utilizarea spațiului locativ aflat în proprietatea SA

„Consam”, cu evacuarea Verei Romanenco și a membrilor familiei sale din

apartamentul nr. XXXXX; s-a încasat de la Vera Romanenco în beneficiul SA

„Consam” taxa de stat în sumă de 270 de lei și cheltuielile de judecată în sumă de 2

900 de lei.

Invocând ilegalitatea hotărârii primei instanțe, Vera Romanenco a contestat-o

cu apel și prin decizia din 21 ianuarie 2016 a Curții de Apel Chișinău a fost admisă

cererea de apel cu casarea hotărârii din 13 octombrie 2015 a Judecătoriei Botanica,

mun. Chișinău și restituirea cauzei spre rejudecare în prima instanță, în alt complet

de judecată.

Prin încheierea protocolară din 10 octombrie 2016 a Judecătoriei Botanica,

mun. Chișinău a fost atras în proces în calitate de copârât Andrian Romanenco și în

calitate de intervenient accesoriu Radu Perciun.

La 19 ianuarie 2017, Vera Romanenco a depus cerere reconvențională,

concretizată ulterior, împotriva SA „Consam”, lui Radu Perciun, Nataliei Perciun,

Agenției Servicii Publice, Primarului mun. Chișinău, intervenienți accesorii Andrian

Romanenco și notarul public Tatiana Ungureanu cu privire la recunoașterea nulității

absolute a contractului de vânzare-cumpărare a apartamentul nr. XXXXX, încheiat

între SA „Consam” și Radu Perciun, autentificat notarial cu nr. 2877 din 26 martie

2015 de către notarul Ungureanu Tatiana, evacuarea lui Radu Perciun și Nataliei

Perciun din apartamentul nominalizat, anularea deciziei Primarului mun. Chișinău

nr. 14/43-1 din 27 iunie 2000 „Cu privire la recepționarea obiectivelor și

transmiterea lor la balanță și a procesului-verbal de recepție finală nr. 1443-1 din 27

iunie 2000 în partea ce se referă la apartamentul nr. XXXXX, recunoașterea

ilegalității acțiunilor Agenției Servicii Publice de neadmiterea cererii de rectificare

a intabulării și anume, anularea înregistrării dreptului de proprietate a SA „Consam”

asupra apartamentului nr. XXXXX, care a avut loc la 24 iulie 2000, recunoașterea

valabilității contractului de vânzare-cumpărare a apartamentului nr. XXXXX,

încheiat între SA „Consam” și Vera Romanenco, recunoașterea dreptului de

proprietate a Verei Romanenco asupra apartamentului din speță și încasarea

cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 23 octombrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central s-

a respins ca fiind neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de SA

„Consam” împotriva Verei Romanenco, lui Andrian Romanenco, intervenient

accesoriu Radu Perciun cu privire înlăturarea obstacolelor în folosirea spațiului

locativ și evacuarea silită din imobil; s-a respins ca neîntemeiată cererea

reconvențională depusă de către Vera Romanenco împotriva SA „Consam”, lui Radu

Perciun, Nataliei Perciun, intervenienți accesorii Andrian Romanenco și notarul

public Tatiana Ungureanu cu privire la recunoașterea nulității absolute a contractului

de vânzare-cumpărare, evacuarea fără acordarea altui spațiu locativ, recunoașterea

valabilității contractului de vânzare-cumpărare, recunoașterea dreptului de

proprietate asupra imobilului; s-a respins ca fiind tardivă cererea reconvențională

depusă de Vera Romanenco împotriva Agenției Servicii Publice, Primăriei mun.

Chișinău, intervenienți accesorii Adrian Romanenco și notarul public Tatiana

Ungureanu cu privire la anularea deciziei și procesului verbal de recepție finală,

recunoașterea ilegalității acțiunilor de neadmiterea cererii de rectificare a unei

intabulări cu obligarea anulării înregistrării respective și recunoașterea dreptului la

privatizare; s-a anulat măsura de asigurare aplicată prin decizia din 04 aprilie 2017

a Curții de Apel Chișinău asupra apartamentului nr. XXXXX.

