2ra-1697/19 — Revendicarea bunului din posesie

Dosarul nr.2ra-1697/19

Prima instanță: Judecătoria Drochia, sediul Central, judecător: V. Craveț

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți, judecători: S. Procopciuc, E. Grumeza, N. Chircu

ÎNCHEIERE

16 octombrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de

Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Dumitru Mardari

Svetlana Filincova

examinând admisibilitatea recursului declarat de Consiliul orășenesc Drochia,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Ivan Tighinean către

Tatiana Țurcanu, intervenient accesoriu Consiliul orășenesc Drochia, cu privire la

revendicarea bunului din posesia nelegitimă,

împotriva deciziei din 14 mai 2019 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost

admis apelul declarat de Tatiana Țurcanu și casată hotărârea din 17 decembrie

2018 a Judecătoriei Drochia, sediul Central, prin care acțiunea a fost admisă,

c o n s t a t ă:

La 28 octombrie 2016, Ivan Tighinean a înaintat cerere de chemare în

judecată către Tatiana Țurcanu, prin care a solicitat revendicarea terenului cu S=0,

0024 ha, nr. cadastral XXX, situat în XXX, cu transmiterea terenului în posesiune

și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a indicat că, la 15.02.2010, între el și Primăria or.

Drochia a fost încheiat contractul de arendă a terenului nr. 31, prin care Primăria

or. Drochia pe de o parte în calitate de Arendator și cet. Tigninean Ivan pe de altă

parte în calitate Arendaș, a transmis în arendă terenul cu suprafața de 0,0024 ha,

numărul cadastral XXX, situat în XXX.

Conform condițiilor contractului de arendă a fost stabilită plata pentru arendă,

pe care reclamantul o achită regulat, terenul nominalizat fiindu-i transmis

reclamatului în posesiune.

În anul 2015, terenul dat a fost ocupat de pârâta Țurcanu Tatiana, care a

instalat pe acest teren un container confecționat din metal. Instalarea containerului

face imposibilă folosirea terenului conform destinației. În urma acțiunilor pârâtei,

reclamantul este deposedat de posibilitatea posesiunii legitime a bunului. La

propunerea reclamantului de a strămuta containerul în altă parte, pârâta categoric a

refuzat, motivând prin aceea că ea tot are dreptul de posesiune asupra acestui teren.

La adresarea reclamantului către Primăria or. Drochia cu solicitarea privind

soluționarea litigiului apărut, a fost efectuată ieșirea în teren, unde în rezultatul

1

circumstanțelor cauzei la fața locului a fost întocmit un act, prin care s-a constatat

faptul, precum că pârâta Țurcanu Tatiana abuziv a ocupat terenul cu numărul

cadastral XXX, situat în XXX.

În opinia reclamantului, cet. Țurcanu Tatiana prin acțiunile sale, i-a încălcat

dreptul său de posesor de bună-credință a terenului, iar deoarece soluționarea

amiabilă a litigiului apărut este imposibilă, reclamantul este nevoit să se adreseze

în instanța de judecată cu acțiunea respectivă.

Prin hotărârea din 17 decembrie 2018 a Judecătoriei Drochia, sediul Central

acțiunea înaintată de Ivan Tighinean a fost admisă integral.

Invocând netemeinicia hotărârii Judecătoriei Drochia, sediul Central din 17

decembrie 2018, Tatiana Țurcanu la 14 ianuarie 2018 a declarat apel.

Prin decizia din 14 mai 2019 a Curții de Apel Bălți, a fost admis apelul

declarat de Tatiana Țurcanu și casată hotărârea primei instanțe, cu pronunțarea

unei hotărâri noi, prin care acțiunea a fost respinsă.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a indicat că, în speță, termenul

contractului de arendă a terenului a expirat, fapt rezultat din pct.3 lit. a) a

contractului nominalizat, potrivit căruia, contractul a fost încheiat pe un termen de

un an de la 01.01.2010 și până la 31.12.2010, iar potrivit pct. lit. b) termenul de

arendă se prelungește automat pe un an, în cazul când niciuna dintre părți nu va

înștiința cealaltă parte despre rezilierea contractului nu mai târziu de o lună de zile

la expirarea termenului de arendă.

