ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 16.10.2019

2ra-1689/19 — incasarea datoriei si a cheltuielilor de judecata

HOTĂRÂRE
16.10.2019
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
incasarea datoriei si a cheltuielilor de judecata
Temei legal
neaplicarea legii care trebuia sa fie aplicata
Citează această cauză
2ra-1689/19 — incasarea datoriei si a cheltuielilor de judecata (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 2ra-1689/19

Prima instanță: Judecătoria Bălți, sediul Central (judecător V. Pădurari)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (judecători A. Corcenco, D. Stănilă și D. Corolevschi)

16 octombrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tatiana Vieru

judecătorii Maria Ghervas

Dumitru Mardari

Victor Burduh

Nina Vascan

examinând recursul declarat de Irina Negoiță,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Irina Negoiță,

reprezentată de avocatul Aliona Rusnac, împotriva Dianei Buracinski cu privire la

încasarea datoriei și a cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 28 martie 2019 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost

respins apelul declarat de Irina Negoiță și menținută hotărârea din 27 noiembrie 2018

a Judecătoriei Bălți, sediul Central,

c o n s t a t ă:

La 25 august 2017, Irina Negoiță, reprezentată de avocatul Aliona Rusnac, a

depus cerere de chemare în judecată împotriva Dianei Buracinski cu privire la

încasarea datoriei de bază în sumă de 47 480 lei și a cheltuielilor de judecată (f.d. 2-

3).

În motivarea acțiunii, reclamanta Irina Negoiță, reprezentată de avocatul

Aliona Rusnac, a relatat că la data de 11 ianuarie 2017, i-a împrumutat Dianei

Buracinski suma de 47 480 lei pe un termen de până la data de 01 mai 2017, pentru

care fapt a fost întocmită o recipisă.

Reclamanta a susținut că Diana Buracinski nu și-a executat obligația de

restituire în termen a sumei de 47 480 lei, iar multiplele solicitări ale reclamantei de

restituire benevolă a acestei sume nu s-au soldat cu succes.

Totodată, reclamanta a considerat că Diana Buracinski urmează să-i achite

dobânda de întârziere și penalitatea.

Prin hotărârea din 27 noiembrie 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, a

fost respinsă cererea de chemare în judecată înaintată de Irina Negoiță împotriva

1

Dianei Buracinski cu privire la încasarea datoriei. S-au încasat în beneficiul Dianei

Buracinski, din contul Irinei Negoiță, cheltuielile de judecată în sumă de 3 500 lei

(f.d. 73-76).

La 27 noiembrie 2018, Irina Negoiță a declarat apel împotriva hotărârii din

27 noiembrie 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul Central (f.d. 72).

Prin decizia din 28 martie 2019 a Curții de Apel Bălți, a fost respins apelul

declarat de Irina Negoiță și menținută hotărârea din 27 noiembrie 2018 a Judecătoriei

Bălți, sediul Central. S-a încasat, în beneficiul Dianei Buracinski, din contul Irinei

Negoiță, cheltuielile de asistență juridică suportate de Diana Buracinski în cadrul

instanței de apel în sumă de 2 500 lei (f.d. 109-112).

La 08 iulie 2019, Irina Negoiță a declarat, prin intermediul oficiului poștal,

recurs împotriva deciziei din 28 martie 2019 a Curții de Apel Bălți, solicitând casarea

acesteia și a hotărârii din 27 noiembrie 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul Central,

precum și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să fie admisă integral cererea sa

de chemare în judecată (f.d. 121-123; 124).

În motivarea recursului, recurenta Irina Negoiță a susținut că instanțele

ierarhic inferioare nu au examinat toate argumentele Irinei Negoiță privind

temeinicia pretențiilor înaintate în raport cu probele anexate la materialele cauzei.

În particular, recurenta a invocat că instanțele ierarhic inferioare nu au dat

nicio apreciere înscrisurilor întocmite de agentul constatator, anexate la materialele

cauzei, care confirmă că Diana Buracinski niciodată nu a declarat în fața organelor

de drept că recurenta i-ar fi sustras o recipisă pregătită pentru o altă persoană.

La fel, recurenta a indicat că instanțele ierarhic inferioare nu s-au expus în

niciun mod asupra faptului că Diana Buracinski i-a propus suma de 10 000 lei, după

cum a confirmat și avocatul acesteia.

