3ra-1094/19 — contestarea actului administrativ si obligarea stabilirii pensiei pentru limită de virsta în conditii avantajoase
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actului administrativ si obligarea stabilirii pensiei pentru limită de virsta în conditii avantajoase
- Temei legal
- temeiurile inadmisibilităţii recursului
3ra-1094/19 — contestarea actului administrativ si obligarea stabilirii pensiei pentru limită de virsta în conditii avantajoase (Curtea Supremă de Justiție, 2019)
Dosarul nr.3ra-1094/19
Prima instanță: Judecătoria mun. Chișinău, sediul Rîșcani (jud: G.Ciobanu)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: E.Palanciuc, A.Malîi, V.Clima)
Î N C H E I E R E
16 octombrie 2019 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție,
în componența:
Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva
judecătorii Mariana Pitic
Sveatoslav Moldovan
examinând admisibilitatea recursului depus de către Parascovia Meșină,
reprezentată de avocatul Veaceslav Brăteanu,
în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă
de către Parascovia Meșină împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale și
Casei Teritoriale de Asigurări Sociale sectorul Ciocana, mun. Chișinău cu privire
la contestarea actului administrativ și obligarea stabilirii pensiei pentru limită de
vârstă în condiții avantajoase,
împotriva deciziei din 19 iunie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a
fost respinsă cererea de apel declarată de către Parascovia Meșină,
c o n s t a t ă:
La 15 ianuarie 2019, Parascovia Meșină a depus cerere de chemare în
judecată împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale și Casei Teritoriale de
Asigurări Sociale sectorul Ciocana, mun. Chișinău cu privire la contestarea actului
administrativ și obligarea stabilirii pensiei pentru limită de vârstă în condiții
avantajoase.
În motivarea acțiunii, reclamanta a indicat că a activat în cadrul SA „Midgard
Terra”, care este succesoare a Fabricii de Produse chimice de uz casnic din mun.
Chișinău din 16 iulie 1981, cu ziua de muncă deplină, în următoarele perioade: 16
iulie 1981 – 07 mai 1985, în funcție de mașinist la mașinile de împachetat și
preambalat în sectorul de producere a vopselelor; 7 mai 1985 – 17 iulie 2006, în
funcție de aparatist la prelucrarea emailurilor în sectorul de producere a vopselelor.
Reclamanta a menționat că la 24 octombrie 2018 s-a adresat Casei Teritoriale
de Asigurări Sociale Ciocana cu cerere, prin care a solicitat stabilirea pensiei
pentru limită de vârstă în condiții avantajoase, însă, prin decizia nr. 243 din 14
noiembrie 2018, cererea de stabilire a pensiei a fost respinsă.
A susținut că nefiind de acord cu decizia Casei Teritoriale de Asigurări
Sociale sectorul Ciocana nr. 243, la 06 decembrie 2018 s-a adresat CNAS cu cerere
prealabilă, prin care a solicitat anularea deciziei și admiterea cererii de stabilire a
pensiei pentru limită de vârstă în condiții avantajoase, însă prin răspunsul Casei
1
Naționale de Asigurări Sociale nr. M-2796/18 din 03 ianuarie 2019, cererea
prealabilă a fost respinsă.
Parascovia Meșină a afirmat că nu este de acord cu decizia Casei Teritoriale
de Asigurări Sociale sectorul Ciocana nr. 243 din 14 noiembrie 2018 și cu refuzul
Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. M-2796/18 din 3 ianuarie 2019, deoarece
a considerat că actele administrative sunt ilegale.
Reclamanta a declarat că art. 41 și 42 ale Legii privind sistemul public de
pensii, stabilesc atât pentru cei care au stagiul special de cel puțin 10 ani realizat în
condiții deosebite de muncă, cât și pentru cei care au stagiul special de 23,7 ani
realizat în condiții deosebite de muncă, există o unică condiție pentru ieșirea la
pensie, și anume, realizarea unui stagiu complet de cotizare, pentru anul 2018, însă,
în acest sens a susținut că o atare prevedere inechitabilă vine în contradicție cu art.
1 alin. (2) din aceeași lege.
A solicitat anularea refuzului Casei Naționale de Asigurări Sociale nr.
M2796/18 din 3 ianuarie 2019, anularea deciziei Casei Teritoriale de Asigurări
Sociale sectorul Ciocana nr. 243 din 14 noiembrie 2018, obligarea Casei Naționale
de Asigurări Sociale și Casei Teritoriale de Asigurări Sociale sectorul Ciocana să
admită cererea privind stabilirea pensiei pentru limită de vârstă în condiții
avantajoase și să stabilească pensia pentru limită de vârstă în condiții avantajoase.
Prin hotărârea din 8 mai 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, a fost
respinsă acțiunea depusă de Parascovia Meșină împotriva CNAS și CTAS sectorul
Ciocana, mun. Chișinău cu privire la contestarea actului administrativ și obligarea
stabilirii pensiei pentru limită de vârstă în condiții avantajoase.
La 17 mai 2019, Parascovia Meșină a declarat apel împotriva hotărârii din 8
mai 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.
Prin decizia din 19 iunie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul
declarat de către Parascovia Meșină și a fost menținută hotărârea primei instanțe.
Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut prevederile art.1, 2 alin. (1), 5
alin. (1), 8, 42 alin. (2) din Legea privind pensiile de asigurări sociale de stat, pct.
68, 69 din Regulamentul privind modalitatea de recalculare a pensiilor și
modalitatea de confirmare a stagiului de cotizare pentru stabilirea pensiilor,
aprobat prin Hotărârea guvernului nr. 165 din 21 martie 2017, Legea nr. 317 din 22
decembrie 2017, pentru modificarea și completarea unor acte legislative, prin care
a fost completat art. 41 al Legii nr. 156-XIV din 14 octombrie 1998 privind
sistemul public de pensii, lista nr. 1, capitolul II ,,Produse chimice” din Hotărârea
nr. 822 din 15 decembrie 1992 cu privire la aprobarea Listelor nr. 1 și a unităților
de producție.
