2ra-1697/19 — Revendicarea bunului din posesie

Dosarul nr.2ra-1697/19 Prima instanță: Judecătoria Drochia, sediul Central, judecător: V. Craveț Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți, judecători: S. Procopciuc, E. Grumeza, N. Chircu ÎNCHEIERE 16 octombrie 2019 mun.

Chișinău Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Dumitru Mardari Svetlana Filincova examinând admisibilitatea recursului declarat de Consiliul orășenesc Drochia, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Ivan Tighinean către Tatiana Țurcanu, intervenient accesoriu Consiliul orășenesc Drochia, cu privire la revendicarea bunului din posesia nelegitimă, împotriva deciziei din 14 mai 2019 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost admis apelul declarat de Tatiana Țurcanu și casată hotărârea din 17 decembrie 2018 a Judecătoriei Drochia, sediul Central, prin care acțiunea a fost admisă, c o n s t a t ă: La 28 octombrie 2016, Ivan Tighinean a înaintat cerere de chemare în judecată către Tatiana Țurcanu, prin care a solicitat revendicarea terenului cu S=0, 0024 ha, nr. cadastral XXX, situat în XXX, cu transmiterea terenului în posesiune și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a indicat că, la 15.02.2010, între el și Primăria or. Drochia a fost încheiat contractul de arendă a terenului nr. 31, prin care Primăria or. Drochia pe de o parte în calitate de Arendator și cet. Tigninean Ivan pe de altă parte în calitate Arendaș, a transmis în arendă terenul cu suprafața de 0,0024 ha, numărul cadastral XXX, situat în XXX. Conform condițiilor contractului de arendă a fost stabilită plata pentru arendă, pe care reclamantul o achită regulat, terenul nominalizat fiindu-i transmis reclamatului în posesiune. În anul 2015, terenul dat a fost ocupat de pârâta Țurcanu Tatiana, care a instalat pe acest teren un container confecționat din metal. Instalarea containerului face imposibilă folosirea terenului conform destinației.

În urma acțiunilor pârâtei, reclamantul este deposedat de posibilitatea posesiunii legitime a bunului. La propunerea reclamantului de a strămuta containerul în altă parte, pârâta categoric a refuzat, motivând prin aceea că ea tot are dreptul de posesiune asupra acestui teren. La adresarea reclamantului către Primăria or. Drochia cu solicitarea privind soluționarea litigiului apărut, a fost efectuată ieșirea în teren, unde în rezultatul 1 circumstanțelor cauzei la fața locului a fost întocmit un act, prin care s-a constatat faptul, precum că pârâta Țurcanu Tatiana abuziv a ocupat terenul cu numărul cadastral XXX, situat în XXX. În opinia reclamantului, cet. Țurcanu Tatiana prin acțiunile sale, i-a încălcat dreptul său de posesor de bună-credință a terenului, iar deoarece soluționarea amiabilă a litigiului apărut este imposibilă, reclamantul este nevoit să se adreseze în instanța de judecată cu acțiunea respectivă.

Prin hotărârea din 17 decembrie 2018 a Judecătoriei Drochia, sediul Central acțiunea înaintată de Ivan Tighinean a fost admisă integral. Invocând netemeinicia hotărârii Judecătoriei Drochia, sediul Central din 17 decembrie 2018, Tatiana Țurcanu la 14 ianuarie 2018 a declarat apel. Prin decizia din 14 mai 2019 a Curții de Apel Bălți, a fost admis apelul declarat de Tatiana Țurcanu și casată hotărârea primei instanțe, cu pronunțarea unei hotărâri noi, prin care acțiunea a fost respinsă.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a indicat că, în speță, termenul contractului de arendă a terenului a expirat, fapt rezultat din pct.3 lit. a) a contractului nominalizat, potrivit căruia, contractul a fost încheiat pe un termen de un an de la 01.01.2010 și până la 31.12.2010, iar potrivit pct. lit. b) termenul de arendă se prelungește automat pe un an, în cazul când niciuna dintre părți nu va înștiința cealaltă parte despre rezilierea contractului nu mai târziu de o lună de zile la expirarea termenului de arendă. Astfel, potrivit clauzei contractuale menționate (pct. 3 lit. a și b), prelungirea contractului de arendă în mod tacit a avut loc doar pe perioada de un an de zile, ulterior urmând a fi încheiate acorduri adiționale la contractul de arendă, prin care să fie exprimat acordul Primăriei or.