Recurenta consideră că neindicarea în recipisă a numelui său cu titlu de

împrumutător nu constituie temei de respingere a cererii de chemare în judecată, or

Diana Buracinski a recunoscut în fața agentului constatator că a împrumutat de la

recurentă suma de 47 480 lei și că i-a rambursat această suma, însă recipisa nu i-ar

fi fost returnată.

La 12 august 2019, intimata Diana Buracinski a depus referință la recursul

declarat de Irina Negoiță, solicitând respingerea acestuia și menținerea deciziei din

28 martie 2019 a Curții de Apel Bălți (f.d. 129-130).

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării deciziei integrale.

După cum rezultă din materialele cauzei, și anume din avizul de primire nr.

DS3118114333AS, recurenta Irina Negoiță a recepționat copia deciziei integrale din

28 martie 2019 a Curții de Apel Bălți la data de 15 mai 2019 (f.d. 115).

Astfel, Colegiul consideră că recurenta Irina Negoiță, care a declarat recursul

la 08 iulie 2019, s-a conformat prevederilor legale, încadrându-se în termenul de

declarare a recursului prevăzut la art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă.

Prin încheierea din 25 septembrie 2019 a Curții Supreme de Justiție, a fost

considerat admisibil recursul declarat de Irina Negoiță împotriva deciziei din

28 martie 2019 a Curții de Apel Bălți (f.d. 135).

2

Verificând decizia din 28 martie 2019 a Curții de Apel Bălți în limitele

controlului de legalitate, în raport cu criticile invocate, Colegiul civil, comercial și

de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție constată că se impune

admiterea recursului declarat de Irina Negoiță, casarea deciziei din 28 martie 2019

a Curții de Apel Bălți și a hotărârii din 27 noiembrie 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul

Central, precum și pronunțarea unei noi hotărâri, de admitere integrală a cererii de

chemare în judecată depuse de Irina Negoiță, reprezentată de avocatul Aliona

Rusnac, împotriva Dianei Buracinski, prin care să fie încasată în beneficiul Irinei

Negoiță, din contul Dianei Buracinski, suma de 47 480 lei cu titlu de datorie de bază,

suma de 1 424 lei cu titlu de taxă de stat și suma de 3 000 lei cu titlu de compensare

a cheltuielilor de asistență juridică, din următoarele raționamente.

Conform art. 442 alin. (1) din Codul de procedură civilă, judecând recursul

declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în

recurs și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărârii atacate, fără

a administra noi dovezi.

În conformitate cu art. 444 din Codul de procedură civilă, recursul se

examinează fără înștiințarea participanților la proces.

Art. 445 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă stipulează că instanța,

după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul și să caseze integral sau

parțial decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe, pronunțând o nouă

hotărâre.

Colegiul constată că la 25 august 2017, Irina Negoiță, reprezentată de avocatul

Aliona Rusnac, a depus cerere de chemare în judecată împotriva Dianei Buracinski

cu privire la încasarea datoriei de bază, și anume a împrumutului în sumă de 47 480

lei, cât și a cheltuielilor de judecată (f.d. 2-3).

În motivarea acțiunii, reclamanta Irina Negoiță, reprezentată de avocatul

Aliona Rusnac, a relatat că la data de 11 ianuarie 2017, i-a împrumutat Dianei

Buracinski suma de 47 480 lei pe un termen de până la data de 01 mai 2017, pentru

care fapt a fost întocmită o recipisă.

Colegiul observă că în această recipisă din 11 ianuarie 2017, anexată în

original la materialele cauzei și semnată de Diana Buracinski, este indicat că Diana

Buracinski s-a obligat să achite suma de 47 480 lei în următoarele tranșe: suma de

20 000 lei până la data de 01 martie 2017 și suma de 27 480 lei până la data de

01 mai 2017 (f.d. 35).

În aceeași recipisă mai este indicat că Diana Buracinski s-a obligat să achite

10% din sumă în cazul neachitării sumei în termen.

Astfel, Colegiul decelează că recipisa respectivă nu conține date care ar putea

identifica persoana împrumutătorului.