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 20 noiembrie 2018, Vera

Romanenco a contestat-o cu apel și a solicitat casarea parțială a hotărârii instanței

2

de fond, în partea respingerii cererii reconvenționale, cu emiterea unei noi hotărâri,

prin care cererea reconvențională înaintată să fie admisă integral. Totodată Vera

Romanenco a solicitat scutirea de la plata taxei de stat.

Prin încheierea din 22 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a respins

cererea Verei Romanenco privind scutirea de la plata taxei de stat, nu s-a dat curs

cererii de apel depuse, fiindu-i comunicat apelantei despre necesitatea prezentării

cererii de apel întocmite în conformitate cu exigențele Legii și dovezii de plată a

taxei de stat în mărime de 12 376,74 lei, acordându-i termen de 20 zile calendaristice,

calculat din momentul comunicării încheierii, pentru a înlătura neajunsurile expuse

în numita încheiere. Totodată, s-a explicat că în caz de neîndeplinire în termenul

stabilit a indicațiilor instanței de apel, cererea de apel va fi restituită fără examinare.

Instanța de apel a expediat încheierea din 22 ianuarie 2019, Verei Romanenco,

prin intermediul serviciului poștal, aceasta a recepționat încheierea la 15 februarie

2019, fapt confirmat prin avizul de recepție.

La 05 martie 2019, Vera Romanenco, prin intermediul Secției evidență și

documentare procesuală a instanței de apel a depus cerere de eșalonare a plății taxei

de stat la depunerea cererii de apel, anexând dovada de plată parțială a taxei de stat

în sumă de 1 500 de lei.

Prin încheierea din 12 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a restituit cererea

de apel depusă de Vera Romanenco din motivul că nu au fost executate integral

indicațiile încheierii din 22 ianuarie 2019.

Nefiind de acord cu încheierea instanței de apel, la 10 aprilie 2019 Vera

Romanenco a declarat recurs, prin care a solicitat casarea încheierii din 12 martie

2019 și eșalonarea plății taxei de stat.

Prin decizia din 29 mai 2019 a Curții Supreme de Justiție a fost admis recursul

declarat de Vera Romanenco; a fost casată încheierea din 12 martie 2019 a Curții de

Apel Chișinău cu restituirea cauzei spre rejudecare instanței de apel.

Prin încheierea din 13 iunie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost respinsă ca

neîntemeiată cererea Verei Romanenco privind eșalonarea plății taxei de stat; a fost

comunicat Verei Romanenco despre necesitatea prezentării cererii de apel întocmite

în conformitate cu exigențele legale și dovezii de achitare a diferenței taxei de stat

în sumă de 10 876,74 de lei, acordându-i pentru aceasta un termen de 10 zile

calendaristice calculat din momentul comunicării încheierii. Totodată a fost explicat

apelantei că în caz dacă nu va lichida integral neajunsurile indicate, în termenul

stabilit, cererea de apel nu va fi considerată depusă și împreună cu actele anexate va

fi restituită.

Prin încheierea din 11 iulie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost restituit apelul

declarat de Vera Romanenco, împotriva hotărârii din 23 octombrie 2018 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Central, din motivul neînlăturării integrale și depline,

în termenul acordat de instanță, a neajunsurilor indicate în încheierea din 13 iunie

2019 a Curții de Apel Chișinău; a fost remis apelantei cererea de apel cu toate

documentele anexate; a fost restituit apelantei Vera Romanenco taxa de stat achitată

la depunerea cererii de apel în sumă de 1 500 de lei.

La 26 iulie 2019, Vera Romanenco a declarat recurs împotriva încheierii din 11

iulie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat casarea acesteia.

În motivarea recursului a invocat că consideră încheierea instanței de apel

pasibilă casării, deoarece au fost interpretate eronat normele legale aplicabile speței.

3

Totodată, recurenta a specificat că instanța de apel greșit a interpretat

prevederile art. 86 din Codul de procedură civilă, și nu a reținut spre examinare

probele prezentate cu referire la situația financiară a sa.