Drochia și a reclamantului Ivan Tighinean privind prelungirea contractului de arendă a terenului. Prin urmare, în cazul în care nu au fost prezentate acorduri adiționale cu privire la prelungirea contractului de arendă, iar reclamantul Ivan Tighinean nu a confirmat dreptul său de posesie legală a terenului din litigiu cu S=0, 0024 ha, cât și interesul său primar de a invoca și a solicita revendicarea bunului imobil, Colegiul Civil a ajuns la concluzia de a respinge acțiunea înaintată de Ivan Tighinean către Tatiana Țurcanu privind revendicarea bunului din posesia nelegitimă, or, cercetarea existenței interesului trebuie să pornească de la obiectul cererii de chemare în judecată, iar îndeplinirea acestei condiții va trebui să se raporteze la finalitatea ipotezei admiterii acestei cereri, având în vedere și natura dreptului reclamantei în legătură cu obiectul acțiunii.

La 05.07.2019, Consiliul orășenesc Drochia a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel din 14 mai 2019. În motivarea recursului a indicat că instanța de apel, prin emiterea deciziei enunțate, a lezat drepturile părților contractului de arendă a terenului nr. 31 din 15.02.2010, intervenind direct asupra voinței reale și legale a părților contractante, acest fapt fiind ca un abuz din partea Curții de Apel Bălți. Astfel, a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și menținerea hotărârii primei instanțe. La 21.08.2019, Tatiana Țurcanu a depus referință la cererea de recurs, prin care a solicitat respingerea recursului ca neîntemeiat. 2 În conformitate cu art. 434 alin. (1) al Codului de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Din materialele dosarului rezultă că decizia recurată a fost pronunțată la 14 mai 2019 și expediată pentru comunicare participanților la proces la 07 iunie 2019 (f. d. 148), fiind recepționată la 11 iunie 2019 (f. d. 149). Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat recursul împotriva deciziei din 14 mai 2019 a Curții de Apel Bălți, în termen. Examinând temeiurile invocate în cererea de recurs în raport cu materialele cauzei și prevederile legale, Completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat de către Consiliul orășenesc Drochia, neîntemeiat și care urmează a fi declarat inadmisibil, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) al Codului de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă. În conformitate cu art. 433 lit. a) al Codului de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă. În conformitate cu art. 440 alin. (1) al Codului de procedură civilă, în cazul în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității recursului.

Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire cu privire la fondul recursului. Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei curții de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al Codului de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că reieșind din prevederile art. 437 alin.(1) lit. f) al Codului de procedură civilă, în sarcina recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică la aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil.

În speță, însă criticile invocate de Consiliul orășenesc Drochia, nu pot duce la admisibilitatea recursului, ori acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 al Codului de procedură civilă, în condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de apel. Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență, care evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentului cu soluția dată de instanța de apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului, având în vedere faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului strict prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

Or, nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea amănunțită a motivelor de 3 nelegalitate pe care se întemeiază, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului înseamnă nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Aderent, recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, condiția legală a dezvoltării motivelor de recurs implicând determinarea greșelilor anume imputate instanței de apel, o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează.

Abordarea recurentului, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul acestuia cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune declararea recursului ca fiind admisibil. Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este evidențiată în cererea de recurs depusă de către Consiliul orășenesc Drochia. Astfel, Completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) ale Codului de procedură civilă, Completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Consiliul orășenesc Drochia. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Dumitru Mardari Svetlana Filincova 4