În conformitate cu art. 867 alin. (1) din Codul civil în redacția în vigoare la

data relevantă speței, prin contractul de împrumut o parte (împrumutător) se obligă

să dea în proprietate celeilalte părți (împrumutatul) bani sau alte bunuri fungibile,

iar aceasta se obligă să restituie banii în aceeași sumă sau bunuri de același gen,

calitate și cantitate la expirarea termenului pentru care i-au fost date.

Așadar, contractul de împrumut este un contract consensual, fiind valabil

3

încheiat la realizarea acordului de voință asupra tuturor condițiilor esențiale.

De asemenea, Colegiul relevă că legiuitorul nu a instituit reguli speciale cu

privire la forma contractului de împrumut, urmând a fi respectate regulile generale

cu privire la forma convenției.

Respectiv, recipisa din 11 ianuarie 2019 nu poate servi de sine stătător temei

pentru încasarea în beneficiul Irinei Negoiță, din contul Dianei Buracinski, a

pretinsului împrumut în sumă de 47 480 lei, deoarece aceasta nu confirmă existența

unui raport juridic obligațional sub formă de contract de împrumut anume între Irina

Negoiță și Diana Buracinski.

Însă în aceeași conjunctură, Colegiul consideră necesar să evidențieze că

potrivit art. 700 alin. (1) din Codul civil în redacția în vigoare la data relevantă speței,

pentru valabilitatea unui contract prin care se recunoaște existența unei obligații este

necesară o declarație scrisă de recunoaștere.

Prin urmare, în sensul art. 700 alin. (1) din Codul civil în redacția în vigoare

la data relevantă speței, recunoașterea datoriei de către împrumutat, consemnată în

explicațiile scrise oferite organului de ocrotire a normelor de drept, are vocația de a

confirma existența și valabilitatea contractului de împrumut.

În succesiunea celor relatate, Colegiul reține că la materialele cauzei este

anexată copia plângerii depuse de Diana Buracinski în adresa procurorului-șef al

Procuraturii mun. Bălți la data de 18 august 2017, prin care Diana Buracinski a

declarat că luna în martie 2014, a avut loc un incident între copilul său și copilul

Irinei Negoiță, ca urmare a căruia acesta din urmă s-ar fi traumat, iar Irina Negoiță

ar fi recurs la amenințări pentru a obține mijloace bănești de la Diana Buracinski

(f.d. 48-50).

Prin aceeași plângere, Diana Buracinski a afirmat că în luna ianuarie 2017,

Irina Negoiță ar fi impus-o să scrise recipisa prin care s-a obligat să-i achite acesteia

suma de 47 480 lei. La fel în plângere Diana Buracinski a relatat că în

luna februarie 2017 i-a achitat Irinei Negoiță suma de 20 000 lei.

Art. 239 din Codul de procedură civilă prevede că hotărârea judecătorească

trebuie să fie legală și întemeiată. Instanța își întemeiază hotărârea numai pe

circumstanțele constatate nemijlocit de instanță și pe probele cercetate în ședință de

judecată.

În conformitate cu art. 240 alin. (1) din Codul de procedură civilă, la

deliberarea hotărârii, instanța judecătorească apreciază probele, determină

circumstanțele care au importanță pentru soluționarea cauzelor, care au fost sau nu

stabilite, caracterul raportului juridic dintre părți, legea aplicabilă soluționării cauzei

și admisibilitatea acțiunii.

Art. 373 alin. (1) din Codul de procedură civilă stipulează că instanța de apel

verifică, în limitele cererii de apel, ale referințelor și obiecțiilor înaintate, legalitatea

și temeinicia hotărârii atacate în ceea ce privește constatarea circumstanțelor de fapt

și aplicarea legii în primă instanță, iar conform art. 373 alin. (2) din Codul de

procedură civilă, în limitele apelului, instanța de apel verifică circumstanțele și

raporturile juridice stabilite în hotărârea primei instanțe, precum și cele care nu au

fost stabilite, dar care au importanță pentru soluționarea cauzei, apreciază probele

4

din dosar și cele prezentate suplimentar în instanță de apel de către participanții la

proces.

Contrar obligației instanței de judecată de a determina toate circumstanțele

care au importanță pentru soluționarea cauzei și de a aprecia toate probele prezentate

de părți și anexate la materialele cauzei, instanțele ierarhic inferioare au omis să dea

aprecierea cuvenită plângerii Dianei Buracinski din 18 august 2017, precum și să

stabilească dacă această plângere este relevantă, în sensul art. 700 alin. (1) din Codul

civil în redacția în vigoare la data relevantă speței, pentru confirmarea existenței unui

raport juridic obligațional sub formă de contract de împrumut între Irina Negoiță, în

calitate de împrumutăror, și Diana Buracinski, în calitate de împrumutat.