În conformitate cu art. 425 Cod de procedură civilă, termenul de declarare a

recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat încheierea contestată la 11 iulie 2019.

Materialele cauzei atestă expedierea participanților la proces a copiei deciziei

motivate prin scrisoarea de însoțire din 11 iulie 2019 (f.d. 79-80; vol. III), dar la

actele cauzei lipsește dovada de recepționare a acesteia de către recurentă.

Astfel, recursul declarat la 26 iulie 2019, este în termen.

În conformitate cu art. 426 alin. (3) Cod de procedură civilă, recursul împotriva

încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza

dosarului și a materialelor anexate la recurs, fără examinarea admisibilității și fără

participarea părților.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul neîntemeiat și care

urmează a fi respins cu menținerea încheierii instanței de apel din următoarele

considerente.

În conformitate cu art. 427, lit. a) Cod de procedură civilă, instanța de recurs,

după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul

și să mențină încheierea.

Materialele cauzei atestă că prin încheierea din 13 iunie 2019 a Curții de Apel

Chișinău a fost respinsă ca neîntemeiată cererea Verei Romanenco privind

eșalonarea plății taxei de stat; a fost comunicat Verei Romanenco despre necesitatea

prezentării cererii de apel întocmite în conformitate cu exigențele legale și dovezii

de achitare a diferenței taxei de stat în sumă de 10 876,74 de lei, acordându-i pentru

aceasta un termen de 10 zile calendaristice calculat din momentul comunicării

încheierii. Totodată a fost explicat apelantei că în caz dacă nu va lichida integral

neajunsurile indicate, în termenul stabilit, cererea de apel nu va fi considerată depusă

și împreună cu actele anexate va fi restituită.

Prin încheierea din 11 iulie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost restituit apelul

declarat de Vera Romanenco, împotriva hotărârii din 23 octombrie 2018 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Central, din motivul neînlăturării integrale și depline,

în termenul acordat de instanță, a neajunsurilor indicate în încheierea din 13 iunie

2019 a Curții de Apel Chișinău; a fost remis apelantei cererea de apel cu toate

documentele anexate; a fost restituit apelantei Vera Romanenco taxa de stat achitată

la depunerea cererii de apel în sumă de 1 500 de lei.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră că încheierea recurată a fost adoptată în conformitate cu normele

de drept procedural care reglementau acțiunile instanței la acea fază a procesului.

În susținerea acestei concluzii urmează a reține și prevederile art. 368, alin. (1)

Cod de procedură civilă, care statuează că dacă cererea de apel nu întrunește

condițiile prevăzute la art. 364 și 365 și dacă cererea este depusă fără plata taxei de

stat, instanța de apel, în termen de 10 zile de la repartizarea dosarului, dispune printr-

o încheiere, fără înștiințarea participanților la proces, să nu se dea curs cererii,

acordând apelantului un termen pentru lichidarea neajunsurilor.

Pornind de la prevederile normelor de drept menționate, Colegiul conchide că

instanța de apel corect nu a dat curs cererii de apel și ulterior a restituit cererea de

4

apel, în cazul în care apelanta nu s-a conformat dispozițiilor încheierii din 13 iunie

2019, deoarece nu a prezentat dovada de achitare a diferenței taxei de stat în

termenul stabilit de instanța de apel.

În această ordine de idei urmează de specifica că recurenta a cunoscut despre

emiterea încheierii instanței de apel din 13 iunie 2019, deoarece conform

materialelor dosarului la 24 iunie 2019 apelantei i-a fost comunicată, fapt confirmat

prin recipisă anexate la actele cauzei.

Astfel, soluționând chestiunea de punere pe rol a cererii de apel depuse de Vera

Romanenco, instanța de apel întemeiat a constatat necesar a restitui cererea de apel,

deoarece apelanta nu a îndeplinit, în termenul acordat indicațiile instanței de apel,

stabilite prin încheierea din 13 iunie 2019 a Curții de Apel Chișinău, emisă în

conformitate cu prevederile art. 368 alin. (1) Cod de procedură civilă.