Cu referire la normele de drept citate și în raport cu materialele cauzei,
instanța de apel a reținut că venitul mediu lunar asigurat se determină din suma
contribuțiilor plătite în perioadele contributive, cotele de contribuții stabilite prin
lege pentru aceste perioade și numărul total de luni de cotizare.
Astfel, conform modificărilor ce au avut loc în sistemul de pensionare,
legiuitorul a permis stabilirea pensiei pentru limita de vârstă în condiții avantajoase
cu întrunirea unor condiții speciale.
Având în susținere dispozițiile art. 42 alin. (2) al legii nr. 156 din 14
octombrie 1998, se deduce că începând cu 1 iulie 2018, persoanele care solicită
2
stabilirea pensiei în condiții avantajoase, urmează să confirme un stagiu minim de
cotizare de 31 de ani.
Or, înscrisurile cauzei atestă că munca prestată de Parascovia Meșină la SA
,,Midgard Terra” se califică la lucrări în condiții de muncă foarte nocive și foarte
grele și organul investit cu competențe de stabilire, calculare și achitare a pensiilor
a luat în considerare toată perioada de muncă a reclamantei în condițiile de muncă
descrise.
Instanța de apel a subliniat că la depunerea cererii cu privire la stabilirea
pensiei în condiții avantajoase, Parascovia Meșină nu a confirmat un stagiu de
cotizare de minim 31 de ani, situație ce denotă că decizia organului de stat investit
cu competența de stabilire a pensiei, este una legală și întemeiată, nefiind stabilite
temeiuri de anulare a acesteia.
La 25 iunie 2019, Parascovia Meșină, reprezentat de avocatul Veaceslav
Brăteanu a declarat recurs împotriva deciziei din 19 iunie 2019 a Curții de Apel
Chișinău.
Pledând pentru admiterea recursului, recurenta a indicat că instanța de apel a
interpretat eronat legea materială aplicabilă la caz.
Totodată, a reiterat motivele de fapt și de drept expuse în cererea de chemare
în judecată și cererea de apel.
Recurenta a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel,
cu pronunțarea unei noi decizii, de admitere a acțiunii.
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție, reține că prin Legea nr.116 din 19 iulie 2018, a fost adoptat
Codul administrativ al Republicii Moldova.
În conformitate cu art. 257 alin. (1) al Codului administrativ, prezentul cod
intră în vigoare la 1 aprilie 2019, iar potrivit alin. (2), la data intrării în vigoare a
prezentului cod se abrogă Legea contenciosului administrativ nr. 793-XIV din 10
februarie 2000.
În conformitate cu art. 258 alin. (3) al Codului administrativ, procedurile de
contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor
examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform
prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în
contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la
intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica
corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a
încheierilor judecătorești.
Astfel, din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat
pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale. Instanța de
recurs menționează că decizia instanței de apel a fost pronunțată după intrarea în
vigoare a Codului administrativ.
În conformitate cu prevederile art. 244 alin. (1) și 245 alin. (1) Cod
administrativ al Republicii Moldova, hotărârile curții de apel ca instanță de fond,
precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.
Conform art. 245 alin. (1) Cod administrativ al Republicii Moldova, recursul
se depune la instanța de apel în termen de 30 zile de la notificarea deciziei instanței
3
de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite
neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.
Decizia instanței de apel a fost adoptată la 19 iunie 2019, astfel, recursul
declarat de către Parascovia Meșină, reprezentat de avocatul Veaceslav Brăteanu la
25 iunie 2019, este depus în termen.
Prin referința din 6 august 2019, CNAS a solicitat respingerea recursului și
menținerea deciziei instanței de apel.
Examinând temeiurile recursului depus de către Parascovia Meșină,
reprezentat de avocatul Veaceslav Brăteanu în raport cu materialele cauzei civile,
completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție consideră că recursul este inadmisibil.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți
participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă
încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a
normelor de drept procedural.
Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se
consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate
sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele
indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în
măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei
sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către
instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la
încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
În conformitate cu art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se
consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile
prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție consideră că recursul depus de către Parascovia Meșină,
reprezentat de avocatul Veaceslav Brăteanu nu se încadrează în temeiurile
prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
Astfel, argumentele invocate în recursul depus se referă la dezacordul
recurentei cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea
esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie
temei de casare a deciziei recurate.
Totodată, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter
devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se
doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.
În acest context, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în
contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura
admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se
încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
4
În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor
în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul normelor
procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă,
instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de
fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe,
suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara
controlului instanței de recurs.
În conformitate cu art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs
poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se
invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod
flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură
civilă, însă, din recursurile declarate nu rezultă argumentul privind încălcarea
flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.
În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în
jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției
Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că
nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,
întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva
sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes
(cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25
februarie 1995, nr.26561/1995).
În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea
acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a
declara inadmisibil recursul depus de către Parascovia Meșină, reprezentat de
avocatul Veaceslav Brăteanu.
În conformitate cu art.193, 195, 230 și 258 alin. (3) ale Codului administrativ
și art. 270, 433 lit. a) și 440 alin. (1) ale Codului de procedură civilă, completul
specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ Colegiului
civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
dispune:
Recursul depus de către Parascovia Meșină, reprezentat de avocatul
Veaceslav Brăteanu, se declară inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Tamara Chișca-Doneva
judecătorii Mariana Pitic
Sveatoslav Moldovan
5