După cum este indicat în Hotărârea Curții Constituționale nr. 18 din

22 mai 2017, libera apreciere a probelor nu înseamnă arbitrariu, ci libertatea de a

aprecia probele în mod rezonabil și imparțial, iar rezultatele aprecierii probelor sunt

expuse de către instanța de judecată în acte procedurale, care trebuie să fie motivate

în mod obiectiv și sub toate aspectele potrivit legii, motivarea exprimându-se prin

faptul că la admiterea unor probe și la respingerea altora judecătorul este obligat să

indice motivele unei asemenea soluții.

În ceea ce privește motivarea hotărârilor, Curtea Europeană a Drepturilor

Omului a statuat că rolul unei decizii motivate este să demonstreze părților că ele au

fost auzite. Mai mult, o decizie motivată oferă părții posibilitatea de a o contesta,

precum și posibilitatea ca decizia să fie revizuită de către o instanță superioară. Doar

prin adoptarea unei decizii motivate poate avea loc un control public al administrării

justiției (hotărârea Suominen v. Finlanda din 01 iulie 2003).

Prin urmare, soluția primei instanțe privind respingerea ca neîntemeiată a

cererii de chemare în judecată depuse de Irina Negoiță, reprezentată de avocatul

Aliona Rusnac, împotriva Dianei Buracinski, cât și soluția instanței de apel, de

menținere a hotărârii primei instanțe, este lipsită de o verificare motivată și de putere

de convingere, fapt pe care l-a evidențiat și recurenta Irina Negoiță în cererea de

recurs (f.d. 87-89).

În succesiunea celor relatate, Colegiul notează că instanța de recurs este în

drept să corecteze eroarea judiciară admisă de către instanțele ierarhic inferioare,

deoarece eroarea nominalizată decurge din neaplicarea prevederilor art. 700 alin. (1)

din Codul civil în redacția în vigoare la data relevantă speței, și nu din aprecierea

arbitrară a conținutului plângerii depuse de Diana Buracinski în adresa procurorului-

șef al Procuraturii mun. Bălți la data de 18 august 2017.

Așadar, în concordanță cu rigorile art. 6 din Convenția Europeană a

Drepturilor Omului, care garantează dreptul părților la un proces echitabil, instanța

de recurs este în drept să raporteze conținutul plângerii depuse de Diana Buracinski

în adresa procurorului-șef al Procuraturii mun. Bălți la data de 18 august 2017, la

prevederile art. 700 alin. (1) din Codul civil în redacția în vigoare la data relevantă

speței, oferind părților posibilitatea ce a cunoaște toate motivele care au stat la baza

soluționării prezentului litigiu.

Astfel, Colegiul reține că din conținutul plângerii depuse de Diana Buracinski

în adresa procurorului-șef al Procuraturii mun. Bălți la data de 18 august 2017,

5

rezultă cu certitudine că Diana Buracinski a confirmat întocmirea și semnarea

recipisei prin care s-a obligat să-i restituie anume Irinei Negoiță suma de 47 480

lei.

Respectiv, din ansamblul probatoriului administrat la dosar, Colegiul constată

cu certitudine existența unui raport juridic obligațional sub formă de contract de

împrumut a sumei de 47 480 lei între Irina Negoiță, în calitate de împrumutăror, și

Diana Buracinski, în calitate de împrumutat, cât și faptul neexecutării de către Diana

Buracinski a obligației de restituire a sumei împrumutului de 47 480 lei, recunoscut

de aceasta pe parcursul examinării cauzei.

Or, conform art. 512 alin. (1) din Codul civil în redacția în vigoare la data

relevantă speței, în virtutea raportului obligațional, creditorul este în drept să

pretindă de la debitor executarea unei prestații, iar debitorul este ținut să o execute.

Prestația poate consta în a da, a face sau a nu face.

Art. 514 din Codul civil în redacția în vigoare la data relevantă speței prevede

că obligațiile se nasc din contract, fapt ilicit (delict) și din orice alt act sau fapt

susceptibil de a le produce în condițiile legii.