Or, în conformitate cu prevederile art. 369 alin. (1) lit. a) Cod de procedură

civilă, instanța de apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă apelantul nu a

îndeplinit în termen indicațiile instanței de apel din încheierea emisă în conformitate

cu art. 368 alin. (1) Cod de procedură civilă, iar în corespundere cu prevederile art.

113 alin. (1) Cod de procedură civilă, dreptul de a efectua actul de procedură

încetează o dată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de instanța

judecătorească (judecător).

În speță, se reține că apelantei, deși, i-a fost comunicată încheierea prin care a

fost obligată la înlăturarea neajunsurilor încă în data de 24 iunie 2019, aceasta nu a

îndeplinit integral și deplin indicațiile și nu a înlăturat toate neajunsurile expuse de

instanță, nici până în data de 11 iulie 2019, necătînd la faptul că termenul limită de

lichidare a neajunsurilor a fost data de 04 iulie 2019, deoarece nu a prezentat dovada

de plată a taxei de stat.

Așadar, actele cauzei denotă că actul judiciar numit a fost comunicat apelantei,

însă, ultima a înlăturat parțial neajunsurile indicate de instanță, ce se referă la

prezentarea cererii de apel întocmită în conformitate cu exigențele legale. În rest,

apelanta nu a înlăturat neajunsurile în interiorul termenului ce i-a fost acordat, și

anume, nu a prezentat dovada de plată a taxei de stat indicată de instanță, moment

care a făcut imposibilă derularea în continuare a procedurii în apel și punerea pe rol

a cererii de apel, impunându-se necesitatea adoptării soluției de restituire a cererii

de apel.

Totodată, în privința argumentelor recurentei de netemeinicie a soluției instanțe

de apel de respingere a cererii de eșalonare a taxei de stat, Colegiul menționează că

în conformitate cu prevederile art. 86 alin. (1) din Codul de procedură civilă,

judecătorul, până la acceptarea cererii de chemare în judecată, soluționează cererile

părților privind amânarea sau eșalonarea plății taxei de stat ținând cont de situația

lor materială. Dacă reclamantul nu a plătit în termen taxa de stat, instanța scoate

cererea de pe rol. Articolul 4 alin. (1) al Legii taxei de stat nr. 1216 din 03 decembrie

1992 expres prevede, că în cazurile indicate de Lege, la cerere, judecătorul sau

instanța judecătorească, în funcție de situația materială și de probele prezentate în

acest sens, este în drept să elibereze, complet sau parțial, de plata taxei de stat

persoanele fizice și juridice, precum și să eșaloneze sau să amâne achitarea taxei de

stat.

Subsidiar, Colegiul învederează că dreptul la un proces echitabil, garantat prin

art. 6 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

Fundamentale, implică pentru fiecare justițiabil dreptul de acces nestingherit la toate

5

etapele procesului, prevăzute de lege, astfel încât taxele impuse să nu fie de natură

a bloca accesul la justiție al persoanei, raționamente aplicate de CtEDO la

soluționarea cauzelor Clionov vs Moldova (hotărâre din 09.10.2007, par. 38 - 41),

SRL „Tudor - Comerț” vs Moldova (hotărâre din 04.11.2008, par. 41).

Astfel, în sensul normelor precitate se reține că temeiul de fapt pentru

eșalonarea plății taxei de stat la depunerea cererii de apel îl servește situația materială

grea a apelantului, situație care nu-i permite achitarea acestei plăți și face imposibilă

accesul persoanei interesate la etapa respectivă a procesului, moment care ar avea

drept consecință privarea părții de acces la justiție.

O asemenea situație a părții apelante, însă, urmează a fi dovedită de către

aceasta însuși, prin probe utile și concludente, prezentate instanței de judecată la

depunerea cererii de apel. Partea apelantă trebuie să demonstreze cert, că nu dispune

de posibilitatea achitării taxei de stat, ceia ce îi îngrădește dreptul de a utiliza calea

de apel.