Astfel, potrivit clauzei contractuale menționate (pct. 3 lit. a și b), prelungirea

contractului de arendă în mod tacit a avut loc doar pe perioada de un an de zile,

ulterior urmând a fi încheiate acorduri adiționale la contractul de arendă, prin care

să fie exprimat acordul Primăriei or. Drochia și a reclamantului Ivan Tighinean

privind prelungirea contractului de arendă a terenului.

Prin urmare, în cazul în care nu au fost prezentate acorduri adiționale cu

privire la prelungirea contractului de arendă, iar reclamantul Ivan Tighinean nu a

confirmat dreptul său de posesie legală a terenului din litigiu cu S=0, 0024 ha, cât

și interesul său primar de a invoca și a solicita revendicarea bunului imobil,

Colegiul Civil a ajuns la concluzia de a respinge acțiunea înaintată de Ivan

Tighinean către Tatiana Țurcanu privind revendicarea bunului din posesia

nelegitimă, or, cercetarea existenței interesului trebuie să pornească de la obiectul

cererii de chemare în judecată, iar îndeplinirea acestei condiții va trebui să se

raporteze la finalitatea ipotezei admiterii acestei cereri, având în vedere și natura

dreptului reclamantei în legătură cu obiectul acțiunii.

La 05.07.2019, Consiliul orășenesc Drochia a declarat recurs împotriva

deciziei instanței de apel din 14 mai 2019.

În motivarea recursului a indicat că instanța de apel, prin emiterea deciziei

enunțate, a lezat drepturile părților contractului de arendă a terenului nr. 31 din

15.02.2010, intervenind direct asupra voinței reale și legale a părților contractante,

acest fapt fiind ca un abuz din partea Curții de Apel Bălți.

Astfel, a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și

menținerea hotărârii primei instanțe.

La 21.08.2019, Tatiana Țurcanu a depus referință la cererea de recurs, prin

care a solicitat respingerea recursului ca neîntemeiat.

2

În conformitate cu art. 434 alin. (1) al Codului de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Din materialele dosarului rezultă că decizia recurată a fost pronunțată la 14

mai 2019 și expediată pentru comunicare participanților la proces la 07 iunie 2019

(f. d. 148), fiind recepționată la 11 iunie 2019 (f. d. 149). Astfel, se constată că

recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat recursul împotriva

deciziei din 14 mai 2019 a Curții de Apel Bălți, în termen.

Examinând temeiurile invocate în cererea de recurs în raport cu materialele

cauzei și prevederile legale, Completul Colegiului Civil, Comercial și de

Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat

de către Consiliul orășenesc Drochia, neîntemeiat și care urmează a fi declarat

inadmisibil, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) al Codului de procedură civilă, părțile și

alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de

procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) al Codului de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

În conformitate cu art. 440 alin. (1) al Codului de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din

3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei

curții de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al

Codului de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că

reieșind din prevederile art. 437 alin.(1) lit. f) al Codului de procedură civilă, în

sarcina recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și

argumentării acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică

la aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta

necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil.

În speță, însă criticile invocate de Consiliul orășenesc Drochia, nu pot duce la

admisibilitatea recursului, ori acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 al

Codului de procedură civilă, în condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra

reaprecierii circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției

instanței de apel.

Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență, care

evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentului cu soluția dată de instanța de

apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului, având în vedere

faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de

legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului

strict prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

Or, nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei,

fiind necesară motivarea recursului cu indicarea amănunțită a motivelor de

3

nelegalitate pe care se întemeiază, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului

înseamnă nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în

apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții,

instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Aderent, recursul nu se poate limita la

o simplă indicare a textelor de lege, condiția legală a dezvoltării motivelor de

recurs implicând determinarea greșelilor anume imputate instanței de apel, o

minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe

care se bazează.

Abordarea recurentului, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul

acestuia cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit

identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune declararea recursului ca fiind

admisibil.

Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie

capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a

îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este

evidențiată în cererea de recurs depusă de către Consiliul orășenesc Drochia.

Astfel, Completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios Administrativ

al Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea

declarării recursului ca fiind admisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) ale

Codului de procedură civilă, Completul Colegiului Civil, Comercial și de

Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Consiliul orășenesc

Drochia.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Dumitru Mardari

Svetlana Filincova

4