Aici, Colegiul consideră necesar să menționeze că deși Diana Buracinski a

invocat în conținutul plângerii depuse în adresa procurorului-șef al Procuraturii mun.

Bălți la data de 18 august 2017 un viciu de consimțământ la încheierea contractului

de împrumut cu Irina Negoiță, aceasta nu a depus cerere reconvențională împotriva

Irinei Negoiță cu privire la declararea nulității contractului respectiv.

Iar, viciul de consimțământ poate servi drept cauză doar pentru declararea

nulității relative a unui contract juridic, și nicidecum drept cauză pentru declararea

nulității absolute a acestuia, ceea ce înseamnă că instanța de judecată nu este în drept

să invoce, din oficiu, nulitatea contractul de împrumut din 11 ianuarie 2017, încheiat

între Irina Negoiță, în calitate de împrumutăror, și Diana Buracinski, în calitate de

împrumutat.

În speță, Colegiul a constatat că obligația Dianei Buracinski de restituire a

sumei împrumutului de 47 480 lei, rămasă neexcutată, s-a născut din contractul de

împrumut din 11 ianuarie 2017, încheiat între Irina Negoiță, în calitate de

împrumutăror, și Diana Buracinski, în calitate de împrumutat, motiv pentru care

urmează a fi admisă integral pretenția Irinei Negoiță privind încasarea din contul

Dianei Buracinski a sumei enunțate.

În continuare, Colegiul relevă că în conformitate cu art. 94 alin. (1) din Codul

de procedură civilă, instanța judecătorească obligă partea care a pierdut procesul să

plătească, la cererea părții care a avut câștig de cauză cheltuielile de

judecată.

Potrivit art. 90 din Codul de procedură civilă, cheltuielile de asistență juridică

reprezintă cheltuieli de judecare a cauzei, iar conform art. 82 din Codul de procedură

civilă, cheltuielile de judecată se compun din taxa de stat și din cheltuielile de

judecare a cauzei.

În speță, Colegiul constată că Irina Negoiță a achitat taxa de stat în sumă de

1424 lei pentru cererea de chemare în judecată, taxa de stat în sumă de 1 068, 3 lei

pentru cererea de apel și taxa de stat în sumă de 712, 2 lei pentru cererea de recurs,

6

fapt confirmat prin ordinele de încasare din 09 august 2017, 06 februarie 2019 și

08 iulie 2019, adică în total taxa de stat în sumă de 3 204, 5 lei (f.d. 4; 86; 120).

Însă, Colegiul relevă că recurenta Irina Negoiță nu a solicitat în cererea de

recurs încasarea cheltuielilor de judecată suportate pe parcursul examinării cauzei în

instanța de apel și în instanța de recurs, condiție obligatorie pentru compensarea

acestora, după cum prevede art. 94 alin. (1) din Codul de procedură civilă.

Astfel, luând în considerare că instanța de recurs admite integral pretenția

Irinei Negoiță privind încasarea din contul Dianei Buracinski a datoriei în sumă de

47 480 lei, instanța de recurs va încasa de la Diana Buracinski, în beneficiul Irinei

Negoiță, suma de 1 424 lei cu titlu de taxă de stat, pe care Irina Negoiță a achitat-o

pentru cererea de chemare în judecată.

La fel, Colegiul reține că după cum rezultă din ordinul de plată nr. 721324 din

08 februarie 2018, Irina Negoiță a achitat reprezentantului său, avocatului Aliona

Rusnac, un onorariu în sumă de 3 000 lei în cadrul examinării cauzei în prima

instanță (f.d. 34).

Conform art. 96 alin. (1) din Codul de procedură civilă, instanța

judecătorească obligă partea care a pierdut procesul să compenseze părții care a avut

câștig de cauză cheltuielile ei de asistență juridică, în măsura în care acestea au fost

reale, necesare și rezonabile.

Respectiv, luând în considerare că, cheltuielile Irinei Negoiță de asistență

juridică pe parcursul examinării cauzei în prima instanță în sumă de 3 000 lei au fost

reale, necesare și rezonabile, instanța de recurs va încasa de la Diana Buracinski, în

beneficiul Irinei Negoiță, și suma de 3 000 lei cu titlu de compensare a cheltuielilor

de asistență juridică.