La caz, doar simpla solicitare a apelantei de eșalonare a plății taxei de stat și

invocarea situației materiale precare, nu demonstrează clar și cert imposibilitatea

achitării taxei aferente apelului declarat. Or, apelanta nu a făcut dovada lipsei

surselor și mijloacelor financiare și bănești, nu a demonstrat lipsa altor modalități de

achitare a taxei de stat, cum nici nu a prezentat probe referitoare la imposibilitatea

de achitare a acesteia.

Instanța de recurs la acest aspect consideră necesar a menționa solicitarea

apelantei și invocarea stării materiale și financiare precare, fără a prezenta probe

utile, concludente și pertinente privind imposibilitatea de a achita taxa de stat la data

depunerii cererii de apel și necesitatea reale de eșalonare a acestei plăți, este

insuficientă pentru a admite această cerință. Ori, doar Adeverința ce denotă salariul

apelantei pentru perioada ultimelor 6 luni nu demonstrează că situația financiară a

apelantei este una precară, în cazul în care aceasta nu a prezentat probe certe care să

demonstreze că nu dispune și de alte venituri.

În continuare, ajungând la concluzia expusă, de a restitui cererea de apel,

instanța de apel a pornit și de la mizele apelului în prezenta cauză și exigențele

procesului echitabil, care obligă respectarea principiul egalității armelor în proces.

De altfel, conform jurisprudenței CtEDO (Ghirea contra Moldovei, cererea nr.

15778/05, hotărârea definitivă din 26 septembrie 2012), principiul egalității armelor

este unul din elementele noțiunii mult mai largi a procesului echitabil, care prevede

că fiecare parte trebuie să beneficieze de o posibilitate rezonabilă de a prezenta cauza

sa în condiții care să nu-i plaseze într-o situație net dezavantajoasă în raport cu partea

adversă. Curtea notează că aplicarea regulilor privind termenele de procedură este

susceptibilă de a încălca principiul egalității armelor, în măsura în care fiecare dintre

părți nu se vor bucura de aceleași mijloace pentru a prezenta argumentele sale

(Varnima Corporation International S.A. vs Grecia, nr. 48906/06, §27, 28 mai 2009;

Ben Naceur vs Franța, nr. 63879/00, §32, 03 octombrie 2006; Wynen contra Belgiei,

nr. 32576/96, §32, CtEDO 2002-VIII).

Astfel, în circumstanțele expuse se impune concluzia, că însuși apelanta nu a

respectat drepturile sale procedurale și s-a eschivat de la îndeplinirea actelor de

procedură în măsura stabilită de normele de drept procedural, ca ulterior să invoce

încălcarea drepturilor sale. Or, părțile urmează să-și valorifice drepturile garantate

de lege în termenul stabilit, aspect specific și speței deoarece, în conformitate cu art.

27 alin. (1) Cod de procedură civilă, disponibilitatea în drepturi se afirmă în

6

posibilitatea participanților la proces, în primul rând a părților, de a dispune liber de

dreptul subiectiv material sau de interesul legitim supus judecății, precum și de a

dispune de drepturile procedurale, de a alege modalitatea și mijloacele procedurale

de apărare.

Ca consecință, nelichidarea neajunsurilor expuse în încheierea din 13 iunie

2019 de către apelantă, în circumstanțele descrise, a impus adoptarea soluției de

restituire a cererii de apel, în cazul în care conform dispozițiilor art. 14 și 16 din

Codul de procedură civilă, în lumina interpretărilor date de CtEDO principiului

preeminenței dreptului, actele de dispoziție judecătorească, în speță, încheierea

instanței potrivit căreia s-a instituit termen de prezentare a unor înscrisuri necesare

pentru a fi dat curs apelului și a asigura o bună și normală derulare a procedurii, este

obligatorie atât pentru participanții la proces, cât și pentru instanța de judecată, care

a emis actul în cauză, obligație ce se regăsește și în principiile fundamentale a

procedurii civile.

În consecință, instanța de apel nu a dispus de o altă soluție legală, decât de a

restitui cererea de apel, din motivul neînlăturării neajunsurilor indicate în încheierea,

prin care nu s-a dat curs cererii de apel. Or, exonerarea arbitrară a apelantei de

sancțiunile procedurale stabilite de prevederile legale precitate, în sensul

prevederilor art. 10 Cod de procedură civilă, afectează exigențele unui proces

echitabil în sensul art. 6 CEDO, conform cărora instanța de judecată are obligația de

a asigura aparențele de imparțialitate și de a nu admite acte de intervenție arbitrară

în favoarea sau defavoarea uneia din părți, având obligația concretizată și de

jurisprudența Curții Constituționale, conform căreia una din caracteristicile

constituționale ale statului de drept o constituie obligațiunea statului, autorităților lui

publice, instituțiilor, persoanelor oficiale de a activa în limitele atribuțiilor lor,

stabilite de Constituție și legi, or, instanțele de judecată nefiind o excepție în acest

sens.

În acest sens, Colegiul consideră necesar de a reitera că conform art. 2 alin. (1)

Cod de procedură civilă, procedura de judecare a cauzelor civile în instanțele

judecătorești de drept comun și în cele specializate este stabilită de [...] Constituția

Republicii Moldova, de prezentul Cod și de alte legi organice.

Normele de drept procedural civil din alte legi trebuie să corespundă

dispozițiilor fundamentale ale Constituției Republicii Moldova și prezentului Cod.

Totodată, potrivit Hotărârii Curții Constituționale nr. 3 din 20.01.2015, §41

importanța principiului legalității presupune ca legea să fie respectată, această

exigență există nu doar pentru indivizi, dar în egală măsură și pentru autoritățile

publice și private, în măsura în care legalitatea vizează actele agenților publici,

exigența este ca aceștia să acționeze în limitele atribuțiilor care le-au fost conferite

de lege, motiv din care, părțile în proces nu sunt scutite de obligațiile procesuale

pozitive întru exercitarea corespunzătoare a obligațiilor legale. Or, în speță, apelanta

nu a depus suficiență diligență, în vederea exercitării obligaților procedurale avute.

Astfel, Colegiul consideră că instanța de apel întemeiat a emis încheierea din

11 iulie 2019, în cazul în care apelanta nu și-a exercitat în volum deplin drepturile

procedurale, iar ca consecință a curmat în mod legal orice abuz din partea acestuia.

Reieșind din considerentele menționate și având în vedere faptul că încheierea

instanței de apel este întemeiată și legală, iar argumentele invocate de recurentă sunt

neîntemeiate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

7

Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul și de a menține

încheierea instanței de apel.

În conformitate cu art. 427 lit. a), art. 428 Cod de procedură civilă, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e :

Se respinge recursul declarat de Vera Romanenco.

Se menține încheierea din 11 iulie 2019 a Curții de Apel Chișinău, în cauza

civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea pe Acțiuni „Consam”

împotriva Verei Romanenco și lui Andrian Romanenco, intervenient accesoriu Radu

Perciun cu privire la înlăturarea obstacolelor în folosirea spațiului locativ, evacuarea

silită din imobil și încasarea cheltuielilor de judecată, și la cererea reconvențională

depusă de Vera Romanenco împotriva Societății pe Acțiuni „Consam”, lui Radu

Perciun, Nataliei Perciun, Agenției Servicii Publice, Primarului mun. Chișinău,

intervenienți accesorii Andrian Romanenco și notarul public Tatiana Ungureanu cu

privire la recunoașterea nulității absolute a contractului de vânzare-cumpărare,

evacuarea fără acordarea altui spațiu locativ, recunoașterea valabilității contractului

de vânzare-cumpărare, recunoașterea dreptului de proprietate asupra imobilului,

anularea deciziei și procesului-verbal de recepție finală, recunoașterea ilegalității

acțiunilor de neadmitere a cererii de rectificare a intabulării cu obligarea anulării

înregistrării respective, recunoașterea dreptului la privatizare și încasarea

cheltuielilor de judecată.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Oleg Sternioală

judecătorii Victor Burduh

Galina Stratulat

8