Luând în considerare problemele de drept invocate în speță, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge

la concluzia de a admite recursul declarat de Irina Negoiță, de a casa decizia din

28 martie 2019 a Curții de Apel Bălți și hotărârea din 27 noiembrie 2018 a

Judecătoriei Bălți, sediul Central, precum și de a pronunța o nouă hotărâre, de

admitere integrală a cererii de chemare în judecată depuse de Irina Negoiță,

reprezentată de avocatul Aliona Rusnac, împotriva Dianei Buracinski, prin care să

fie încasată în beneficiul Irinei Negoiță, din contul Dianei Buracinski, suma de

47 480 lei cu titlu de datorie de bază, suma de 1 424 lei cu titlu de taxă de stat și

suma de 3 000 lei cu titlu de compensare a cheltuielilor de asistență juridică.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) și alin. (2)-(3) din Codul de

procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se admite recursul declarat de Irina Negoiță.

Se casează decizia din 28 martie 2019 a Curții de Apel Bălți și hotărârea din

27 noiembrie 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, în cauza civilă la cererea de

chemare în judecată depusă de Irina Negoiță, reprezentată de avocatul Aliona

7

Rusnac, împotriva Dianei Buracinski cu privire la încasarea datoriei și a cheltuielilor

de judecată, și se pronunță o nouă hotărâre, după cum urmează:

Se admite integral cererea de chemare în judecată depusă de Irina Negoiță,

reprezentată de avocatul Aliona Rusnac, împotriva Dianei Buracinski cu privire la

încasarea datoriei și a cheltuielilor de judecată.

Se încasează în beneficiul Irinei Negoiță, din contul Dianei Buracinski, suma

de 47 480 lei cu titlu de datorie de bază, suma de 1 424 lei cu titlu de taxă de stat și

suma de 3 000 lei cu titlu de compensare a cheltuielilor de asistență juridică.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței, Tatiana Vieru

judecătorul

judecătorii Maria Ghervas

Dumitru Mardari

Victor Burduh

Nina Vascan

8

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2019-08-28
0,94
2r-498/19 — încasarea datoriei și a dobânzii de întârziere
Dosarul nr. 2r-498/19 Prima instanță: Judecătoria Edineţ, sediul Briceni (jud. G. Comerzan) Instanța de apel: Curtea de Apel Bălţi (jud. I. Grosu, A. Garbuz, A. Ciobanu) Î N C H E I E R E 28 august 2019 mun. Chişinău Colegiul civil, comerci
CSJ 2019-07-31
0,94
2ra-1392/19 — constatarea incalcarii dreptului la judecare in termen rezonabil a cauzei, repararea prejudiciului moral
Dosarul nr.2ra-1392/2019 Prima instanță: Judecătoria Chişinău, sediul Centru (N. Patraşcu) Instanța de apel: Curtea de Apel Chişinău (I. Secrieru, Iu.Cotruţă, A. Danilov) Î N C H E I E R E 31 iulie 2019 mun.Chişinău Colegiul civil, comercia
CSJ 2019-10-16
0,94
2ra-1668/19 — Încasarea datoriei
Dosarul nr.2ra-1668/19 Prima instanţă: Judecătoria Bălţi, sediul Central, judecător: V. Schibin Instanţa de apel: Curtea de Apel Bălţi, judecători: Iu. Grosu, A. Garbuz, A. Ciobanu ÎNCHEIERE 16 octombrie 2019 mun. Chişinău Colegiul Civil, C
CSJ 2018-08-08
0,94
2ra-1529/18 — incasarea datoriei
Dosarul nr. 2ra-1529/2018 Prima instanţă: Judecătoria Edineţ, sediul Central (N.Bobu) Instanţa de apel: Curtea de Apel Bălţi (Iu.Grosu, A.Garbuz, A.Ciobanu) Î N C H E I E R E 08 august 2018 mun.Chişinău Colegiul civil, comercial şi de conte
CSJ 2019-02-13
0,94
2r-115/19 — încasarea datoriei
Dosarul nr.2r-115/19 prima instanţă: Judecătoria Bălți, sediul Central (A. Donos) instanţa de apel: Curtea de Apel Bălți (A. Garbuz, A. Ciobanu, Iu. Grosu) ÎNCHEIERE 13 februarie 2019 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios
Sursă